Cum rămâne cu educația după vacanță?

În cursul zilei de miercuri, Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat faptul că toți elevii din România vor avea o vacanță timp de două săptămâni, începând din data de 25 octombrie. 

În acest sens, este evident că autoritățile trebuie să clarifice modul în care va fi modificat anul școlar în curs, dar și să prezinte de urgență situația infrastructurii din unitățile de învățământ (dotarea cu teste non-invazive), precum și alte eventuale măsuri complementare care pot suferi modificări, incluzând calendarul susținerii examenelor naționale.

Astfel, Consiliul Național al Elevilor solicită implementarea următoarelor măsuri: 

  • convocarea de urgență, de către Ministerul Educației, a unei ședințe cu partenerii de dialog social, astfel încât să se poată stabili modificările survenite ca rezultat al impunerii unei vacanțe de două săptămâni. De asemenea, solicităm ca, în orice fel de ipoteză de lucru, să se aibă în vedere menținerea calendarelor examenelor naționale în forma cunoscută în prezent, precum și a datei de finalizare a cursurilor în anul școlar 2021-2022;
  • dacă numărul săptămânilor aferente semestrului I va fi modificat, iar orele se vor recupera în semestrul al II-lea, Ministerul Educației trebuie să adopte o derogare de la dispoziția referitoare la numărul minim de note la o disciplină, pentru a nu aduce elevii și profesorii în ipostaza de a forța metodele de evaluare în mod inutil, având în vedere că nu vor fi fost parcurse toate conținuturile curriculare;
  • este absolut necesar ca, după cele două săptămâni de vacanță, autoritățile să asigure un cadru legal unitar și predictibil pentru funcționarea școlilor, precum și să asigure testarea non-invazivă a elevilor și a personalului din învățământ de cel puțin două ori pe săptămână, fără să mai tergiverseze în mod vădit procedura de licitație și de achiziție. Nu ne putem asuma ca, după o astfel de măsură de compromis, școlile să fie în continuare nepregătite pentru desfășurarea actului educațional față în față;
  • suspendarea organizării tezelor semestriale pentru semestrul I și înlocuirea acestora cu evaluări sumative cu subiect unic pentru toate clasele, fără notare în catalog, cu feedback individual din partea cadrelor didactice;
  • extinderea programului de ore remediale pentru orice elev care solicită acest lucru, fără criterii de accedere la aceste cursuri.

De asemenea, ne manifestăm dezacordul cu privire la o prelungire a acestei vacanțe de două săptămâni sau cu o trecere unitară, la nivel național, în scenariul online, având în vedere faptul că pierderile generate de astfel de măsuri vor fi imense, imposibil de recuperat pe parcursul acestui an școlar.

Epidemia de violență din școlile noastre

În ultima săptămână, au ieșit la iveală mai multe cazuri grave de violență școlară. Primul a avut loc în municipiul București, unde un elev de clasa a VI-a s-a aruncat de la etajul I al școlii, fiind batjocorit de colegii săi de clasă până în ultimul moment. Cel de-al doilea caz a avut loc în Timișoara, acolo unde o elevă de 15 ani cu cerințe educaționale speciale a fost agresată verbal și fizic de către două colege de clasă, sub privirile amuzate ale celor care au filmat întregul eveniment.

 

Aceste evenimente nu sunt, însă, izolate. Un studiu recent realizat de organizația World Vision România arată faptul că 71% dintre elevi au fost martori sau victime ale violenței fie în drumul spre școală, fie în timpul pauzelor sau chiar în timpul orelor de curs. Mai mult, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, România a fost clasată pe locul 3 în ceea ce privește bullyingul, în cadrul unui studiu la care au participat 42 de state. 

 

Majoritatea cadrelor didactice nu sunt pregătite, din punct de vedere psihopedagogic, pentru a depista violența școlară în formele ei precoce, înainte de a deveni un fenomen acutizat la nivelul colectivului clasei/al unității de învățământ.

Consiliul Național al Elevilor dezaprobă profund atitudinea Ministerului Educației în raport cu această problemă ce crește de la o zi la alta.  Considerăm că soluția în fața unui astfel de fenomen nu este înființarea unui grup de lucru anti-bullying la nivelul unității de învățământ (conform art. 71, alin. (2), pct. e) din ROFUIP, există deja o comisie permanentă la nivelul fiecărei unități de învățământ, responsabilă de combaterea violenței), ci formarea cadrelor didactice pentru a depista cazurile de violență școlară în forma lor precoce și instruirea consilierilor școlari pentru a putea realiza un management de caz eficient în ceea ce privește reabilitarea agresorului și a victimei, atunci când cazurile nu sunt extrem de grave.

 

Astfel, solicităm Ministerului Educației să își asume în mod public prioritizarea sănătății mintale și a stării de bine a elevilor în spațiul școlar, astfel încât să se asigure în fiecare unitate de învățământ din România un mediu propice învățării și dezvoltării armonioase a elevilor.

 

„Soluția Ministerului Educației în fața problemei violenței școlare, de a îngropa unitățile de învățământ în noi comitete, comiții și grupuri de lucru, nu poate avea, din păcate, sorți de izbândă. La nivelul fiecărei școli există deja o comisie responsabilă de combaterea violenței, însă, de cele mai multe ori, membrii acesteia nu își iau în serios atribuțiile, fie pentru că nu au competențele necesare, fie pentru că nu consideră violența școlară a fi un fenomen grav, ce necesită a fi abordat, în țara în care 20% dintre părinți consideră că bătaia reprezintă un mijloc de educație. E de datoria Ministerului Educației să își asume și de datoria fiecărui director să implementeze în mod real politici pentru creșterea siguranței în școală și pentru cultivarea stării de bine a fiecărui elev, prin crearea de spații sigure pentru învățare.”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Consiliul Național al Elevilor propune mecanisme pentru sporirea comunicării dintre elevi și profesori!

Conform articolului 7, alin. aa) din Statutul Elevului, aprobat prin OMENCȘ nr.
4742/2016, elevii au dreptul de a acorda feedback semestrial cadrelor didactice care
predau la clasă, prin fișe anonime, pentru a identifica cele mai eficiente metode didactice.
Acest proces de acordare a feedback-ului se întâmplă, însă, de foarte puține ori. În
majoritatea unităților de învățământ din România, cultura comunicării deschise dintre
elevi și profesori și schimbul de feedback reciproc este aproape inexistentă.

Din acest motiv, Consiliul Național al Elevilor a propus Ministerului Educației
elaborarea unei proceduri de acordare a feedbackului semestrial, menită să sporească și
să eficientizeze comunicarea dintre elevi și cadrele didactice. Această metodologie nu are
drept scop aplicarea de măsuri coercitive pentru cadrele didactice, ci sprijinirea acestora
în conturarea unui act educațional de calitate, centrat pe elev. Salutăm deschiderea
Ministerului Educației cu privire la această inițiativă, ce va avea drept efect pe termen
lung îmbunătățirea actului de predare-învățare.

Printre posibilele întrebări ce vor face parte din instrumentul de feedback se
numără itemi privind încurajarea, de către profesor, a participării elevilor la oră, utilizarea
metodelor inovative de predare, ritmul de parcurgere a materiei și atmosfera generală
din cadrul orelor de curs. Răspunsurile elevilor vor fi ponderate în funcție de participarea
lor la ore.

„După aproape 5 ani de când elevii au dobândit dreptul de a acorda feedback
semestrial cadrelor didactice, Consiliul Național al Elevilor a propus crearea unui
instrument de feedback reglementat, care să asigure acordarea corectă a acestuia. Ce ne
dorim noi este ca în sălile de clasă din întreaga țară să pornească dialoguri cu privire la
calitatea actului de predare și învățare, așa cum este el perceput de către elevi. Doar în
acest fel vom putea vorbi despre o educație de calitate, centrată cu adevărat pe nevoile
elevilor. Menirea acestui instrument este, așadar, să creeze un canal de comunicare,
pentru a construi relații de colaborare între elevi și profesori, nu de a căuta vinovați sau
de a arăta cu degetul. Salutăm decizia Ministerului Educației de a aborda acest subiect,
în interesul tuturor elevilor din România.”, a declarat Rareș Voicu, președintele
Consiliului Național al Elevilor.

Solicităm reluarea dezbaterilor pentru planurile-cadru!

Către: Ministerul Educației

În atenția: domnului ministru al educației, prof. univ. dr. Sorin-Mihai CÎMPEANU

domnului secretar de stat pentru învățământ preuniversitar, prof. Sorin ION

 

Stimate Domnule Ministru,

Stimate Domnule Secretar de Stat,

 

         Încă din anul 2017, atunci când s-a dorit pentru prima dată modificarea actualei arhitecturi curriculare, planurile-cadru au reprezentat un adevărat punct nevralgic pentru învățământul preuniversitar din România.

         De multe ori, elevii din țara noastră declară vehement că școala nu le satisface cu adevărat nevoile educaționale și, în fond, nu le asigură două componente interdependente pentru orice absolvent al școlii românești: integrarea în societate și inserția pe piața muncii. Astfel, actualele planuri-cadru pentru liceu, neschimbate de 12 ani, nu răspund aproape deloc cerințelor din zilele noastre, întrucât nu stimulează elevul să deprindă competențe precum gândirea critică și analitică sau alte abilități necesare vieții cotidiene. Relevante în acest sens sunt rezultatele testării PISA 2018, care au arătat că 40,8% dintre elevi nu pot explica și/sau înțelege ceea ce citesc, fiind încadrați în categoria analfabeților funcționali, 46,5% dintre elevi nu pot opera cu noțiuni matematice de bază, în timp ce 44% dintre elevi nu pot realiza corelații elementare în domeniul științelor. Vedem, așadar, o divizare constantă și evidentă în sistemul de învățământ preuniversitar din România, la toate nivelurile.

         În urmă cu opt ani, se înființa clasa pregătitoare. De atunci, elevii au învățat după alte planuri-cadru, alcătuite special pentru a modifica, în timp, arhitectura curriculară a întregului sistem. Totuși, însă, ne aflăm în situația în care această primă generație, aflată acum în clasa a VIII-a, va fi nevoită să învețe la liceu după aceleași planuri-cadru ca și până acum, chiar dacă întregul parcurs educațional al acestor elevi a fost modificat substanțial, prin introducerea de discipline, competențe și conținuturi noi. Cauza acestei situații este tergiversarea inexplicabilă a procesului de modificare a planurilor-cadru pentru liceu, dar și reticența și divergențele de viziune ale miniștrilor și ale reprezentanților societății civile.

         În forma lor actuală, propunerile Ministerului Educației pentru modificarea planurilor cadru de liceu, care s-au aflat în proces de consultare publică până la sfârșitul lunii ianuarie, dezamăgesc prin faptul că nu aduc o viziune reformatoare în plan curricular, ci păstrează abordarea desuetă prezentă în toate modelele curriculare aprobate și promovate în ultimii ani. 

Ne aflăm într-un moment crucial pentru sistemul educațional din România, în care putem să reflectăm asupra a ceea ce nu a funcționat în ultimii ani și să luăm atitudine pentru a schimba în bine elementele de bază, precum finanțarea, curriculumul, formarea cadrelor didactice, participarea elevilor la procesele decizionale din școală etc. Proiectul Președintelui României, România Educată, oferă o perspectivă clară pe tema curriculumului centrat pe elev: unul dintre pilonii din arhitectura sistemului de educație românesc presupune ca sistemul de învățământ să fie centrat pe nevoile beneficiarului, oferind experiențe de învățare autentice pentru fiecare copil sau tânăr, pornind de la profilul și înclinațiile acestuia.

În plus, pentru a ne asigura de faptul că implementarea noilor planuri-cadru va fi posibilă, este necesară realizarea unei analize de costuri (privind modificarea normării cadrelor didactice ș.a), care să reprezinte unul dintre punctele de plecare pentru conturarea finanțării educației în anii următori.

         Având în vedere toate aspectele prezentate mai sus, semnatarii prezentei scrisori vă solicită reluarea dezbaterilor din cadrul grupului de lucru pentru planurile-cadru din cadrul Ministerului Educației, astfel încât, până la finele anului 2021, noua arhitectură curriculară să fie deja creionată, iar viitoarele generații de elevi să poată învăța după programe noi, adaptate cerințelor societății actuale.

 

Inițiator:

Consiliul Național al Elevilor

Semnatari:

Fundația Agenția Împreună

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți

Consiliul Tineretului din România

Federația Coaliția pentru Educație

MAKOSZ – Uniunea Liceenilor Maghiari din România 

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România 

Părinții cer schimbare – grup civic 

Organizația Salvați Copiii România 

 

Meditațiile – o industrie nedreaptă

Meditațiile – o industrie nedreaptă

Un studiu realizat în anul 2007, în România, a relevat faptul că, din 1276 de elevi respondenți, 27% primeau meditații. Un alt studiu, realizat în 2010 de către Comisia Europeană în rândul părinților din România, a arătat faptul că, din 1316 de adulți, peste 50% plăteau meditații pentru copiii lor. Același studiu releva, la acea vreme, faptul că industria meditațiilor costa anual părinții elevilor din România peste 300 de milioane de euro pe an. Zece ani mai târziu, în luna septembrie a anului 2020, un raport al Ministerului Educației și Cercetării arăta faptul că 47% dintre elevii de clasa a VIII-a și 42% dintre elevii de clasa a XII-a frecventează în mod frecvent activități de pregătire suplimentară de tip meditații. 6% dintre respondenți desfășoară aceste activități zilnic, în timp ce 16% primesc meditații de 2-3 ori pe săptămână.

Este evident, așadar, faptul că a avut loc o creștere semnificativă a procentului elevilor care urmează meditații la diferite materii. Această creștere poate fi pusă doar parțial pe seama pandemiei, având în vedere faptul că practicile privind meditațiile derulate de către profesori individual reprezintă deja o cutumă a sistemului educațional din România. În medie, prețul/ședință de meditații poate ajunge până la 100 de RON, sume care, de cele mai multe ori, nu sunt fiscalizate, nefiind declarate drept venit suplimentar de către cadrele didactice. În anul 2019, numărul profesorilor care au declarat faptul că obțin venituri suplimentare din meditații a fost de 4135, ajungând la venituri declarate de peste 35 de milioane de lei. Raportat la numărul total de 172.600 de cadre didactice care profesează în România la acest moment, procentul celor care au declarat aceste venituri este de 2,39%.

Din punct de vedere legal, conform art. 5, alin. (iv) din OMEN nr. 4831/2018, privind aprobarea codului-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar, cadrele didactice au datoria de a interzice orice activități care generează corupție, precum „meditaţiile contra cost cu beneficiarii direcţi ai educaţiei de la formaţiunile de studiu la care este încadrat”. Din păcate, multe cadre didactice nu respectă această prevedere și organizează meditații cu elevi de la clasă, fapt care generează un vădit conflict de interese. Având în vedere toate aceste date, putem afirma cu certitudine faptul că, în România, meditațiile reprezintă o adevărată industrie care, de cele mai multe ori, nu este controlată.

Din acest motiv, Consiliul Național al Elevilor solicită Ministerului Finanțelor, Ministerului Educației, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției să ia toate măsurile care se impun pentru a garanta fiscalizarea tuturor meditațiilor și sancționarea contravențională a cadrelor didactice care nu declară aceste surse de venit.

„În ultimii ani, piața meditațiilor a crescut semnificativ, până în punctul în care a ajuns să fie o adevărată industrie. Nu putem închide ochii în fața faptelor de corupție care se petrec în sistemul educațional. Nedeclararea unor venituri reprezintă evaziune fiscală. Or, dacă dascălii a căror atitudine reprezintă un reper moral pentru generații întregi de elevi recurg la astfel de practici, înseamnă că orice speranță de a avea un sistem educațional performant, construit pe valori sănătoase, este sortită eșecului. Nu cred că așa ar trebui să arate lucrurile, dacă ne dorim cu adevărat ca generațiile viitoare să înțeleagă că noi toți avem datoria de a respecta legea și de a ne îndeplini îndatoririle.”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.

____

Dă clic pentru a accesa Invatarea-la-distanta_Raport-de-cercetare_august-2020.pdf

Bursele școlare – povestea noastră

Trei ani. Trei ani plini de negocieri, de întrevederi cu decidenții de la nivel local și central, de ședințe în miez de noapte, de planuri regândite, de manifestații, petiții și proteste, de victorii de etape, de statistici și, în final, o reușită pentru sute de mii de elevi din România.

Demersul „Burse în toată România!” a luat naștere din dorința de a lupta pentru un drept fundamental al elevilor, care, de prea multe ori, a fost ignorat sau pus în așteptare de autorități. Astfel, în 2018, Consiliul Național al Elevilor a început o luptă asiduă pentru ca toți elevii din țară să primească burse școlare.

Pentru că, acum, după mai mult de trei ani de muncă, ne-am atins dezideratul, vrem să aducem în vedere tot ceea ce a stat în spatele acestei victorii.

Anul 2018 – La acel moment, Consiliul Național al Elevilor a gândit un proiect legislativ care să modifice Legea educației naționale și care să aducă pe masa decidenților, pentru prima oară, noțiunea de „cuantum minim al burselor școlare”. Nemulțumiți de localități care acordă burse de 8 lei pe lună, am considerat cuantumul minim o soluție ideală, astfel încât aceste situații să nu mai existe.

 

 

Ianuarie 2019 – În continuare, Consiliul Național al Elevilor s-a asigurat că propunerea legislativă intră pe circuitul parlamentar – ceea ce s-a și întâmplat. În ianuarie 2019, Parlamentul României a adoptat proiectul, iar Președintele României a promulgat-o, devenind Legea 38/2019. Astfel, aceasta menționa: „…cuantumul minim al bursei de performanță, al bursei de merit, al bursei de studiu și al bursei de ajutor social se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului”.

Decembrie 2019 – Pentru că, în decurs de un an, legea nu a fost respectată, iar cuantumul minim nu a fost stabilit prin hotărâre de guvern, am inițiat, alături de comunitatea Declic, petiția „Burse în toată România”, care a strâns peste 36.500 de semnături.

În acest sens, mai mulți membri ai societății civile care au înțeles nevoia de acordare a burselor școlare în mod echitabil: Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Tineretului din România, Federația Natională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar, Makosz (Romániai Magyar Középiskolások Szövetsége), Salvați Copiii România, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Consiliul Tinerilor Instituționalizați, FONPC, World Vision Romania, Asociația Studenților Romi din București Terni Godi și Funky Citizens.

Petiția a fost depusă de o delegație a Consiliului Național al Elevilor la Ministerul Finanțelor Publice și la Ministerul Educației și Cercetării, acolo unde au avut loc negocieri cu secretarul de stat Sebastian Burduja și ministrul Monica Anisie.

 

 

Aprilie 2020 – După patru luni în care substructurile Consiliului Național al Elevilor au solicitat și centralizat situația din plan local a burselor școlare, în luna aprilie a anului trecut, am lansat analiza națională privind acordarea burselor elevilor, în urma căreia am aflat pura realitate: zeci de comunități de elevi nu primiseră niciodată burse, iar alte sute de consilii locale alocau burse în cuantumuri infime, din cauza faptului că nu dețineau suficiente fonduri. În acel moment, ne-am dat seama, mai mult decât niciodată, cât de importantă este aprobarea unui cuantum minim al burselor școlare.

Octombrie 2020 – Au avut loc alte negocieri purtate cu factorii decizionali. Am calculat impactul bugetar al acestei măsuri și am înaintat ministrului educației și cercetării de la acea vreme, Monica Anisie, propunerea Consiliului Național al Elevilor privind bursele școlare. Au urmat alte negocieri purtate cu factorii decizionali.

 

Noiembrie 2020 – Pentru că nicăieri nu exista o situație centralizată a elevilor eligibili care ar trebui să primească burse, am solicitat inspectoratelor școlare să ne transmită numărul elevilor care ar trebui să primească burse.

Decembrie 2020 – La sfârșitul anului trecut, după un an de la adoptarea Legii 38/2019, Guvernul a adoptat, pentru prima oară, o hotărâre care aproba cuantumul minim al burselor școlare. Astfel, HG 1064/2020 prevede acordarea unei sume de 100 de lei, lunar, pentru toate toate tipurile de bursă.

Ianuarie 2021 – Timp de o lună, motoarele au fost turate la maximum, astfel încât hotărârea anterior menționată să se reflecte și în legea bugetului de stat. Astfel, am avut multiple întrevederi cu membri ai guvernului, în cadrul căreia am solicitat, pornind de la o analiză de impact bugetar, includerea în bugetul de stat a fondurilor necesare acordării bursele școlare.

 

 

Februarie 2021 – Pe data de 11 februarie, Consiliul Național al Elevilor a manifestat în fața Guvernului României, subliniind nevoia finanțării adecvate a sistemului educațional, prin garantarea dreptului la transport gratuit și la burse școlare adecvate. Protestul nostru a avut ecou, astfel că, la finalul zilei, am purtat negocieri cu vicepremierul Dan Barna, în cadrul cărora am expus, din nou, nevoia cuprinderii fondurilor pentru burse în bugetul de stat. La doar o zi distanță, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de lege a bugetului de stat, în cadrul căruia peste 520 de milioane de lei au fost alocați pentru bursele școlare.

Nu în ultimul rând, vă mulțumim vouă – elevi, părinți, profesori și activiști din educație, pentru faptul că ați fost alături de Consiliul Național al Elevilor în toată această luptă. A fost un drum lung, plin de obstacole, dar care, însă, ne-a motivat constant să mergem înainte și să avem ca prim scop un singur gând: acela ca fiecare elev din România să poată beneficia de un drept fundamental, ignorat prea mult timp de către statul român. 

Împreună reprezentăm vocea colegilor noștri!

Bursele elevilor – un vis frumos, în lipsa alocărilor de la bugetul de stat!

În luna decembrie a anului trecut, Guvernul României a aprobat Hotărârea nr. 1064/2020, conform căreia cuantumul minim pentru fiecare categorie de burse este de minimum 100 de lei/elev/lună, bani care vor veni de la nivel central, către autoritățile publice locale, care vor putea suplimenta această sumă din fondurile proprii.

Acest lucru nu va fi posibil, însă, dacă în legea bugetului de stat pentru anul 2021 nu vor exista sume alocate special cu această destinație. Din acest motiv, solicităm primului-ministru și ministrului finanțelor publice realizarea acestor alocări, pentru a garanta faptul că dreptul elevilor de a primi burse va fi respectat în întreaga țară, iar inechitățile vor fi eliminate.

„Facem apel la Guvernul României să includă în proiectul de buget pentru anul 2021 sumele necesare asigurării cuantumului minim pentru bursele elevilor, conform HG 1064/2020. În lipsa acestor sume, decizia executivului de a seta un cuantum minim pentru bursele școlare reprezintă doar un demers populist, fără fundament în prioritățile financiare ale Guvernului.”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Educația noastră nu e experimentul vostru!

Încă din luna aprilie a acestui an, Guvernul României a început să lanseze în spațiul public promisiuni și supoziții cu privire la începerea anului școlar 2020-2021. În ciuda acestui fapt, acum, la mai puțin de două săptămâni până la începerea cursurilor, statul român nu e nici pe departe pregătit pentru deschiderea anului școlar. Sarcina de a achiziționa materiale de protecție a fost pasată autorităților locale, urmând ca aceste achiziții să fie decontate de la bugetul de stat. Perioada de depunere a cererilor de decontare începe, însă, în luna decembrie. Multe consilii locale nu au bugetul necesar pentru a realiza aceste achiziții, iar acest fapt va determina apariția discrepanțelor în ceea ce privește nivelul de siguranță din diferite unități de învățământ.

Mai mult, ținând cont de faptul că școlile din anumite localități vor începe cursurile exclusiv online, este imperios să atragem atenția cu privire la dotarea cu dispozitive conectate la internet pentru elevi și profesori, fapt care nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că Legea 109/2020 prevede obligativitatea Executivului de a asigura infrastructura digitală necesară actului educațional virtual, pentru orice elev sau profesor care solicită acest lucru. Procesul de achiziție publică a celor 250.000 de tablete promise de către Guvernul României a fost tergiversat, iar acum, la mai puțin de două săptămâni până la debutul cursurilor, elevii care nu au avut acces la școala online pe durata stării de urgență vor fi privați din nou de acest drept.

Un alt factor ce denotă lipsa de pregătire a Guvernului pentru a deschide anul școlar constă în incoerența în declarațiile făcute de către autorități. Cu câteva zile în urmă, Consiliul Național al Elevilor a tras un semnal alarmă cu privire la iresponsabilitatea declarațiilor vicepremierului Raluca Turcan și premierului Ludovic Orban în legătură cu posibilitatea Guvernului de a asigura materiale de protecție împotriva virusului, în discordanță cu Ordonanța de urgență ce prevedea alocarea a 50 milioane de euro pentru achiziția acestor materiale. Mai mult, ținând cont de faptul că multe unități de învățământ sunt secții de votare, este nevoie de o igienizare riguroasă a acestora după desfășurarea procesului electoral, pe data de 27 septembrie, ținând cont de fluxul mare de oameni care va lua parte la vot.

În cursul zilei de astăzi, miniștrii educației și sănătății au realizat o conferință de presă comună, în cadrul căreia au prezentat normele sanitare privind începerea anului școlar. Am constatat, cu dezamăgire, faptul că în cadrul acestei conferințe de presă nu au fost anunțate aspecte noi privind începerea cursurilor. Tot în acest fel au fost ignorate recomandările experților epidemiologi legate de distanța minimă între elevi, cea de 1,5 metri, prin ordinul comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății ce prevede obligativitatea păstrării distanței de 1 metru.

„Astăzi, cei doi miniștri au făcut declarații de presă comune privind începerea cursurilor. Nu am aflat nimic nou, același discurs rigid, lipsit de substanță. Conform calendarului prezentat de ministrul sănătății, școlile vor avea la dispoziție doar două zile să se pregătească pentru începerea anului școlar. Materiale sanitare nu, distanțare nu, dispozitive nu. Autoritățile au ales, cu bună știință, să pună în pericol sănătatea elevilor din România.”, declară Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.