După trei luni de „analiză”, Guvernul este tot nepregătit!

În urma repetatelor solicitări din partea Consiliului Național al Elevilor, marți seară, au fost lansate în dezbatere publică normele privind instituirea de măsuri sanitare și de protecție în unitățile de învățământ în perioada pandemiei COVID-19. În ciuda faptului că aceste norme de află în proces de elaborare de peste trei luni, draftul propus de către Ministerul Sănătății prezintă lacune semnificative.

În urma analizării propunerii de act normativ, Consiliul Național al Elevilor formulează următoarele observații:

  • Cu toate că, în conformitate cu prevederile actului normativ aflat în dezbatere publică, autoritățile publice locale au datoria de a asigura resursele materiale și financiare necesare începerii anului școlar, nu putem trece cu vederea faptul că acestea nu au un rol decizional în procesul de suspendare/reluare a cursurilor, fapt care poate periclita coerența și fezabilitatea măsurilor luate la nivel local.

 

  • Deși recomandările de la nivel național și mondial prevedeau, până la acest moment, distanțarea fizică de minimum 1,5 metri între persoane, în cazul revenirii la cursuri, aceasta se restrânge la 1 metru. Acest aspect denotă lipsa de consecvență din deciziile autorităților, întrucât nu normele sanitare de bază trebuie adaptate în funcție de infrastructură, ci invers.

 

  • În proiectul de act normativ este specificat faptul că materialele igienico-sanitare trebuie asigurate de către autoritățile publice locale. De asemenea, în cazul în care distanțarea de 1 metru nu poate fi respectată, normele prevăd montarea unor separatoare de plexiglas. Considerăm că e imperios ca autoritățile să aibă în vedere următoarele aspecte: în primul rând, achiziționarea unui număr atât de mare de panouri, cât și a materialelor igienico-sanitare necesită o resursă financiară semnificativă, de care multe autorități locale nu dispun la momentul de față; în al doilea rând, procesul de achiziție publică pentru acestea este unul de durată, chiar dacă este realizat în regim de urgență; în ultimul rând, montarea efectivă a panourilor în sălile de clasă necesită atât resursă umană, cât și resurse de timp, ținând cont de numărul de elevi ce se vor întoarce în școli începând cu 14 septembrie.

 

  • În ceea ce privește decizia luată de CJSU/CMBSU, privind încadrarea școlilor în unul dintre cele 3 scenarii, considerăm că data de 10 septembrie (prevăzută în proiectul de act normativ) este mult prea apropiată de prima zi de școală, fapt care va scădea dramatic capacitatea fiecărei unități de învățământ de a se pregăti pentru începerea anului școlar. Din acest motiv, propunem ca această decizie să fie luată până pe data de 8 septembrie, pentru a oferi școlilor timpul necesar de pregătire.

 

  • În actul normativ apare, în repetate rânduri, sintagma „învățământ la distanță”, însă nu sunt specificate și mijloacele prin care se va organiza această formă de învățământ.

„În al 12-lea ceas, Guvernul României a publicat normele privind începerea anului școlar. După 3 luni de „analiză”, tot ce avem este un proiect de act normativ cu mari lacune, care aruncă, de fapt, întreaga responsabilitate către actorii de la nivel local, fără un set clar de indicații asumate la nivel guvernamental. La momentul de față, constatăm că decidenții de la nivel central sunt nepregătiți pentru deschiderea anului școlar, din toate punctele de vedere. Toate deciziile privind începerea cursurilor, prevăzute în cadrul proiectului de act normativ, se iau cu 4-5 zile înainte de data de 14 septembrie, un interval de timp care nu permite pregătirea, de către fiecare școală, a măsurilor sanitare necesare. Anul școlar nu poate începe așa!”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Guvernul României lovește din nou: măsurile privind începerea anului școlar sunt complet incoerente!

Ieri seară, pe data de 14 august, Ministerul Educației și Cercetării a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind măsurile pentru reluarea cursurilor în context pandemic, cât și pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011.

 

Consiliul Național al Elevilor condamnă iresponsabilitatea de care Ministerul Educației și Cercetării a dat dovadă de-a lungul întregului proces de elaborare a măsurilor privind începerea anului școlar, care a culminat cu publicarea, în timpul serii de vineri, a proiectului de OUG.

 

În cadrul acestui acestui proiect se regăsesc mai multe prevederi nefundamentate, printre care:

 

  • Art. 3, alin. (1) prevede faptul că propunerea suspendării cursurilor, în funcție de contextul epidemiologic, se face de către Consiliul de Administrație al fiecărei unități de învățământ preuniversitar în parte, cu consultarea asociației de părinți din școală. Este inadmisibil ca o astfel de măsură, care afectează în mod nemijlocit elevii, să fie luată fără consultarea directă a acestora și fără implicarea lor în procesul decizional. Mai mult decât atât, nu putem trece cu vederea formularea folosită în cadrul textului Ordonanței („în funcție de contextul epidemiologic”), este una mult prea generală, fiind foarte ușor interpretabilă. Considerăm că în procesul de suspendare (completă sau parțială) a cursurilor, printre factorii determinanți ai unei astfel de decizii ar trebui să se afle și alte aspecte, precum numărul de elevi din școală și spațiile disponibile.

 

  • Același articol prevede că unitatea de învățământ poate să decidă fie desfășurarea cursurilor în format fizic, fie desfășurarea acestora „prin intermediul tehnologiei și a internetului”, fapt ce elimină complet scenariul hibrid, care prevedea desfășurarea orelor on-line și fizic simultan. În ciuda acestui lucru, următoarele articole prevăd „limitarea și suspendarea”, care denotă, încă o dată, incoerența în elaborarea acestui act normativ.

 

  • Propunerea de suspendare a cursurilor este realizată de către fiecare unitate de învățământ în parte, avizată ulterior de către ISJ, iar decizia finală aparține Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. În ceea ce privește reluarea cursurilor în unitățile de învățământ în care au fost suspendate, decizia se ia de

 

către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, cu avizul DSP, iar unitățile de învățământ și Inspectoratul Școlar Județean sunt doar INFORMATE cu privire la această decizie. Considerăm că acest proces decizional este unul incoerent, fiindcă reluarea cursurilor ar trebui să fie realizată doar în urma consultării unităților de învățământ, astfel încât acestea să poată realiza pregătirea personalului didactic și nedidactic și să poată asigura materialele necesare desfășurării cursurilor.

 

  • În ultimul rând, nu putem trece cu vederea gestionarea datelor cu caracter personal ale elevilor în cadrul cursurilor on-line, fapt care, conform textului Ordonanței, se va realiza prin proceduri elaborate de către fiecare unitate în parte, în baza unei metodologii-cadru. Ne exprimăm îngrijorarea față de capacitatea unităților de învățământ de a elabora aceste proceduri în mod corespunzător, siguranța datelor personale în mediul on-line reprezentând o provocare pentru întreaga comunitate internațională.

 

„Încă o dată, Guvernul României dă dovadă de o iresponsabilitate crasă în ceea ce privește începerea anului școlar. Proiectul de OUG lansat în dezbatere publică vineri seară e unul incoerent, care adâncește nesiguranța și confuzia deja existente în rândul elevilor. E dezamăgitor să vedem că autoritățile exclud complet elevii din procesul decizional privind redeschiderea școlilor și că nici măcar acum, pe ultima sută de metri, nu își asumă un plan de acțiune bine definit. Mai avem fix 30 de zile până la începerea anului școlar, iar, în ritmul acesta, scenariile de aplicare cu siguranță nu vor fi gata. Elevii au nevoie de măsuri ferme și coerente, motiv pentru care solicităm guvernanților consultarea de urgență a societății civile și a autorităților locale, pentru a elabora un set de norme cu adevărat aplicabile, nu promisiuni și declarații de presă fără conținut.”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Drepturile elevilor nu pot fi tranzacționate: problema elevilor navetiști rămâne nerezolvată

În data de 14 mai, odată cu finalizarea ședinței Executivului, vicepremierul Raluca Turcan anunța elevii din România că vor beneficia de transport gratuit pe toate mijloacele de transport, proiectul fiind aprobat printr-o Ordonanță de urgență a Guvernului.

În primul rând, subliniem faptul că structura de reprezentare a elevilor din România, Consiliul Național al Elevilor, a fost în contact permanent cu membri ai Executivului pentru a sublinia problema transportului elevilor și, deși facem parte din multiple foruri decizionale pe lângă Ministerul Educației și Cercetării, nu am fost consultați cu privire la conținutul acestui act normativ. Acest act normativ care reglementează transportul pentru cei aproape 3 milioane de elevi din România nu a fost prezent nici în procesul de transparență instituțională, încălcând prevederile Legii nr. 52/2003.

Condamnăm, cu fermitate, modul în care s-a luat această decizie: netransparent, fără o consultare prealabilă cu beneficiarii direcți ai educației. În schimb, promisiunile și discursul populist continuă să demonstreze superficialitatea cu care Guvernul tratează problema transportului elevilor, care determină creșterea abandonului școlar și privează sute de mii de elevi de acces la educație, așa cum prevede însăși Constituția României, la articolul 32. Deși doamna vicepremier afirma faptul că doar 125.000 de mii de elevi fac naveta pentru a ajunge la școală, este de menționat că această cifră este reprezentată de numărul de elevi care fac naveta și primesc decont, fiind datele colectate de Ministerul Educației și Cercetării. Banca Mondială contrazice aceste cifre, punctând, într-un studiu recent, faptul că există 429 de mii de elevi care fac naveta în România. 

În conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului aprobată în ședința din 14 mai, valabilitatea licențelor de transport a fost prelungită, ignorându-se eforturile reprezentanților elevilor din România de a reintroduce transportul elevilor în sfera serviciilor publice odată cu respingerea, pe cale parlamentară, a OUG nr. 51/2019. Având în vedere avizul Consiliului Legislativ pentru propunerea legislativă privind prelungirea valabilității programelor de transport județean nr. 145/12.05.2020, în care se stipulează faptul că programele de transport județean și-au încetat valabilitatea o dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 34/2020, pe cale de consecință nu se mai poate vorbi despre prelungirea lor, așa cum este prevăzut în OUG. Atâta timp cât serviciile de transport rămân în sfera serviciilor comerciale, în lipsa unui contract de serviciu public elaborat conform Regulamentului (CE) nr. 1370/2007, elevii care fac naveta folosind mijloacele de transport județean și interjudețean nu vor beneficia de niciun fel de facilitate; deși acest aspect a fost adus la cunoștința Executivului, constatăm că, în continuare, se dorește protejarea intereselor transportatorilor (de a funcționa în regim comercial și de a face profit) și nu a elevilor navetiști.

Mai mult decât atât, în urma aplicării acestei Ordonanțe de urgență a Guvernului, elevii nu vor mai beneficia nici măcar de reducerea de 50% prevăzută în Legea educației naționale pentru transportul interjudețean. Pentru a călători într-o localitate din afara județului (cazul a mii de elevi navetiști care sunt domiciliați într-un județ, dar studiază în altul), folosind mijloacele de transport rutier (autobuz, microbuz), elevii nu vor beneficia nici măcar de reducerea de 50% și vor fi nevoiți să plătească prețul întreg al biletului, respectiv abonamentului, aceste prețuri rămănând ridicate, iar transportul județean și interjudețean funcționând în regim comercial. Cu alte cuvinte, Ordonanța de urgență a Guvernului înrăutățește situația sutelor de mii de elevi navetiști.

Conform articolului 84, alineatul 3^1, litera a): 50% din valoarea acestora se suportă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, din sumele alocate prin inspectoratele școlare pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, la care sunt înscriși elevii. Acest articol exceptează dreptul de a primi decontul navetei pentru elevii din învățământul particular, drept care suntem îndreptățiți să credem că aceștia nu vor beneficia de facilități de transport.

Cu privire la sursele de finanțare care vor fi utilizate pentru acoperirea acestor facilități de transport pentru elevi, este indicat articolul 105 din Legea educației naționale, referitor la finanțarea complementară a unităților de învățământ preuniversitar, fiind vorba de decont. Consiliul Național al Elevilor atrage atenția cu privire la modul în care vor fi implementate aceste măsuri, întrucât din prezenta Ordonanță de urgență a Guvernului nu reiese cum vor circula elevii gratuit, deoarece se punctează în continuare decontarea cheltuielilor, nu o astfel de facilitate.

O altă problemă prezentată de această Ordonanță de urgență a Guvernului vizează articolul 84, alineatul (3): Elevii care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu, la cererea acestora, beneficiază gratuit de transportul rutier, naval, precum si feroviar între localitatea de domiciliu și localitatea unde sunt școlarizați, pe durata cursurilor.” Menținerea terminologiei care nu pot fi școlarizați, în ciuda propunerii Consiliului Național al Elevilor de a fi folosită care nu sunt școlarizați, indică o problemă discriminatorie în ceea ce privește numărul elevilor care deși au o unitate de învățământ preuniversitar în localitatea de domiciliu, aleg să studieze în altă localitate de domiciliu sau au fost repartizați la o altă unitate de învățământ ca urmare a admiterii în învățământul liceal.

Ținând cont de argumentele prezentate anterior, problema privind transportul elevilor rămâne nerezolvată:

  • Transportul rutier de persoane continuă să funcționeze în regim comercial, fiind prelungită valabilitatea licențelor, măsură care încalcă avizul Consiliului Legislativ, așadar problema elevilor navetiști rămâne nerezolvată, întrucât consiliile județene nu vor încheia contracte de serviciu public în care să prevadă aceste facilități pentru elevi;
  • Elevii care călătoresc între două localități din două județe diferite folosind mijloace de transport rutier de persoane nu vor mai beneficia de reducerea de 50%;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului discriminează elevii care sunt școlarizați în altă localitate de domiciliu, dacă aceștia au în localitatea de domiciliu o unitate de învățământ preuniversitar;
  • Textul Ordonanței de urgență indică doar resurse de finanțare aferente finanțării unităților de învățământ preuniversitar (decont, nu gratuitate);
  • Cele două hotărâri ale Guvernului, 309/1996 și 863/2016 nu au fost abrogate nici acum de către Executiv, deși Consiliul Național al Elevilor a transmis o adresă în acest sens în 25 martie, adresă care a rămas fără răspuns. Astfel, elevii navetiști nu vor beneficia de facilități în cadrul transportului rutier de persoane.

Tinerii continuă responsabil lupta cu COVID-19

Consiliul Național al Elevilor (CNE)Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Tineretului din România (CTR) îndeamnă elevii, studenții și tinerii din România să rămână responsabili și în perioada de după starea de urgență care a fost decretată pentru a limita efectele pandemiei de COVID-19 în țară.

Este necesar ca, pe lângă responsabilitate, să dăm dovadă de solidaritate. Astfel, salutăm tinerii și organizațiile de și pentru tineret care s-au implicat în comunitate, în vederea limitării răspândirii și diminuării efectelor negative cauzate de virusul SARS-CoV-2. Acțiuni ca participarea la actul educativ, implicarea în comunitate prin sprijin oferit categoriilor vulnerabile și celor care au luptat în „linia întâi”, respectarea îndemnului „Stați acasă!” sunt doar câteva dintre modalitățile prin care tinerii s-au făcut vizibili la nivel național.

CNE, ANOSR și CTR încurajează tinerii să aibă în continuare o conduită civică adecvată, chiar dacă România nu va mai fi în stare de urgență. Astfel, cele trei structuri îndeamnă tinerii:

  • să respecte cu strictețe regulile de igienă personală și folosirea măștii de protecție;
  • să păstreze distanța socială și să evite zonele aglomerate;
  • să evite deplasările nejustificate în afara localității;
  • să rămână acasă dacă prezintă simptome de gripă sau răceală (tuse, febră, dificultăți în respirație) și să sune medicul de familie pentru a solicita sfaturi;
  • să se implice în continuare în activități de voluntariat pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 sau să sprijine și să promoveze inițiativele din comunitatea lor;
  • să aloce timp suficient procesului de învățare;
  • să se informeze doar din surse oficiale. Să evite știrile ce conțin: exprimări pompoase, alarmiste, tratamente naturiste, homeopatice sau medicamentoase împotriva COVID-19;
  • să adopte o conduită civică adecvată atunci când desfășoară activități în aer liber și să nu se deplaseze într-un grup mai mare de 3 persoane.

În ultima perioadă, la nivelul unora dintre comunitățile locale, discursul populist a primat în dezavantajul cetățenilor. Condamnăm, cu fermitate, toate acțiunile politicienilor care au avut drept scop nu garantarea siguranței cetățenilor și a participării acestora la procesele de învățare în mediul online, ci consolidarea unei imagini în scop electoral. În aceste vremuri de criză, elevii, studenții și tinerii din România au nevoie de o clasă politică responsabilă, care să elaboreze politici publice în beneficiul cetățenilor.

Facem un apel deschis, pe această cale, la Ministerul Educației și Cercetării, dar și la Ministerul Sănătății, pentru a garanta siguranța elevilor, unii dintre ei viitori studenți, care vor susține în săptămânile următoare examenele naționale. Autoritățile publice de la nivel central și local trebuie să își coordoneze resursele pentru a se asigura că examenele se desfășoară în condiții optime.

Așteptăm, de asemenea, un răspuns mai viguros din partea Ministerului Tineretului și Sportului, prin care să acorde în mod real suport către structurile de tineret, respectiv grupurile informale de tineri. Apreciem deschiderea arătată în acest sens, însă sperăm la concretizarea seriei de măsuri care să ajute sectorul neguvernamental și grupurile de voluntari formate și/sau dedicate tinerilor.

Chiar și în aceste vremuri de criză, elevii, studenții și tinerii trebuie să fie ascultați, iar autoritățile publice locale trebuie să valorifice, prin resursele digitale, participarea cetățenilor la procesul decizional. Pandemia provocată de Coronavirus nu este un motiv pentru a priva elevii, studenții și tinerii de dreptul la participare în cadrul comunităților lor. Audiențele online, consiliile consultative pe probleme de tineret în mediul digital, organizarea dezbaterilor publice prin intermediul resurselor digitale trebuie să devină realitate deoarece avem nevoie să fim ascultați, nu doar auziți.

Elevii reprezentanți din întreaga țară și-au restabilit direcțiile de acțiune

În perioada 7-11 ianuarie, peste 100 de elevi reprezentanți s-au reunit la Craiova, pentru a participa la cea de-a 30-a Adunare generală a Consiliului Național al Elevilor, eveniment precedat de Conferința „Mișcarea de reprezentare a elevilor: atunci și acum”. În acest context, participanții s-au implicat în dezbateri și sesiuni de lucru privind problemele cu care se confruntă sistemul educațional românesc în prezent.

Pe data de 7 ianuarie, elevii au luat parte la multiple discuții menite să genereze direcții relevante pentru activitatea structurii pe termen lung, luând în calcul aspecte precum domeniul educațional, incluziunea socială, învățământul tehnic și profesional, sustenabilitatea, relația cu sectorul de tineret, inițiative la nivel internațional, relațiile publice și dezvoltarea organizațională. În cadrul acestor ateliere au fost prezenți reprezentanți ai unor organizații și structuri partenere, dar și instituții precum Ministerul Educației și Cercetării, Administraţia Prezidenţială a României, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului.

Ulterior, în cadrul Adunării generale, în urma unor dezbateri dinamice și complexe, Consiliul Național al Elevilor și-a asumat o serie de direcții importante de acțiune. Astfel, pentru a conserva practicile democratice la nivel educațional, structura va apela la obligativitatea dezbaterilor dintre candidați în cadrul sesiunilor electorale. Pe plan intern, reprezentanții elevilor se vor angrena în dezvoltarea și implementarea unei politici de sustenabilitate, cu scopul de a atrage atenția asupra schimbărilor climatice. Pentru a contribui la fundamentarea unui sistem de învățământ incluziv de calitate, vor fi adoptate multiple măsuri relevante destinate armonizării mediilor școlare și integrării tuturor categoriilor sociale în comunitățile educaționale. De altfel, Ghidul ilustrat al elevului va fi tradus în multiple limbi străine, printre care engleza, maghiara și limba rromani.

În cele din urmă, elevii reprezentanți vor introduce o listă neagră pentru autoritățile locale iresponsabile, care nu respectă legea privind acordarea burselor. În cadrul acestui eveniment, participanții au avut ocazia de a vota propunerile și amendamentele printr-un sistem de vot online, dezvoltat de Biroul de Presă al structurii, un mecanism recent care facilitează întregul proces.

Bursele sau demisia!

În contextul campaniei „Burse în toată România!”, prin care peste 34 de mii de cetățeni solicită ministrului Finanțelor Publice, domnul Florin Cîțu, să prevadă în Legea bugetului de stat pentru anul 2020, finanțarea necesară garantării cuantumului minim pentru acordarea burselor pentru elevii din România, având în vedere faptul că domnul ministru a lansat o proiecție bugetară care nu conținea finanțarea necesară pentru a satisface nevoile elevilor și nu a participat la consultările cu reprezentanții elevilor, condamnăm atitudinea dezinteresată a acestuia și solicităm ferm revizuirea bugetului, astfel încât educația să constituie cu adevărat o prioritate pentru actuala guvernare.

Atât astăzi, la negocierile purtate de reprezentanții elevilor din România cu reprezentanții structurilor asociative ale municipiilor, orașelor și comunelor, cât și ieri, când reprezentanții elevilor au depus miile de semnături la Ministerul Finanțelor Publice, domnul ministru Cîțu a refuzat să participe, fiind înlocuit de domnul secretar de stat Sebastian Burduja, care a livrat reprezentanților prezenți la masa discuțiilor mesajul potrivit căruia nu există finanțarea necesară, iar sumele corespunzătoare burselor trebuie alocate din fondurile administrațiilor publice locale, în foarte multe cazuri insuficiente pentru a suporta o astfel de măsură.

Ministerul Finanțelor Publice nu dorește să investească în elevii români, nefiind de acord cu impunerea unui cuantum minim al burselor asigurat din bugetul de stat și folosind principiul descentralizării drept pretext pentru a nu își asuma problema burselor. În condițiile în care cuantumul minim ar rămâne la latitudinea primăriilor, ar exista în continuare localități unde bursele sunt alocate în cuantumuri nesemnificative sau deloc, iar dacă s-ar impune un cuantum minim la nivel național, fără garantarea resurselor necesare din bugetul de stat, încă nu s-ar putea vorbi despre „burse în toată România”, ci doar în localitățile unde există fonduri. Ca urmare a celor prezentate, dacă până la începutul săptămânii următoarea bursele elevilor nu se vor regăsi pe agenda domnului ministru Florin Cîțu și în proiecția bugetară pentru anul 2020, Consiliul Național al Elevilor solicită public demisia acestuia.

„Bursele elevilor nu sunt o prioritate pentru domnul Cîțu. Dacă până luni nu va fi prevăzută în Legea bugetului de stat pentru anul 2020 finanțarea necesară pentru garantarea unui cuantum minim pentru burse, îi solicităm domnului ministru să își asume iresponsabilitatea pentru nevoile elevilor din România și, odată cu ea, și predarea mandatului”, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Rezultatele PISA în România, dovada unui sistem educațional depășit

În urma publicării rezultatelor obținute de elevii români la probele de evaluare din cadrul studiului PISA, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, spațiul public a fost dominat de opinii diverse, având drept cauză principală statisticile îngrijorătoare ce relevă ineficiența unui sistem educațional depășit, neracordat la nevoile și interesele actuale ale celor care, la nivel teoretic, sunt „beneficiari primari” ai săi. În acest context, întrebarea cel mai frecvent vehiculată este „Cine sunt vinovații?”.

Consiliul Național al Elevilor atrage atenția asupra unor aspecte demne de luat în seamă în momentul plasării vinei asupra unui actor educațional sau altul, subliniind importanța identificării problemelor și cooperării pentru rezolvarea acestora. În timp ce analfabetismul funcțional ia amploare, atingând procentul de 44% în rândul elevilor supuși evaluării, aproape jumătate dintre participanții la studiul în cauză nu pot realiza operații aritmetice de bază sau corelații elementare în domeniul științelor. Pe termen scurt, folosirea „dezinteresului manifestat de elevi”, idee asumată de unii lideri sindicali, drept explicație pentru rezultatele slabe înregistrate creează o stare de confort generală, pornind de la premisa că învățământul românesc este suficient de bun pentru elevi, însă aceștia nu depun efortul corespunzător pentru a performa la testele din programul internațional. Pe termen lung însă, trebuie să conștientizăm că evaluarea este oglinda predării, ceea ce înseamnă că rezultatele obținute la evaluare sunt influențate direct atât de conținutul predat elevilor, cât și de metodele de predare utilizate la clasă de către cadrul didactic.

Pe de o parte, se vorbește de ani de zile despre necesitatea unei reforme curriculare, care să conducă spre eliberarea programei actuale și punerea accentului pe calitatea informației, în detrimentul cantității sale. Este esențial totodată ca elevii să studieze la școală materii de interes, deopotrivă din perspectiva societății prezentului și din perspectivă individuală, astfel încât, odată cu finalizarea ciclului liceal al învățământului preuniversitar, aceștia să fie pregătiți pentru tranziția în mediul universitar, pentru cerințele pieței muncii și, nu în ultimul rând, pentru viață. Pe de altă parte, conținutul teoretic trebuie însoțit de metode de livrare adecvate, interactive, care să mențină constantă atenția acestora. În acest sens, este nevoie de o investiție reală în procesul de formare inițială și continuă a profesorilor. Firește, problemele sistemului educațional sunt multe, însă importantă este asumarea responsabilității de către fiecare actor implicat și înțelegerea faptului că societatea se află într-o continuă schimbare și evoluție, iar pe măsură ce se succedă generațiile de elevi, actul educațional trebuie adaptat la nevoile lor. Spre exemplu, sistemul în care au fost formați cei aflați pe băncile școlii în urmă cu 30 de ani nu este unul propice dezvoltării elevilor de astăzi.
Rezultatele evaluărilor din cadrul PISA mai atrag atenția asupra unui aspect: relevanța configurării unui învățământ la standarde europene și acceptarea furnizării de bune practici. În România, se observă deseori un fenomen al contrastelor: dorința de schimbare, căreia i se adaugă reticența față de noutate. Progresul nu este însă posibil în contextul aplicării unei „politici a pașilor mărunți” și al rezistenței față de măsurile, propunerile sau exemplele pozitive ce aparțin unor state cu un sistem educațional performant.

Finanțarea să urmeze elevul!

În România, sistemul educațional funcționează având ca resursă de la bugetul de stat puțin peste jumătate din procentul prevăzut în Legea educației naționale. În România, cheta ilegală pentru fondul clasei și fondul școlii este o normalitate. În România, sute de primării refuză să acorde burse pentru elevi, administrația publică locală absolvindu-se de orice obligație când vine vorba de a contribui la crearea unui climat educațional centrat pe nevoile și interesele elevului. În România, discrepanțele dintre școlile din mediul urban și cele din mediul rural sunt atât de des întâlnite încât devin tolerate, elevii fiind, din păcate, victime în acest cerc vicios al finanțării învățământului preuniversitar.

Astfel, Consiliul Național al Elevilor, structura de reprezentare a tuturor elevilor din România, și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar solicită următoarele, în vederea garantării incluziunii educaționale și mai ales pentru a asigura accesul la educație pentru fiecare copil din România:

  • un buget care să corespundă nevoilor din sistem, nu unul dictat de Ministerul Finanțelor Publice; această măsură s-ar putea realiza prin creșterea gradului de implicare a Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar în ceea ce privește stabilirea costului standard per elev;
  • costul standard per elev să fie unul bine definitivat și să reflecte realitatea, iar prin acest mecanism să se insiste pe ameliorarea diferențelor din sistemul educațional. Consiliul Național al Elevilor propune coeficienți măriți pentru grupurile vulnerabile din sistem, precum și pentru elevii din mediul rural;
  • administrația publică locală să se implice real în dezvoltarea infrastructurii școlare, în oferirea finanțării complementare necesare pentru un proces instructiv-educativ desfășurat în parametri normali;
  • implicarea reală, nu decorativă a reprezentanților administrației publice locale în consiliile de administrație ale unităților de învățământ preuniversitar;
  • interzicerea oricărei forme de sprijin financiar oferit școlii de către elevi sau părinți prin eliminarea fondului clasei și al școlii. În acest sens, poziția directorului unității de învățământ preuniversitar trebuie să fie una fermă, transmisă prin toate canalele de comunicare către membrii comunității școlare;
  • garantarea serviciilor de pază și protecție de către administrația publică locală în fiecare școală care intră în subordinea sa, în regim gratuit, în conformitate cu Legea 35/2007;
  • acordarea fondurilor necesare aducerii în condiții optime pentru elevi a infrastructurii școlare, astfel încât aceștia să nu mai învețe în unități de învățământ ale căror condiții igienico-sanitare și dotări sunt anacronice, precum și pentru actualizarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1955/1995, pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor;
  • respectarea legii de către administrațiile publice ale unităților administrativ-teritoriale din România, în sensul aplicării prevederilor privind reducerea de minimum 50% la transportul local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și la transportul intern auto, feroviar, naval și fluvial;
  • respectarea legii de către operatorii de transport, atât a celei privind raportarea fiscală, cât și a celei privind siguranța călătorilor;
  • modificarea, când este cazul, cu bunăvoință a tarifelor de către transportatori, astfel încât bugetul de stat și bugetele locale să nu fie prejudiciate și toți elevii să aibă posibilitatea de a ajunge la școală folosind mijloacele de transport în comun existente;
  • susținerea resursei umane implicate în procesul instructiv-educativ prin salarii adecvate;
  • organizarea unor dezbateri pe tema finanțării în comunitățile școlare la care să ia parte consiliile școlare ale elevilor, asociațiile de părinți, sindicatele profesorilor, reprezentanții autorităților publice locale și alți factori interesați, în care să se creioneze direcții de acțiune în vederea valorificării descentralizării în școlile din România.

,,Finanțarea învățământului preuniversitar trebuie să urmeze elevul, să reflecte realitatea din fiecare comunitate școlară în parte. Din păcate, nu există la ora actuală o soluție universal valabilă. De aceea semnalăm autorităților în grija cărora se află sistemul educațional să admită faptul că fiecare școală este diferită, fiecare elev are nevoile sale, iar din acest punct de vedere ne dorim echitate în finanțarea educației, nu egalitate, implicare reală, nu vorbe.” – a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

,,Împreună cu elevii, copiii noștri de fapt, asistăm cu neputință, în ultimii 30 de ani, la subfinanțarea sistemului educațional. Din pacate, deși Legea educației spune că învățământul este centrat pe elev, vorbim de un deziderat, un vis care a stat în pixul tuturor miniștrilor de finanțe. Cred ca a venit timpul să ne trezim din acest vis și să avem ceea ce ne dorim cu toții: un învățământ care să aducă plus-valoare, un învățământ care să mulțumească toți partenerii sistemului, elevi, părinți și profesori. ” – a declarat Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor
de Părinți din Învățământul Preuniversitar.

Scrisoare deschisă adresată Guvernului României – societatea civilă solicită cuantumul minim pentru garantarea burselor în toate localitățile din România!

Consiliul Național al Elevilor, structura de reprezentare a tuturor elevilor din România, alături de organizațiile: Uniunea Liceenilor Maghiari din România (MAKOSZ), Salvați Copiii, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Tineretului din România (CTR), Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), Consiliul Tinerilor Instituționalizați (CTI), Federația organizațiilor neguvernamentale pentru Copil (FONPC), World Vision Romania, Asociația Studenților Romi din București Terni Godi, Funky Citizens, Declic România, solicită, prin prezenta scrisoare deschisă adresată Guvernului României, aprobarea unei Hotărâri de Guvern care să reglementeze cuantumul minim de acordare a burselor, precum și includerea finanțării corespunzătoare pentru îndeplinirea acestui deziderat în bugetul de stat proiectat pentru anul 2020. Credem cu tărie că această Hotărâre de Guvern este importantă în vederea garantării echității în sistemul de acordare a burselor în România, legea impunând această datorie a guvernanților, prin prevederile Legii nr. 38/2019.

Demersurile Consiliului Național al Elevilor s-au orientat către superficialitatea cu care sunt tratate bursele școlare de către autorități încă de la începutul anului 2017. Ce se presupunea a fi o intervenție simplă în sensul reglementării nu doar a obligativității, dar și a unei sume minime pentru acordarea burselor, s-a dovedit a fi o luptă împotriva persoanelor aflate la cârma sistemului educațional.

Conform Legii Educației Naționale, educația este o prioritate națională care urmărește dezvoltarea liberă și armonioasă a individului, dar și încurajarea participării active în societate și asigurarea incluziunii sociale și pe piața muncii. Cu toate acestea, elevii înfruntă zilnic probleme cauzate de lipsa echității din sistem. Echitatea în educaţie a fost de-a lungul timpului definită de mai multe organizaţii din domeniu în moduri diferite. De exemplu, din perspectiva Convenţiei cu privire la drepturile copilului, echitatea poate fi definită ca fiind „dreptul tuturor copiilor de a se dezvolta şi de a-şi atinge întregul potenţial, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie, de naţionalitate, apartenenţă etnică sau originea socială, de situaţia materială, incapacitatea fizică, de statutul la naştere sau de statutul dobândit al copilului ori al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai acestuia.” Totuși, toate organizațiile care activează în acest domeniu sunt de acord cu faptul că un sistem educaţional echitabil este de dorit, deoarece echitatea urmăreşte redistribuirea resurselor şi a serviciilor astfel încât persoanele care au mai puţin să primească mai mult pentru a putea fi reduse decalajele. Există studii care ilustrează faptul că economiile care investesc în capitalul uman reușesc să inoveze și să absoarbă inovația într-un ritm mult mai accelerat decât economiile care nu o fac, ceea ce face ca aceste economii să crească tot mai mult pe termen mediu și lung. Pornind de la premisa că sprijinirea dezvoltării sistemului educațional, astfel încât acesta să răspundă cerințelor de actualitate, dar și să permită incluziunea a unui procent cât mai ridicat de copii în vederea atingerii dezideratului unei societăți prospere, ar trebui să constituie o prioritate pentru Parlamentul României, dorim să punctăm o serie de aspecte îngrijorătoare, care impun măsuri urgente.

Consiliul Național al Elevilor consideră prioritar ca, pentru a evita cazurile în care bursele sunt oferite în cuantumuri mult prea mici, chiar și în cazul burselor sociale, unde cuantumurile nu reflectă nevoile de subzistență (burse de 8 lei pe lună, în localități din județul Arad), cuantumul minim să fie impus autorităților publice locale, anual, prin Hotărâre de Guvern. Această măsură ar contribui la impunerea echității în sistemul de educație, dar și la diminuarea diferențelor drastice în ceea ce privește situația acordării burselor în mediul rural comparativ cu mediul urban, de
exemplu.

Proiectul propus de către Consiliul Național al Elevilor în 2017 prevedea că nevoile financiare ale elevilor nu sunt constante, ci depind direct proporțional de situația economică a țării. Analizând studiile efectuate de către Institutul Național de Statistică pentru anul 2018, putem observa că suma medie cheltuită lunar într-o gospodărie pentru alimente și utilități însumează 1125 lei. Considerând media de 2,6 persoane într-o gospodărie, ajungem la concluzia că este nevoie de aproximativ 432 de lei pentru a împlini nevoile minime de trai. Cu o valoare de 100 de lei, bursa socială nu va putea satisface nici măcar aceste nevoi pe care elevii le au.

Același studiu al INS arată că, din totalul cheltuielilor de consum ale unei gospodării, lunar, în medie, se investesc doar 9 lei (0,4% din totalul cheltuielilor de consum aferente pentru o gospodărie), pentru educație. În aceste condiții, bursa de studiu, respectiv cea de merit sau performanță reprezintă un stimulent pentru elevii care au potențial în a se dezvolta pe plan profesional, chiar dacă situația financiară nu le permite acest lucru. Astfel, noi propunem calculul cuantumului pentru fiecare dintre cele patru tipuri de bursă ca fiind un procentaj din salariul minim net pe economie, o practică des utilizată în unele state ale Uniunii Europene.

Ținând cont de grupul țintă al fiecărui tip de bursă, propunem următoarele sume:
– bursa socială: lunar, 30% din salariul minim net pe economie;
– bursa de studiu: lunar, 32,5% din salariul minim net pe economie;
– bursa de merit: lunar, 35% din salariul minim net pe economie;
– bursa de performanță: lunar, 37,5% din salariul minim net pe economie.

De asemenea, solicităm ca, de îndată ce noul Guvern va realiza planul de măsuri necesare în domeniul educației, va centraliza, prin ministerul de resort, o analiză privind modul în care se acordă bursele în fiecare localitate și va interveni direct și punctual în cazurile în care autoritățile publice locale refuză să acorde, din bugetul local prin finanțarea complementară, burse elevilor.

 

Apel către viitorii guvernanți

Ca urmare a moțiunii de cenzură adoptată joi, 10 octombrie 2019, și în lumina situației critice de la acest moment din sfera politică, Consiliul Național al Elevilor face apel la decidenții de la nivel central să trateze cu responsabilitate educația, gândind și asumându-și o strategie coerentă, valabilă pe termen mediu și lung, care să conducă treptat spre configurarea unui sistem de învățământ incluziv de calitate, în care nevoile și interesele elevului să primeze.

Palierul educațional a suferit numeroase schimbări de formă de-a lungul timpului, propuse de miniștri aflați pe rând în fruntea Ministerului Educației Naționale, fiecare având o viziune proprie pe care și-o dorea a fi implementată, fiecare uitând de proiectele și programele deja în curs de dezvoltare, dând naștere astfel unei instabilități și unei discontinuități decizionale, care nu au făcut altceva decât să se răsfrângă asupra actorilor principali ai procesului instructiv-educativ: elevii și profesorii.

Cu toate acestea, privind retrospectiv, sistemul de învățământ românesc în ansamblu este același de ani buni: subfinanțat, lipsit de un curriculum adaptat la cerințele actuale ale elevilor și ale pieței muncii, marcat de un grad de incluziune scăzut, care favorizează fenomene precum părăsirea timpurie a școlii, devenită o realitate crudă pentru țara noastră, insuficient pentru o formare corespunzătoare a elevilor ca oameni și viitori cetățeni responsabili, activi, pregătiți și integrați profesional.

De aceea, solicităm ca, indiferent de culoarea politică a celor care își vor asuma guvernarea României atât înainte, cât și după alegerile parlamentare, educația în școlile românești să fie tratată drept prioritate zero a Guvernului și în practică, nu doar la nivel declarativ, pornind de la premisa că o țară privată de o educație calitativă este o țară privată de dreptul la dezvoltare. De asemenea, atragem atenția asupra importanței consultării directe a beneficiarilor primari ai măsurilor propuse spre adoptare: elevii. Fără un dialog constant între guvernanți și reprezentanții elevilor, riscăm să fim din nou martorii unor decizii care, în loc să sprijine parcursul educațional al acestora, îl îngreunează.

În privința măsurii vehiculate în spațiul public, privind comasarea celor trei ministere: Ministerul Educației Naționale, Ministerul Cercetării și Inovării și Ministerul Tineretului și Sportului, prin reunirea a trei portofolii distincte, subliniem că, în cazul implementării acestei propuneri, este imperios să se acorde o atenție sporită fiecărui domeniu în parte, fără a fi afectată independența sau eficiența gestionării lor. Educația este un portofoliu complex și prezintă probleme a căror rezolvare nu permite amânare.

„La nivel socio-politic, ne aflăm într-o situație critică, într-o adevărată criză. Ceea ce ne dorim de la viitoarea guvernare, oricare ar fi componența ei, este responsabilitate în ceea ce privește relația cu sectorul educațional, conștientizarea faptului că Educația este un sistem complex, că fiecare elev este diferit, iar sistemul trebuie să răspundă la nevoile fiecăruia. Nu în ultimul rând, ne așteptăm la asumarea unor decizii care să aibă în centrul lor bunăstarea beneficiarilor primari ai educației, chit că aceste decizii nu sunt mereu cele mai “aducătoare de voturi”. Indiferent de culoarea politică, ele trebuie gândite, asumate și aplicate.”, a declarat Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.