Consiliul Național al Elevilor propune mecanisme pentru sporirea comunicării dintre elevi și profesori!

Conform articolului 7, alin. aa) din Statutul Elevului, aprobat prin OMENCȘ nr.
4742/2016, elevii au dreptul de a acorda feedback semestrial cadrelor didactice care
predau la clasă, prin fișe anonime, pentru a identifica cele mai eficiente metode didactice.
Acest proces de acordare a feedback-ului se întâmplă, însă, de foarte puține ori. În
majoritatea unităților de învățământ din România, cultura comunicării deschise dintre
elevi și profesori și schimbul de feedback reciproc este aproape inexistentă.

Din acest motiv, Consiliul Național al Elevilor a propus Ministerului Educației
elaborarea unei proceduri de acordare a feedbackului semestrial, menită să sporească și
să eficientizeze comunicarea dintre elevi și cadrele didactice. Această metodologie nu are
drept scop aplicarea de măsuri coercitive pentru cadrele didactice, ci sprijinirea acestora
în conturarea unui act educațional de calitate, centrat pe elev. Salutăm deschiderea
Ministerului Educației cu privire la această inițiativă, ce va avea drept efect pe termen
lung îmbunătățirea actului de predare-învățare.

Printre posibilele întrebări ce vor face parte din instrumentul de feedback se
numără itemi privind încurajarea, de către profesor, a participării elevilor la oră, utilizarea
metodelor inovative de predare, ritmul de parcurgere a materiei și atmosfera generală
din cadrul orelor de curs. Răspunsurile elevilor vor fi ponderate în funcție de participarea
lor la ore.

„După aproape 5 ani de când elevii au dobândit dreptul de a acorda feedback
semestrial cadrelor didactice, Consiliul Național al Elevilor a propus crearea unui
instrument de feedback reglementat, care să asigure acordarea corectă a acestuia. Ce ne
dorim noi este ca în sălile de clasă din întreaga țară să pornească dialoguri cu privire la
calitatea actului de predare și învățare, așa cum este el perceput de către elevi. Doar în
acest fel vom putea vorbi despre o educație de calitate, centrată cu adevărat pe nevoile
elevilor. Menirea acestui instrument este, așadar, să creeze un canal de comunicare,
pentru a construi relații de colaborare între elevi și profesori, nu de a căuta vinovați sau
de a arăta cu degetul. Salutăm decizia Ministerului Educației de a aborda acest subiect,
în interesul tuturor elevilor din România.”, a declarat Rareș Voicu, președintele
Consiliului Național al Elevilor.

Solicităm reluarea dezbaterilor pentru planurile-cadru!

Către: Ministerul Educației

În atenția: domnului ministru al educației, prof. univ. dr. Sorin-Mihai CÎMPEANU

domnului secretar de stat pentru învățământ preuniversitar, prof. Sorin ION

 

Stimate Domnule Ministru,

Stimate Domnule Secretar de Stat,

 

         Încă din anul 2017, atunci când s-a dorit pentru prima dată modificarea actualei arhitecturi curriculare, planurile-cadru au reprezentat un adevărat punct nevralgic pentru învățământul preuniversitar din România.

         De multe ori, elevii din țara noastră declară vehement că școala nu le satisface cu adevărat nevoile educaționale și, în fond, nu le asigură două componente interdependente pentru orice absolvent al școlii românești: integrarea în societate și inserția pe piața muncii. Astfel, actualele planuri-cadru pentru liceu, neschimbate de 12 ani, nu răspund aproape deloc cerințelor din zilele noastre, întrucât nu stimulează elevul să deprindă competențe precum gândirea critică și analitică sau alte abilități necesare vieții cotidiene. Relevante în acest sens sunt rezultatele testării PISA 2018, care au arătat că 40,8% dintre elevi nu pot explica și/sau înțelege ceea ce citesc, fiind încadrați în categoria analfabeților funcționali, 46,5% dintre elevi nu pot opera cu noțiuni matematice de bază, în timp ce 44% dintre elevi nu pot realiza corelații elementare în domeniul științelor. Vedem, așadar, o divizare constantă și evidentă în sistemul de învățământ preuniversitar din România, la toate nivelurile.

         În urmă cu opt ani, se înființa clasa pregătitoare. De atunci, elevii au învățat după alte planuri-cadru, alcătuite special pentru a modifica, în timp, arhitectura curriculară a întregului sistem. Totuși, însă, ne aflăm în situația în care această primă generație, aflată acum în clasa a VIII-a, va fi nevoită să învețe la liceu după aceleași planuri-cadru ca și până acum, chiar dacă întregul parcurs educațional al acestor elevi a fost modificat substanțial, prin introducerea de discipline, competențe și conținuturi noi. Cauza acestei situații este tergiversarea inexplicabilă a procesului de modificare a planurilor-cadru pentru liceu, dar și reticența și divergențele de viziune ale miniștrilor și ale reprezentanților societății civile.

         În forma lor actuală, propunerile Ministerului Educației pentru modificarea planurilor cadru de liceu, care s-au aflat în proces de consultare publică până la sfârșitul lunii ianuarie, dezamăgesc prin faptul că nu aduc o viziune reformatoare în plan curricular, ci păstrează abordarea desuetă prezentă în toate modelele curriculare aprobate și promovate în ultimii ani. 

Ne aflăm într-un moment crucial pentru sistemul educațional din România, în care putem să reflectăm asupra a ceea ce nu a funcționat în ultimii ani și să luăm atitudine pentru a schimba în bine elementele de bază, precum finanțarea, curriculumul, formarea cadrelor didactice, participarea elevilor la procesele decizionale din școală etc. Proiectul Președintelui României, România Educată, oferă o perspectivă clară pe tema curriculumului centrat pe elev: unul dintre pilonii din arhitectura sistemului de educație românesc presupune ca sistemul de învățământ să fie centrat pe nevoile beneficiarului, oferind experiențe de învățare autentice pentru fiecare copil sau tânăr, pornind de la profilul și înclinațiile acestuia.

În plus, pentru a ne asigura de faptul că implementarea noilor planuri-cadru va fi posibilă, este necesară realizarea unei analize de costuri (privind modificarea normării cadrelor didactice ș.a), care să reprezinte unul dintre punctele de plecare pentru conturarea finanțării educației în anii următori.

         Având în vedere toate aspectele prezentate mai sus, semnatarii prezentei scrisori vă solicită reluarea dezbaterilor din cadrul grupului de lucru pentru planurile-cadru din cadrul Ministerului Educației, astfel încât, până la finele anului 2021, noua arhitectură curriculară să fie deja creionată, iar viitoarele generații de elevi să poată învăța după programe noi, adaptate cerințelor societății actuale.

 

Inițiator:

Consiliul Național al Elevilor

Semnatari:

Fundația Agenția Împreună

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți

Consiliul Tineretului din România

Federația Coaliția pentru Educație

MAKOSZ – Uniunea Liceenilor Maghiari din România 

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România 

Părinții cer schimbare – grup civic 

Organizația Salvați Copiii România 

 

Vine Crăciunul, iar educația din România tot nu are finanțare – încă nu a fost stabilit costul standard per elev!

Anual, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar
stabilește costul standard per elev, care este aprobat ulterior prin hotărâre a Guvernului
României. Acest cost determină o parte semnificativă a finanțării educației din România,
fondurile fiind alocate prin intermediul finanțării de bază, de la bugetul Ministerului
Educației și Cercetării.

La acest moment, însă, costul standard per elev pentru anul viitor nu a fost stabilit,
iar acest lucru pune într-un pericol major finanțarea corespunzătoare a educației.

În ultimii 4 ani, coeficientul 1 al costului standard per elev (pentru cheltuieli cu
bunuri și servicii, cu pregătirea profesională a cadrelor didactice și organizarea
examenelor naționale) a crescut cu doar 66 de lei, de la 321 de lei in anul 2016, la 387 de
lei la începutul anului 2020. Pentru ca finanțarea educației sa răspundă actualelor nevoi
din sistem, este nevoie de o creștere cu cel putin 30% din actuala sumă alocată acestui
coeficient. În plus, este nevoie de aprobarea unui set de coeficienți pentru finanțarea
diferențiată a unităților de învățământ, în funcție de nivelul de dezvoltare socioeconomică al fiecărei comunități.

Din aceste motive, Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a
Asociațiilor de Părinți Învățâmânt Preuniversitar solicită întrunirea de urgență a
Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar!

„Programul de guvernare al guvernului-desemnat prevede creșterea finanțării
educației din România, până la atingerea procentului de 6% din PIB, fapt care trebuie să
se regăsească și în costul standard per elev! Finanțarea educației nu poate aștepta! Dacă
legea bugetului de stat pentru anul 2021 va fi realizată fără a avea un cost standard per
elev corespunzător, guvernanții vor îngropa de-a binelea sistemul de învățământ.
Solicităm întrunirea de urgență a CNFIP! Acum, mai mult decât oricând, finanțarea
trebuie să urmeze elevul! Nu ne permitem ca bugetul educației să fie dictat încă o dată
de Ministerul Finanțelor Publice! ”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului
Național al Elevilor

„Indiferent cât de tulburi sunt apele pe scena politicii românești, sper ca, într-un
final, măcar noul guvern învestit să plece urechea către finanțarea de bază, în special la
bunuri și servicii. Fără un cost standard fundamentat, vom vorbi doar despre inechitatea
sistemului educațional. Am văzut si declarația d-lui ministru Cîmpeanu, în sensul
menționat mai sus, așadar… astept să acționeze conform spuselor”, a declarat Iulian
Cristache, președintele FNAP-IP.

CNE consultă toți elevii cu privire organizarea tezelor și a olimpiadelor școlare!

În urma incertitudinii create în spațiul public referitoare la susținerea lucrărilor semestriale, generate în urma unor declarații ale reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării, Consiliul Național al Elevilor lansează o consultare adresată tuturor elevilor, pentru a afla atât opinia acestora cu privire la modalitatea de susținere a tezelor, cât și părerea despre decizia de suspendare a tuturor olimpiadelor școlare: https://bit.ly/2HR1Cwc.

În cadrul unei conferințe de presă, secretarul de stat Luminița Barcari a afirmat faptul că Ministerul Educației și Cercetării discută mai multe variante pentru desfășurarea tezelor semestriale, printre care se numără și înlocuirea tezei cu o evaluare sumativă, ce nu va mai reprezenta 25% din media la respectiva disciplină, ci va fi notată precum orice altă lucrare scrisă. Deși mai sunt doar câteva săptămâni până la data la care elevii ar fi trebui să înceapă să susțină tezele, încă nu este clar nu se vor desfășura acestea, ținând cont, mai ales, de faptul că peste un milion de elevi învață, în acest moment, în mediul online.

În plus, secretarul de stat a anunțat faptul că, anul acesta, competițiile școlare și extrașcolare vor fi suspendate din cauza imposibilității organizării acestora fără a crea o discriminare între elevi, dat fiind numărul mare al acestor competiții și a numărului de elevi participanți, dar și a varietății modalităților de organizare.

„După luni în care deciziile Ministerului Educației și Cercetării au fost comunicate cu întârziere, provocând incertitudine în rândul tuturor actorilor educaționali, este imperios ca, mai departe, opinia elevilor să fie cu adevărat ascultată, găsindu-se, totodată, mecanismele necesare pentru ca actul instructiv-educativ să continue în condiții de siguranță.” – declară Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor