Apel către viitorii guvernanți

Ca urmare a moțiunii de cenzură adoptată joi, 10 octombrie 2019, și în lumina situației critice de la acest moment din sfera politică, Consiliul Național al Elevilor face apel la decidenții de la nivel central să trateze cu responsabilitate educația, gândind și asumându-și o strategie coerentă, valabilă pe termen mediu și lung, care să conducă treptat spre configurarea unui sistem de învățământ incluziv de calitate, în care nevoile și interesele elevului să primeze.

Palierul educațional a suferit numeroase schimbări de formă de-a lungul timpului, propuse de miniștri aflați pe rând în fruntea Ministerului Educației Naționale, fiecare având o viziune proprie pe care și-o dorea a fi implementată, fiecare uitând de proiectele și programele deja în curs de dezvoltare, dând naștere astfel unei instabilități și unei discontinuități decizionale, care nu au făcut altceva decât să se răsfrângă asupra actorilor principali ai procesului instructiv-educativ: elevii și profesorii.

Cu toate acestea, privind retrospectiv, sistemul de învățământ românesc în ansamblu este același de ani buni: subfinanțat, lipsit de un curriculum adaptat la cerințele actuale ale elevilor și ale pieței muncii, marcat de un grad de incluziune scăzut, care favorizează fenomene precum părăsirea timpurie a școlii, devenită o realitate crudă pentru țara noastră, insuficient pentru o formare corespunzătoare a elevilor ca oameni și viitori cetățeni responsabili, activi, pregătiți și integrați profesional.

De aceea, solicităm ca, indiferent de culoarea politică a celor care își vor asuma guvernarea României atât înainte, cât și după alegerile parlamentare, educația în școlile românești să fie tratată drept prioritate zero a Guvernului și în practică, nu doar la nivel declarativ, pornind de la premisa că o țară privată de o educație calitativă este o țară privată de dreptul la dezvoltare. De asemenea, atragem atenția asupra importanței consultării directe a beneficiarilor primari ai măsurilor propuse spre adoptare: elevii. Fără un dialog constant între guvernanți și reprezentanții elevilor, riscăm să fim din nou martorii unor decizii care, în loc să sprijine parcursul educațional al acestora, îl îngreunează.

În privința măsurii vehiculate în spațiul public, privind comasarea celor trei ministere: Ministerul Educației Naționale, Ministerul Cercetării și Inovării și Ministerul Tineretului și Sportului, prin reunirea a trei portofolii distincte, subliniem că, în cazul implementării acestei propuneri, este imperios să se acorde o atenție sporită fiecărui domeniu în parte, fără a fi afectată independența sau eficiența gestionării lor. Educația este un portofoliu complex și prezintă probleme a căror rezolvare nu permite amânare.

„La nivel socio-politic, ne aflăm într-o situație critică, într-o adevărată criză. Ceea ce ne dorim de la viitoarea guvernare, oricare ar fi componența ei, este responsabilitate în ceea ce privește relația cu sectorul educațional, conștientizarea faptului că Educația este un sistem complex, că fiecare elev este diferit, iar sistemul trebuie să răspundă la nevoile fiecăruia. Nu în ultimul rând, ne așteptăm la asumarea unor decizii care să aibă în centrul lor bunăstarea beneficiarilor primari ai educației, chit că aceste decizii nu sunt mereu cele mai “aducătoare de voturi”. Indiferent de culoarea politică, ele trebuie gândite, asumate și aplicate.”, a declarat Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Respectul nu se obține prin lege – poziția Consiliului Național al Elevilor cu privire la propunerea legislativă privind învestirea cadrelor didactice cu statutul de autoritate publică

Consiliul Național al Elevilor, structura de reprezentare a elevilor din România, se opune propunerii legislative prin care se dorește învestirea cadrelor didactice cu statutul de autoritate publică. În cadrul misiunii și viziunii noastre, educația de calitate primează, iar acest deziderat nu poate fi obținut decât prin colaborarea tuturor părților interesate, anume elevi, profesori și părinți, membri ai comunității școlare. Nu considerăm deloc benefică acordarea statutului de autoritate publică profesorilor, întrucât suntem de părere că respectul pe care aceștia și-l doresc din partea elevilor și părinților, respect absolut necesar pentru buna desfășurare a actului instructiv-educativ, nu poate fi reglementat printr-o lege.

Admitem că un climat de ordine și respect este esențial în școlile din România, însă oferirea
autorității de a lua decizii oportune, care să îi permită să mențină un mediu adecvat în timpul procesului de predare-învățare-evaluare, dar și a dreptului de a aplica sancțiuni disciplinare beneficiarilor primari, conform regulamentului de organizare și funcționare al unității de învățământ nu va încuraja la colaborare și respect reciproc între elevi și profesori, ci, din contră, va contribui la distrugerea relațiilor dintre aceștia.

Nu puține sunt cazurile în care unii profesori, în profilul cărora putem distinge lipsa vocației necesare pentru îndeplinirea acestei meserii, abuzează elevii, mai ales pe cei cu probleme emoționale sau cu dificultăți de integrare în mediul educațional, iar cazurile în care drepturile elevilor sunt încălcate de către profesori sunt chiar mai numeroase. Suntem de părere că respectul și colaborarea dintre cei mai importanți actori de pe scena învățământului – elevii și profesorii – trebuie construit natural, această lege blocând respectul organic care ar putea fi nutrit în comunitățile școlare.

Din punct de vedere juridic, oferirea statutului de autoritate publică acordă profesorilor un avantaj în situațiile de conflict dintre elevi și profesori (prezente în școli din cauza diferenței dintre mentalități), avantaj care, deși în aparență pare a fi un lucru pozitiv, va avea efecte grave în sistem. Conform Raportului privind implementarea Statutului Elevului la nivel național din anul școlar 2018- 2019, realizat de către Consiliul Național al Elevilor, 41% dintre respondenți au mărturisit că le-a fost afectată integritatea fizică și/sau morală în mediul școlar, aspect care ne determină să credem că este necesară adoptarea unor măsuri concrete, pliate pe climatul din fiecare școală, pentru a elimina violența din sistem, din fiecare sală de clasă. Acordarea statutului de autoritate publică anulează orice speranță de a obține un parteneriat echitabil tripartit, elev-părinte-profesor.

„Ne dorim sprijin și colaborare, iar pentru acestea, Consiliul Național al Elevilor se angajează să monitorizeze, în continuare, atât respectarea drepturilor, cât și a obligațiilor pe care elevii le au ca membri ai comunității școlare, să vină cu propuneri concrete pentru a soluționa cazurile de abuz din școlile din România, atât cele unde victime sunt elevii, cât și cele unde victime sunt cadrele didactice. Însă nu putem să acceptăm această propunere legislativă, deoarece nu o considerăm a fi benefică pentru sporirea calității sau a siguranței care ar trebui să caracterizeze sistemul educațional.” – a declarat Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Elevii cer ca școala să înceapă pe data de 1 septembrie și anul școlar să aibă o structură fixă

Astăzi, în cadrul comisiei de învățământ, știință, tineret și sport, s-a dezbătut proiectul legislativ depus de către senatorul Liviu Marian Pop pentru modificarea structurii anului școlar, astfel încât acesta să aibă o structură fixă, iar cursurile să înceapă în a doua săptămână din septembrie, în ziua de luni.

Deși Consiliul Național al Elevilor s-a opus cu vehemență acestei măsuri nefundamentate, iar reprezentantul elevilor a fost prezent în cadrul comisiei, politicienii au ignorat punctul de vedere al elevilor și au votat această măsură nefundamentată.

Obiectivul structurii reprezentative a elevilor din România, pentru următoarea perioadă, este să blocheze această măsură populistă până ca ea să fie inclusă în actuala Lege a educației naționale.

Recent, domnul senator Liviu Pop a depus în Parlamentul României o inițiativă de modificare a Legii educației naționale nr. 1/2011, în care este specificat faptul că, anual, cursurile anului școlar încep în a treia zi de luni din septembrie, anul școlar având, astfel, o structură fixă, care, conform expunerii de motive, vine la întâmpinarea necesității unei stabilități pentru elevii din sistemul preuniversitar de învățământ.

Întrucât Consiliul Național al Elevilor (CNE), structura reprezentativă a tuturor elevilor din România, nu a fost consultată prin niciun mecanism, fie el intern sau extern, ne simțim îndatorați față de cei pe care îi reprezentăm pentru a vă exprima poziția noastră cu privire la modificarea legislativă antemenționată. Suntem de părere că, din nou, asistăm la o modificare nefundamentată, care nu sosește în beneficiul elevilor, întrucât soluția optimă este, într-adevăr, ca anul școlar să aibă o structură fixă, prevăzută în lege, însă data începerii cursurilor ar trebui să fie 1 septembrie.

În anul 2017, în cadrul Adunării generale a Consiliului Național al Elevilor de la Râmnicu Vâlcea, liderii elevilor din întreaga țară au adoptat o hotărâre pentru ca dezideratul CNE să fie obținerea unei structure fixe pentru desfășurarea cursurilor dintr-un an școlar: acestea ar trebui să înceapă la 1 septembrie și să se termine la 1 iunie. Care sunt beneficiile unei structuri de acest tip?

În primul rând, dorim să atragem atenția cu privire la un fenomen care a luat amploare în sistemul educațional, mai ales în ultimii ani: calendarul examenelor naționale este unul decalat, elevii sunt nevoiți să susțină aceste examene în toiul verii, în clase care nu sunt dotate cu sisteme de ventilație, randamentul fiind unul din ce în ce mai scăzut. De asemenea, orice zi petrecută la școală în luna iunie este resimțită precum o povară de către elevi, aspect care favorizează absenteismul școlar masiv, dar și incapacitatea beneficiarilor primari ai educației de a se putea concentra pe studiu.

Credem cu tărie că această măsură valorifică interesul superior al tuturor elevilor din România și am fi onorați dacă ați susține punctul de vedere al elevilor din România din poziția pe care o aveți în cadrul comisiei parlamentare cu activitate relevantă în sectorul educațional.

„De ce să înceapă cursurile în a doua săptămână din septembrie și nu în prima sau în a treia? Refuz să cred că o astfel de măsură a trecut în unanimitate de comisia cu activitate relevantă în domeniul educațional din Camera Deputaților. O astfel de propunere legislativă, cu o expunere de motive de jumătate de pagină, are un puternic impact economic și social, însă punctul de vedere al Consiliului Național al Elevilor nu a contat. Da, ne dorim stabilitate în sistem, ne dorim ca anul școlar să aibă o structură fixă, însă nu ne mulțumim doar cu atât. Încă din 2017, structura noastră a militat pentru ca școala să înceapă pe 1 septembrie, iar ultima zi de cursuri să fie 1 iunie – asta înseamnă stabilitate în sistemul educațional. Politicienii, care în mod cert au cabinet parlamentare dotate cu aer condiționat, cu siguranță nu cunosc realitatea sistemului. Realitatea presupune localități fără transport școlar, realitatea presupune, de asemenea, școli care nu sunt dotate cu aparate de aer condiționat, realitatea presupune sute de elevi care străbat zeci de kilometri la temperaturile toride ale verii pentru a ajunge la școală.

De îndată ce am aflat de această propunere legislativă, l-am contactat pe domnul senator Liviu Marian Pop pentru a-i transmite punctul de vedere, asta se întâmpla în luna august. Nu am primit nici până astăzi un răspuns sau vreo dorință de colaborare, aspect care mă dezamăgește cumplit. Deciziile trebuie luate cu o consultare în prealabil, mai ales atunci când vizează un grup social atât de numeros – elevii României.” – a declarat Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Continuăm să ținem doliu pentru educație! Guvernul își bate joc de bursele elevilor

Guvernanții ne arată, din nou, că interesul baronilor locali este mai presus de interesul superior al beneficiarilor primari ai educației, elevii din România. Astăzi, cu ocazia primei zile de cursuri din anul școlar 2019-2020, când sute de elevi protestează din cauza unui sistem inechitabil, Guvernul a aprobat o Hotărâre de Guvern prin care oferă, din nou, posibilitatea autorităților publice locale să acorde burse elevilor în cuantumuri atât de mici, încât acestea nu vor satisface nici măcar nevoile minime.

Demersurile Consiliului Național al Elevilor s-au orientat către superficialitatea cu care sunt tratate bursele școlare de către autorități încă de la începutul anului 2017. Ce se presupunea a fi o intervenție simplă în sensul reglementării caracterului obligatoriu al acordării acestora, alături de o sumă minimă aferentă, s-a dovedit a fi o luptă împotriva persoanelor aflate la cârma sistemului educațional.

Conform Legii Educației Naționale, educația este o prioritate națională care urmărește dezvoltarea liberă și armonioasă a individului, dar și încurajarea participării active în societate și asigurarea incluziunii sociale și pe piața muncii. Cu toate acestea, elevii înfruntă zilnic probleme cauzate de lipsa echității din sistem. Echitatea în educaţie a fost de-a lungul timpului definită de mai multe organizaţii din domeniu în moduri diferite. De exemplu, din perspectiva Convenţiei cu privire la drepturile copilului, echitatea poate fi definită ca fiind „dreptul tuturor copiilor de a se dezvolta şi de a-şi atinge întregul potenţial, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie, de naţionalitate, apartenenţă etnică sau originea socială, de situaţia materială, incapacitatea fizică, de statutul la naştere sau de statutul dobândit al copilului ori al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai acestuia”. Totuși, toate organizațiile care activează în acest domeniu au căzut de acord asupra faptului că un sistem educaţional echitabil este de dorit, deoarece echitatea urmăreşte redistribuirea resurselor şi a serviciilor astfel încât persoanele care au mai puţin să primească mai mult pentru a putea fi reduse decalajele.

Există studii care ilustrează faptul că economiile care investesc în capitalul uman reușesc să inoveze și să absoarbă inovația într-un ritm mult mai accelerat decât economiile care nu o fac, ceea ce face ca aceste economii să crească tot mai mult pe termen mediu și lung. Pornind de la premisa că un sistem educațional care să răspundă cerințelor de actualitate, dar și să permită incluziunea unui procent cât mai ridicat de copii, ar trebui să constituie o prioritate pentru Parlamentul României, dorim să punctăm o serie de aspecte îngrijorătoare, care impun măsuri urgente.
Consiliul Național al Elevilor consideră esențial ca, pentru a evita cazurile în care bursele, inclusiv sociale, sunt oferite în cuantumuri mult prea mici (burse de 8 lei pe lună spre exemplu, în localități din județul Arad), cuantumul minim să fie impus autorităților publice locale, anual, prin Hotărâre de Guvern. Această măsură ar contribui la impunerea echității în sistemul de educație, dar și la diminuarea diferențelor drastice în ceea ce privește situația acordării burselor în mediul rural comparativ cu mediul urban.

Proiectul propus de către Consiliul Național al Elevilor în 2017 prevedea că nevoile financiare ale elevilor nu sunt constante, ci depind direct proporțional de situația economică a țării. Analizând studiile efectuate de către Institului Național de Statistică pentru anul 2018, putem observa că suma medie cheltuită lunar într-o gospodărie pentru alimente și utilități însumează 1125 lei. Considerând media de 2,6 persoane într-o gospodărie, ajungem la concluzia că este nevoie de aproximativ 432 de lei pentru a împlini nevoile minime de trai. Cu o valoare de 100 de lei, bursa socială nu va putea satisface nici măcar aceste nevoi pe care elevii le au.

Același studiu al INS arată că, din totalul cheltuielilor de consum ale unei gospodării, lunar, în medie, se investesc doar 9 lei (0,4% din totalul cheltuielilor de consum aferente pentru o gospodărie) pentru educație. În aceste condiții, bursa de studiu, respectiv cea de merit sau performanță reprezintă un stimulent pentru elevii care au potențial în a se dezvolta pe plan profesional, chiar dacă situația financiară nu le permite acest lucru. Astfel, noi propunem calculul cuantumului pentru fiecare dintre cele patru tipuri de bursă ca fiind un procentaj din salariul minim net pe economie.

Ținând cont de grupul țintă al fiecărui tip de bursă, propunem următoarele sume:
• bursa socială: lunar, 30% din salariul minim net pe economie;
• bursa de studiu: lunar, 32,5% din salariul minim net pe economie;
• bursa de merit: lunar, 35% din salariul minim net pe economie;
• bursa de performanță: lunar, 37,5% din salariul minim net pe economie.

Prin această nouă Hotărâre de Guvern, guvernanții nu doar că tratează cu superficialitate un demers pe care Consiliul Național al Elevilor l-a dezvoltat încă din 2017, dar acționează strict în beneficiul autorităților locale, care ne-au demonstrat de prea multe ori că, pentru aceștia, educația reprezintă o prioritate doar pe hârtie.

“Astăzi, Guvernul a demonstrat cât de importantă este considerată educația de actuala clasă politică. Încă din anul 2017, reprezentanți ai elevilor din întreaga țară se luptă pentru ca bursele să fie acordate în toate localitățile din România, în baza unui cuantum minim aprobat, anual, prin Hotărâre de Guvern. Inițiativa legislativă propusă a trecut de Parlament, a devenit lege, însă Guvernul a decis astăzi să ignore până și absența avizului favorabil în cadrul Comisiei de Dialog Social a MEN (unde proiectul de hotărâre a fost dezbătut, alături de partenerii sociali ai instituției guvernamentale) și să acționeze strict în beneficiul autorităților publice locale. Guvernul a dat mână liberă baronilor locali pentru a lăsa elevii să beneficieze de burse în cuantumuri de 8 lei pe lună, cum am întâlnit într-o localitate din Arad. Continuăm protestul „Doliu pentru educație!”. Elevi, profesori, părinți, continuați să purtați banderola neagră pe braț, deoarece guvernanții au mai aprins o lumânare la căpătâiul educației, chiar astăzi, 9 septembrie 2019.”, a declarat Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Doliu pentru educație

Consiliul Național al Elevilor, structura de reprezentare a elevilor la nivel național, îndeamnă toți elevii din România să protesteze cu ocazia începerii cursurilor din anul școlar 2019-2020. Astfel, în data de 9 septembrie, în timpul desfășurării festivității de deschidere a anului școlar în fiecare școală, îi încurajăm pe cei ale căror interese le reprezentăm să se alăture protestului intitulat „Doliu pentru educație”.

Dorim să tragem un semnal de alarmă cu privire la practicile desuete din sistemul de învățământ românesc, care valorifică interesele personale ale politicienilor în detrimentul nevoilor reale ale elevilor din România. Ordinul de ministru care trimite elevii ce vor avea media mai mică de 5 la Evaluarea Națională direct în școlile profesionale, contribuind în acest mod la consolidarea percepției conform căreia învățământul profesional reprezintă „groapa de gunoi” a sistemului, este motivul principal care ne scoate la protest în curtea școlii și ne determină să aprindem o lumânare la căpătâiul educației. Ne exprimăm mâhnirea față de actuala clasă politică, care conduce, prin acțiunile ei, la degradarea sistemului educațional, tratând educația drept o prioritate doar la nivel declarativ.

„Elevi, părinți, profesori – voi sunteți comunitatea școlară. De la noi ar trebui să vină schimbarea, noi trebuie să ne ridicăm împotriva măsurilor populiste, nefundamentate, izvorâte din interese și orgolii personale și să apărăm educația. Alăturați-vă protestului „Doliu pentru educație”, iar luni, când pășiți pe poarta școlii, faceți-o cu o banderolă neagră pe braț. Este felul nostru de a spune: așa nu se mai poate.”, declară Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Școala, un mediu nesigur pentru elevi

Lipsa siguranței în școli reprezintă una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă în prezent sistemul educațional românesc. Cu doar 18% dintr-un total de 17.824 de unități de învățământ preuniversitar de stat care beneficiază de supraveghere prin pază umană și sisteme de monitorizare video, dreptul elevilor la protecție în incinta școlii rămâne doar pe hârtie. Acest fapt este demonstrat și de răspunsurile înregistrate din partea acestora la finalul anului școlar 2017-2018, în cadrul consultării derulate de Consiliul Național al Elevilor cu scopul de a afla gradul de aplicare în teritoriu a prevederilor Statutului Elevului. Conform RISEN (Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel național), document care a rezultat în urma consultării, 41% dintre respondenți și-au simțit pusă în pericol integritatea fizică și/sau morală în școală.

Motivul principal invocat de conducerile școlilor pentru a justifica inexistența măsurilor de pază și protecție este lipsa fondurilor. De prea puține ori autoritățile publice locale își asumă plata acestor servicii prin finanțare complementară, deși ele ar trebui să fie prezente și gratuite în fiecare unitate de învățământ, conform art. 4 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ. Realitatea este cu atât mai tristă odată ce luăm în calcul faptul că, în numeroase școli, „fondul gardianului”, de altfel ilegal, este o practică răspândită. La începutul fiecărui semestru, elevilor și părinților le este încă solicitat să contribuie cu bani la „fondul școlii”, fie în mod explicit, fie sub denumirea de „donație”, bani care ulterior sunt folosiți pentru asigurarea pazei. Există, de asemenea, cu precădere în mediul rural, școli care nu sunt dotate cu sisteme de supraveghere video sau în care aceste dotări nu funcționează.

Considerăm că siguranța elevilor în principalul mediu de învățare este o temă care ar trebui inclusă urgent pe agenda publică, mai ales în urma datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne în data de 19 august. În mai puțin de trei săptămâni, elevii se vor întoarce la cursuri, iar garantarea desfășurării activității acestora în condiții corespunzătoare este vitală. Educarea acestora cu privire la pericolele care există în lume este lipsită de relevanță dacă în propria școală beneficiarii primari ai sistemului de învățământ nu au garanția că se află în siguranță.

Solicităm, pe această cale, celor responsabili să acorde atenție reală problemei enunțate și să procedeze la luarea unor măsuri eficiente, care să ferească elevii de orice factori de risc la care ar putea fi supuși. Somăm autoritățile publice locale să își îndeplinească atribuțiile și să aloce fonduri pentru garantarea pazei în școli. Urmează să analizăm punctual prin intermediul rețelei noastre în ce unități de învățământ nu există mecanisme de pază și protecție, precum și cazurile de percepere a unor taxe din partea elevilor pentru asigurarea lor, pentru a întreprinde demersuri în acest sens.

Lipsa siguranței în școli reprezintă una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă în prezent sistemul educațional românesc. Cu doar 18% dintr-un total de 17.824 de unități de învățământ preuniversitar de stat care beneficiază de supraveghere prin pază umană și sisteme de monitorizare video, dreptul elevilor la protecție în incinta școlii rămâne doar pe hârtie. Acest fapt este demonstrat și de răspunsurile înregistrate din partea acestora la finalul anului școlar 2017-2018, în cadrul consultării derulate de Consiliul Național al Elevilor cu scopul de a afla gradul de aplicare în teritoriu a prevederilor Statutului Elevului. Conform RISEN (Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel național), document care a rezultat în urma consultării, 41% dintre respondenți și-au simțit pusă în pericol integritatea fizică și/sau morală în școală.

Motivul principal invocat de conducerile școlilor pentru a justifica inexistența măsurilor de pază și protecție este lipsa fondurilor. De prea puține ori autoritățile publice locale își asumă plata acestor servicii prin finanțare complementară, deși ele ar trebui să fie prezente și gratuite în fiecare unitate de învățământ, conform art. 4 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ. Realitatea este cu atât mai tristă odată ce luăm în calcul faptul că, în numeroase școli, „fondul gardianului”, de altfel ilegal, este o practică răspândită. La începutul fiecărui semestru, elevilor și părinților le este încă solicitat să contribuie cu bani la „fondul școlii”, fie în mod explicit, fie sub denumirea de „donație”, bani care ulterior sunt folosiți pentru asigurarea pazei. Există, de asemenea, cu precădere în mediul rural, școli care nu sunt dotate cu sisteme de supraveghere video sau în care aceste dotări nu funcționează.

Considerăm că siguranța elevilor în principalul mediu de învățare este o temă care ar trebui inclusă urgent pe agenda publică, mai ales în urma datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne în data de 19 august. În mai puțin de trei săptămâni, elevii se vor întoarce la cursuri, iar garantarea desfășurării activității acestora în condiții corespunzătoare este vitală. Educarea acestora cu privire la pericolele care există în lume este lipsită de relevanță dacă în propria școală beneficiarii primari ai sistemului de învățământ nu au garanția că se află în siguranță.

Solicităm, pe această cale, celor responsabili să acorde atenție reală problemei enunțate și să procedeze la luarea unor măsuri eficiente, care să ferească elevii de orice factori de risc la care ar putea fi supuși. Somăm autoritățile publice locale să își îndeplinească atribuțiile și să aloce fonduri pentru garantarea pazei în școli. Urmează să analizăm punctual prin intermediul rețelei noastre în ce unități de învățământ nu există mecanisme de pază și protecție, precum și cazurile de percepere a unor taxe din partea elevilor pentru asigurarea lor, pentru a întreprinde demersuri în acest sens.

Elevii reacționează la impunerea „treptei” pentru înscrierea la liceu

Consiliul Național al Elevilor se opune cu vehemență unei măsuri care ar scădea drastic echitatea și calitatea din sistemul de învățământ, conducând spre tratarea școlilor profesionale drept o opțiune dedicată elevilor care, din cauza unei predări ineficiente sau a lipsei de sprijin, nu promovează Evaluarea Națională la finalul ciclului gimnazial.

În cadrul Comisiei de Dialog Social, întrunită în cursul zilei de astăzi, 14 august, actorii educaționali prezenți au luat parte la dezbaterea unei noi măsuri propuse cu scopul de a neutraliza efectul, ignorând însă cauzele problemelor întâlnite de elevi pe durata traseului de învățare: impunerea notei 5 la examenul național susținut în clasa a opta, în vederea repartizării la liceu.

Deși șansele ca un elev care nu a promovat Evaluarea Națională să aibă parte de o reușită la examenul de Bacalaureat sunt reduse, considerăm că îngrădirea oportunității acestora de a alege ce își doresc pe viitor din punct de vedere al studiilor nu este o soluție viabilă. Prin adoptarea acestei măsuri, unii elevii ar fi constrânși să se orienteze spre o școală profesională, chiar dacă acestora le lipsesc competențele necesare activării în aria de specialitate atribuită. Este posibil ca înclinațiile acestora să poată fi valorificate corespunzător prin înscrierea la licee ce prezintă în oferta școlară specializări care nu pot fi urmate în învățământul profesional. Pe termen lung, efectele negative se manifestă atât asupra indivizilor, printr-o stare de nemulțumire față de locul de muncă, cât și asupra societății, caracterizată de o productivitate scăzută. În plus, se pornește de la falsa premisă conform căreia școlile profesionale sunt destinate elevilor considerați a fi slabi la învățătură, când, în realitate, acestea ar trebui să reprezinte medii de formare pentru cei cu adevărat interesați de practicarea unei meserii pe viitor. În fond, există elevi cu rezultate bune la Evaluarea Națională care s-au înscris la o astfel de formă de învățământ. Etichetarea elevilor care aleg să-și continue studiile într-o școală profesională drept incapabili să urmeze cursurile unui liceu este nocivă, iar măsura vine în defavoarea eforturilor depuse în ultimii ani cu scopul de a crește relevanța meseriilor și a învățământului profesional.

Dacă măsura va fi adoptată, în ciuda argumentelor aduse de către reprezentanții elevilor, care militează pentru o creștere organică a interesului manifestat de beneficiarii primari ai educației față de deprinderea unei meserii, solicităm ca aceasta să fie însoțită de o serie de măsuri compensatorii. În acest sens, trebuie luat în calcul gradul scăzut de finanțare a instituțiilor integrate în sectorul învățământului profesional și tehnic, care nu prezintă echipamente, utilaje și alte dotări moderne, care să faciliteze punerea în practică a informațiilor livrate la clasă. O altă problemă cu care ne confruntăm este numărul redus de consilieri școlari care să ofere sprijin elevilor în procesul de orientare în carieră, mai exact unul raportat la 800 de elevi prin lege. Acest fapt împiedică accesul la consiliere de specialitate, vitală în parcursul de dezvoltare a elevilor. O măsură compensatorie absolut indispensabilă este pregătirea precoce a elevilor pentru identificarea aptitudinilor proprii și menținerea permanentă a acestora în relație cu perspectivele de viitor pe care le pot avea.

De asemenea, mentalitatea părinților privind utilitatea școlilor profesionale și importanța profesiei în consolidarea statutului social, bazată pe preconcepții, trebuie schimbată de la rădăcină. Este esențială implementarea unor programe de lucru concrete cu părinții, alături de elaborarea unor planuri remediale prin care să se acorde atenție sporită elevilor cu rezultate slabe la evaluări.

Astfel, contestăm decizia adoptată de către Comisia de Dialog Social și considerăm cu atât mai alarmant faptul că măsura votată în cursul zilei de astăzi nu a fost însoțită de un plan concret de inițiative compensatorii, stabilit prin consultarea tuturor pilonilor implicați în educație.

Demontarea mitului săptămânii în plus de vacanță: elevii sunt folosiți drept instrumente în discursul guvernanților

Consiliul Național al Elevilor condamnă ferm inițiativa de a decala, din nou, structura anului școlar 2019-2020, deja reglementată prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3191/2019. Așa cum este menționat în Legea Educației Naționale nr. 1/2011, elevul este beneficiarul primar al sistemului de învățământ, reprezentând astfel centrul tuturor măsurilor din educație. În ciuda acestui fapt, modificările nefundamentate și efectuate pe repede înainte definesc încă o dată mecanismul principal de acțiune al decidenților.

Consiliul Național al Elevilor militează încă din 2015 pentru o structură a anului școlar care să înceapă cu 1 septembrie. În cadrul Comisiei de Dialog Social ce a avut loc în data de 14 februarie 2019, unde Consiliul Național al Elevilor a fost singurul reprezentant al societății civile care a propus și a susținut începerea cursurilor din data de 1 septembrie, Ministerul Educației Naționale a ajuns la un compromis alături de structurile reprezentative ale elevilor. Astfel, 9 septembrie 2019 a rămas data oficială de debut a anului școlar, acesta fiind un prim pas spre atingerea obiectivului de a structura anul școlar astfel încât să înceapă pe 1 septembrie și să se finalizeze pe 1 iunie, luând în considerare promisiunea de a dezbate propunerea CNE pentru anul școlar următor.

Modul în care sunt luate astfel de decizii reflectă inexistența unei strategii educaționale pe termen lung și demonstrează în continuare încercările de a implementa modificări populiste. Interesele legitime ale elevilor, beneficiarii primari ai sistemului educațional, sunt mai presus de interesele agenților economici de a obține profit în timpul extrasezonului.

Astfel, decalarea cu o săptămână ar provoca diverse impedimente în a duce la bun sfârșit un act educațional eficient și continuu, având în vedere cele 15 săptămâni ale semestrului I raportate la celelalte 20 din semestrul al II-lea. Acest aspect denotă lipsa de proporționalitate dintre cele două componente ale anului școlar și programa alocată fiecărui semestru. Decalarea structurii anului școlar va accentua astfel practicile nocive de evaluare a elevilor în ultimele săptămâni de școală din cauza lipsei de timp.

Mai mult, disconfortul termic din luna iunie își pune amprenta asupra capacității de concentrare a elevilor atât la orele de curs, cât și la examenul de Bacalaureat. Rezultatele pot fi afectate considerabil din cauza temperaturilor ridicate și dificultăților provocate de acestea, având în vedere lipsa unor sisteme de climatizare, cu precădere în mediul rural. În aceeași notă, elevii care fac parte din învățământul profesional și tehnic finalizează orele de curs cu două săptămâni mai târziu, diminuându-se semnificativ eficiența și relevanța ultimelor zile de școală.

Cu atât mai regretabilă este declarația doamnei prim-ministru, elevii fiind folosiți drept scuză a decidenților pentru a promova interesele operatorilor de turism, irelevante de altfel pentru comunitatea beneficiarilor primari ai sistemului și continuitatea actului educațional.

Astfel, solicităm ferm menținerea structurii școlare actuale, aprobată prin OMEN nr. 3191/2019, întreruperea presiunii exercitate asupra Ministerului Educației Naționale și susținerea propunerii CNE de a începe anul școlar în data de 1 septembrie.

Elevii reprezentanți din întreaga țară și-au ales noii lideri

Consiliul Elevilor este structura care reprezintă drepturile și interesele elevilor la nivel școlar, județean și național, asigurându-se de bunul mers al actului educațional și de respectarea prevederilor stipulate în Statutul Elevului.

Consiliul Național al Elevilor este structura reprezentativă a elevilor din întreaga țară, având și rolul de de for consultativ al Ministerului Educației Naționale. În perioada 27-30 iulie a avut loc Adunarea generală ordinară a structurii, la Iași, actuala Capitală a Tineretului din România.

În cadrul evenimentului, reprezentanții elevilor din întreaga țară și-au ales noii lider, stabilind, de asemenea, inițiativele pe care structura le va implementa pentru a contribui la perfecționarea calității sistemului educațional românesc, respectiv la asigurarea unui mediu propice dezvoltării elevilor pe plan personal și profesional.

Cu scopul de a candida pentru o funcție vacantă în cadrul Biroului executiv, elevii trebuie să aibă cel puțin un an experiență într-una dintre structurile Consiliului Elevilor anterior menționate, să ocupe funcția de președinte al structurii de reprezentare a elevilor din județul lor și, de asemenea, să înmâneze un dosar de candidatură, care ulterior este evaluat de către Comisia Națională de Concurs și Validare. Dosarul include, printre altele, o scrisoare de recomandare, un plan de acțiune și o strategie de dezvoltare, pe baza cărora candidatul își expune viziunea și demonstrează reperele candidaturii sale, competențele deținute în acest sens. Elevii care trec de această etapă urmează să își susțină discursul de candidatură în fața Adunării generale, prezentându-și viziunea asupra mișcării de reprezentare a elevilor la nivel național, intrând ulterior într-o procedură democratică de vot.

Pentru funcția de președinte au candidat Antonia Pup (președinte al Consiliului Județean al Elevilor Timiș) și Tasnim Chazli (președinte al Consiliului Județean al Elevilor Constanța). În urma procesului electoral, Antonia Pup a obținut votul de încredere al Adunării generale pentru a deveni liderul forului reprezentativ al elevilor din întreaga țară.

Pentru funcția de secretar executiv al departamentului de organizare internă a candidat elevul Ștefan Manea, președinte al Consiliului Județean al Elevilor Mureș. Pentru funcția de secretar executiv al departamentului de educație și comunicare (relații externe) a candidat președintele Consiliului Județean al Elevilor Dolj, Andra-Maria Ion. În urma procedurii de vot, cei doi elevi au fost aleși pentru a ocupa funcțiile vacante.

Pentru posturile vacante de vicepreședinte au candidat elevii: Andreea Păun (președinte al Consiliului Județean al Elevilor Vrancea), Rafael Barac Bologa (președinte al Consiliului Județean al Elevilor Suceava), Tudor Alexandru Panait (președinte al Consiliului Municipal al Elevilor București) și Octavian Sandu (președinte al Consiliului Județean al Elevilor Iași). Toți candidații au fost aleși, în urma votului exprimat de către Adunarea generală.

De asemenea, Tasnim Chazli (președinte al Consiliului Județean al Elevilor Constanța) și Rareș Voicu (președinte al Consiliului Județean al Elevilor Brăila) își păstrează posturile de vicepreședinți ai structurii.

În perioada 5-9 august, vechea și actuala componență a Biroului executiv se vor întâlni la Timișoara, acolo unde vor fi stabilite noile direcții de acțiune ale structurii pentru următorul mandat, în concordanță cu viziunea expusă de liderii elevilor.

În contextul actual, reprezentarea elevilor este un factor vital în procesul de democratizare a relațiilor din mediul școlar, de creștere a calității actului instructiv-educativ și combatere a practicilor incorecte care, din păcate, deseori ajung să guverneze educația din unele școli. Se dă, așadar, startul unui nou an în care toate eforturile reprezentanților elevilor se vor concentra în jurul aceluiași ideal: un sistem de învățământ performant, eficient, centrat pe beneficiarii săi primari.

 

Elevii cer demisia președintelui CNFIP, Aura Danielescu

Consiliul Național al Elevilor, structura reprezentativă a elevilor din România, solicită demisia imediată a președintelui Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, Aura Danielescu, cu aprobarea unanimă a Adunării generale a CNE.

Deși CNFIP există, pe hârtie, încă din anul 2011, activitatea acestuia de atunci până acum a fost una irelevantă. Odată cu reorganizarea CNFIP, prin OMEN 3.903/2018, apăreau semne că finanțarea învățământului preuniversitar se va face în concordanță cu nevoile din teritoriu. De asemenea, în decembrie 2018 CNE a atras atenția asupra managementului defectuos și lipsit de transparență al Aurei Danielescu în cadrul CNFIP, cu speranța că aspectele semnalate vor fi îndreptate, având scopul de a îmbunătăți finanțarea învățământului preuniversitar prin capacitarea organismului responsabil de stabilirea costului standard per elev/preșcolar.

În data de 24 februarie 2019, în cadrul unei întrevederi cu ministrul educației naționale, Ecaterina Andronescu, delegația CNE a adus în discuție și subiectul finanțării, în raport cu funcționarea precară a CNFIP. Concluzia a fost că acest organism trebuie să aibă un management performant și să împrumute anumite bune practici de la echivalentul său pentru învățământul superior, CNFIS.

Potrivit regulamentului organismului, președintele conduce și coordonează întreaga activitate și elaborează programele de activități ale CNFIP. De asemenea, structura se întrunește în sesiuni ordinare, trimestrial, și în ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie. Cu toate acestea, din data de 28 ianuarie 2019 (când a avut loc votul online cu privire la stabilirea costului standard per elev/preșcolar pentru anul 2019) până în prezent, activitatea și comunicarea sunt complet inexistente.

Având în vedere faptul că finanțarea insuficientă și nefundamendată a educației este una dintre cauzele pentru care sistemul de învățământ este neperformant și inechitabil, iar CNFIP are un rol major în remedierea acestei probleme, Consiliul Național al Elevilor solitică demisia imediată a președintelui organismului, Aura Danielescu, și alocarea unui număr de locuri în cadrul CNFIP pentru reprezentanți ai organizațiilor cu activitate relevantă în domeniul educației, altele decât cele reprezentative ale elevilor, cadrelor didactice și părinților.

„Este absolut aberant să ne așteptăm la o finanțare mai bună a sistemului preuniversitar în contextul în care președintele CNFIP, persoana care ar trebui să se implice cel mai mult în îmbunătățirea alocărilor bugetare pentru educație, ignoră total acest rol. Cum ne putem aștepta la o finanțare echitabilă și suficientă dacă organismul care ar trebui să faciliteze acest lucru este în moarte clinică, din cauza Aurei Danielescu? Modul acesteia de a conduce CNFIP este unul uzual în administrația publică din România: lipsă de transparență și interese ascunse. Încă din 2011, rolul CNFIP este pur decorativ, iar faptele la care am asistat mă scârbesc groaznic: bugetul celui mai important sistem public din România se face la mica înțelegere, pe repede înainte. Am demascat aceste probleme, le-am adus în atenția publică, cu speranța că vor fi remediate; se pare că acest lucru nu se vrea, fiind total ignorat. Solicităm demisia imediată a Aurei Danielescu din CNFIP și alocarea unui număr de locuri în cadrul CNFIP pentru reprezentanți ai organizațiilor cu activitate relevantă în domeniul educației, altele decât cele reprezentative ale elevilor, cadrelor didactice și părinților, pentru că societatea civilă merită și trebuie să fie implicată, în special în contextul în care angajații statului nu își fac treaba.”, a declarat președintele CNE, Petru Apostoaia.