Solicităm reluarea dezbaterilor pentru planurile-cadru!

Către: Ministerul Educației

În atenția: domnului ministru al educației, prof. univ. dr. Sorin-Mihai CÎMPEANU

domnului secretar de stat pentru învățământ preuniversitar, prof. Sorin ION

 

Stimate Domnule Ministru,

Stimate Domnule Secretar de Stat,

 

         Încă din anul 2017, atunci când s-a dorit pentru prima dată modificarea actualei arhitecturi curriculare, planurile-cadru au reprezentat un adevărat punct nevralgic pentru învățământul preuniversitar din România.

         De multe ori, elevii din țara noastră declară vehement că școala nu le satisface cu adevărat nevoile educaționale și, în fond, nu le asigură două componente interdependente pentru orice absolvent al școlii românești: integrarea în societate și inserția pe piața muncii. Astfel, actualele planuri-cadru pentru liceu, neschimbate de 12 ani, nu răspund aproape deloc cerințelor din zilele noastre, întrucât nu stimulează elevul să deprindă competențe precum gândirea critică și analitică sau alte abilități necesare vieții cotidiene. Relevante în acest sens sunt rezultatele testării PISA 2018, care au arătat că 40,8% dintre elevi nu pot explica și/sau înțelege ceea ce citesc, fiind încadrați în categoria analfabeților funcționali, 46,5% dintre elevi nu pot opera cu noțiuni matematice de bază, în timp ce 44% dintre elevi nu pot realiza corelații elementare în domeniul științelor. Vedem, așadar, o divizare constantă și evidentă în sistemul de învățământ preuniversitar din România, la toate nivelurile.

         În urmă cu opt ani, se înființa clasa pregătitoare. De atunci, elevii au învățat după alte planuri-cadru, alcătuite special pentru a modifica, în timp, arhitectura curriculară a întregului sistem. Totuși, însă, ne aflăm în situația în care această primă generație, aflată acum în clasa a VIII-a, va fi nevoită să învețe la liceu după aceleași planuri-cadru ca și până acum, chiar dacă întregul parcurs educațional al acestor elevi a fost modificat substanțial, prin introducerea de discipline, competențe și conținuturi noi. Cauza acestei situații este tergiversarea inexplicabilă a procesului de modificare a planurilor-cadru pentru liceu, dar și reticența și divergențele de viziune ale miniștrilor și ale reprezentanților societății civile.

         În forma lor actuală, propunerile Ministerului Educației pentru modificarea planurilor cadru de liceu, care s-au aflat în proces de consultare publică până la sfârșitul lunii ianuarie, dezamăgesc prin faptul că nu aduc o viziune reformatoare în plan curricular, ci păstrează abordarea desuetă prezentă în toate modelele curriculare aprobate și promovate în ultimii ani. 

Ne aflăm într-un moment crucial pentru sistemul educațional din România, în care putem să reflectăm asupra a ceea ce nu a funcționat în ultimii ani și să luăm atitudine pentru a schimba în bine elementele de bază, precum finanțarea, curriculumul, formarea cadrelor didactice, participarea elevilor la procesele decizionale din școală etc. Proiectul Președintelui României, România Educată, oferă o perspectivă clară pe tema curriculumului centrat pe elev: unul dintre pilonii din arhitectura sistemului de educație românesc presupune ca sistemul de învățământ să fie centrat pe nevoile beneficiarului, oferind experiențe de învățare autentice pentru fiecare copil sau tânăr, pornind de la profilul și înclinațiile acestuia.

În plus, pentru a ne asigura de faptul că implementarea noilor planuri-cadru va fi posibilă, este necesară realizarea unei analize de costuri (privind modificarea normării cadrelor didactice ș.a), care să reprezinte unul dintre punctele de plecare pentru conturarea finanțării educației în anii următori.

         Având în vedere toate aspectele prezentate mai sus, semnatarii prezentei scrisori vă solicită reluarea dezbaterilor din cadrul grupului de lucru pentru planurile-cadru din cadrul Ministerului Educației, astfel încât, până la finele anului 2021, noua arhitectură curriculară să fie deja creionată, iar viitoarele generații de elevi să poată învăța după programe noi, adaptate cerințelor societății actuale.

 

Inițiator:

Consiliul Național al Elevilor

Semnatari:

Fundația Agenția Împreună

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți

Consiliul Tineretului din România

Federația Coaliția pentru Educație

MAKOSZ – Uniunea Liceenilor Maghiari din România 

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România 

Părinții cer schimbare – grup civic 

Organizația Salvați Copiii România 

 

Meditațiile – o industrie nedreaptă

Meditațiile – o industrie nedreaptă

Un studiu realizat în anul 2007, în România, a relevat faptul că, din 1276 de elevi respondenți, 27% primeau meditații. Un alt studiu, realizat în 2010 de către Comisia Europeană în rândul părinților din România, a arătat faptul că, din 1316 de adulți, peste 50% plăteau meditații pentru copiii lor. Același studiu releva, la acea vreme, faptul că industria meditațiilor costa anual părinții elevilor din România peste 300 de milioane de euro pe an. Zece ani mai târziu, în luna septembrie a anului 2020, un raport al Ministerului Educației și Cercetării arăta faptul că 47% dintre elevii de clasa a VIII-a și 42% dintre elevii de clasa a XII-a frecventează în mod frecvent activități de pregătire suplimentară de tip meditații. 6% dintre respondenți desfășoară aceste activități zilnic, în timp ce 16% primesc meditații de 2-3 ori pe săptămână.

Este evident, așadar, faptul că a avut loc o creștere semnificativă a procentului elevilor care urmează meditații la diferite materii. Această creștere poate fi pusă doar parțial pe seama pandemiei, având în vedere faptul că practicile privind meditațiile derulate de către profesori individual reprezintă deja o cutumă a sistemului educațional din România. În medie, prețul/ședință de meditații poate ajunge până la 100 de RON, sume care, de cele mai multe ori, nu sunt fiscalizate, nefiind declarate drept venit suplimentar de către cadrele didactice. În anul 2019, numărul profesorilor care au declarat faptul că obțin venituri suplimentare din meditații a fost de 4135, ajungând la venituri declarate de peste 35 de milioane de lei. Raportat la numărul total de 172.600 de cadre didactice care profesează în România la acest moment, procentul celor care au declarat aceste venituri este de 2,39%.

Din punct de vedere legal, conform art. 5, alin. (iv) din OMEN nr. 4831/2018, privind aprobarea codului-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar, cadrele didactice au datoria de a interzice orice activități care generează corupție, precum „meditaţiile contra cost cu beneficiarii direcţi ai educaţiei de la formaţiunile de studiu la care este încadrat”. Din păcate, multe cadre didactice nu respectă această prevedere și organizează meditații cu elevi de la clasă, fapt care generează un vădit conflict de interese. Având în vedere toate aceste date, putem afirma cu certitudine faptul că, în România, meditațiile reprezintă o adevărată industrie care, de cele mai multe ori, nu este controlată.

Din acest motiv, Consiliul Național al Elevilor solicită Ministerului Finanțelor, Ministerului Educației, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției să ia toate măsurile care se impun pentru a garanta fiscalizarea tuturor meditațiilor și sancționarea contravențională a cadrelor didactice care nu declară aceste surse de venit.

„În ultimii ani, piața meditațiilor a crescut semnificativ, până în punctul în care a ajuns să fie o adevărată industrie. Nu putem închide ochii în fața faptelor de corupție care se petrec în sistemul educațional. Nedeclararea unor venituri reprezintă evaziune fiscală. Or, dacă dascălii a căror atitudine reprezintă un reper moral pentru generații întregi de elevi recurg la astfel de practici, înseamnă că orice speranță de a avea un sistem educațional performant, construit pe valori sănătoase, este sortită eșecului. Nu cred că așa ar trebui să arate lucrurile, dacă ne dorim cu adevărat ca generațiile viitoare să înțeleagă că noi toți avem datoria de a respecta legea și de a ne îndeplini îndatoririle.”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.

____

Dă clic pentru a accesa Invatarea-la-distanta_Raport-de-cercetare_august-2020.pdf

Bursele școlare – povestea noastră

Trei ani. Trei ani plini de negocieri, de întrevederi cu decidenții de la nivel local și central, de ședințe în miez de noapte, de planuri regândite, de manifestații, petiții și proteste, de victorii de etape, de statistici și, în final, o reușită pentru sute de mii de elevi din România.

Demersul „Burse în toată România!” a luat naștere din dorința de a lupta pentru un drept fundamental al elevilor, care, de prea multe ori, a fost ignorat sau pus în așteptare de autorități. Astfel, în 2018, Consiliul Național al Elevilor a început o luptă asiduă pentru ca toți elevii din țară să primească burse școlare.

Pentru că, acum, după mai mult de trei ani de muncă, ne-am atins dezideratul, vrem să aducem în vedere tot ceea ce a stat în spatele acestei victorii.

Anul 2018 – La acel moment, Consiliul Național al Elevilor a gândit un proiect legislativ care să modifice Legea educației naționale și care să aducă pe masa decidenților, pentru prima oară, noțiunea de „cuantum minim al burselor școlare”. Nemulțumiți de localități care acordă burse de 8 lei pe lună, am considerat cuantumul minim o soluție ideală, astfel încât aceste situații să nu mai existe.

 

 

Ianuarie 2019 – În continuare, Consiliul Național al Elevilor s-a asigurat că propunerea legislativă intră pe circuitul parlamentar – ceea ce s-a și întâmplat. În ianuarie 2019, Parlamentul României a adoptat proiectul, iar Președintele României a promulgat-o, devenind Legea 38/2019. Astfel, aceasta menționa: „…cuantumul minim al bursei de performanță, al bursei de merit, al bursei de studiu și al bursei de ajutor social se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului”.

Decembrie 2019 – Pentru că, în decurs de un an, legea nu a fost respectată, iar cuantumul minim nu a fost stabilit prin hotărâre de guvern, am inițiat, alături de comunitatea Declic, petiția „Burse în toată România”, care a strâns peste 36.500 de semnături.

În acest sens, mai mulți membri ai societății civile care au înțeles nevoia de acordare a burselor școlare în mod echitabil: Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Tineretului din România, Federația Natională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar, Makosz (Romániai Magyar Középiskolások Szövetsége), Salvați Copiii România, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Consiliul Tinerilor Instituționalizați, FONPC, World Vision Romania, Asociația Studenților Romi din București Terni Godi și Funky Citizens.

Petiția a fost depusă de o delegație a Consiliului Național al Elevilor la Ministerul Finanțelor Publice și la Ministerul Educației și Cercetării, acolo unde au avut loc negocieri cu secretarul de stat Sebastian Burduja și ministrul Monica Anisie.

 

 

Aprilie 2020 – După patru luni în care substructurile Consiliului Național al Elevilor au solicitat și centralizat situația din plan local a burselor școlare, în luna aprilie a anului trecut, am lansat analiza națională privind acordarea burselor elevilor, în urma căreia am aflat pura realitate: zeci de comunități de elevi nu primiseră niciodată burse, iar alte sute de consilii locale alocau burse în cuantumuri infime, din cauza faptului că nu dețineau suficiente fonduri. În acel moment, ne-am dat seama, mai mult decât niciodată, cât de importantă este aprobarea unui cuantum minim al burselor școlare.

Octombrie 2020 – Au avut loc alte negocieri purtate cu factorii decizionali. Am calculat impactul bugetar al acestei măsuri și am înaintat ministrului educației și cercetării de la acea vreme, Monica Anisie, propunerea Consiliului Național al Elevilor privind bursele școlare. Au urmat alte negocieri purtate cu factorii decizionali.

 

Noiembrie 2020 – Pentru că nicăieri nu exista o situație centralizată a elevilor eligibili care ar trebui să primească burse, am solicitat inspectoratelor școlare să ne transmită numărul elevilor care ar trebui să primească burse.

Decembrie 2020 – La sfârșitul anului trecut, după un an de la adoptarea Legii 38/2019, Guvernul a adoptat, pentru prima oară, o hotărâre care aproba cuantumul minim al burselor școlare. Astfel, HG 1064/2020 prevede acordarea unei sume de 100 de lei, lunar, pentru toate toate tipurile de bursă.

Ianuarie 2021 – Timp de o lună, motoarele au fost turate la maximum, astfel încât hotărârea anterior menționată să se reflecte și în legea bugetului de stat. Astfel, am avut multiple întrevederi cu membri ai guvernului, în cadrul căreia am solicitat, pornind de la o analiză de impact bugetar, includerea în bugetul de stat a fondurilor necesare acordării bursele școlare.

 

 

Februarie 2021 – Pe data de 11 februarie, Consiliul Național al Elevilor a manifestat în fața Guvernului României, subliniind nevoia finanțării adecvate a sistemului educațional, prin garantarea dreptului la transport gratuit și la burse școlare adecvate. Protestul nostru a avut ecou, astfel că, la finalul zilei, am purtat negocieri cu vicepremierul Dan Barna, în cadrul cărora am expus, din nou, nevoia cuprinderii fondurilor pentru burse în bugetul de stat. La doar o zi distanță, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de lege a bugetului de stat, în cadrul căruia peste 520 de milioane de lei au fost alocați pentru bursele școlare.

Nu în ultimul rând, vă mulțumim vouă – elevi, părinți, profesori și activiști din educație, pentru faptul că ați fost alături de Consiliul Național al Elevilor în toată această luptă. A fost un drum lung, plin de obstacole, dar care, însă, ne-a motivat constant să mergem înainte și să avem ca prim scop un singur gând: acela ca fiecare elev din România să poată beneficia de un drept fundamental, ignorat prea mult timp de către statul român. 

Împreună reprezentăm vocea colegilor noștri!

Vine Crăciunul, iar educația din România tot nu are finanțare – încă nu a fost stabilit costul standard per elev!

Anual, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar
stabilește costul standard per elev, care este aprobat ulterior prin hotărâre a Guvernului
României. Acest cost determină o parte semnificativă a finanțării educației din România,
fondurile fiind alocate prin intermediul finanțării de bază, de la bugetul Ministerului
Educației și Cercetării.

La acest moment, însă, costul standard per elev pentru anul viitor nu a fost stabilit,
iar acest lucru pune într-un pericol major finanțarea corespunzătoare a educației.

În ultimii 4 ani, coeficientul 1 al costului standard per elev (pentru cheltuieli cu
bunuri și servicii, cu pregătirea profesională a cadrelor didactice și organizarea
examenelor naționale) a crescut cu doar 66 de lei, de la 321 de lei in anul 2016, la 387 de
lei la începutul anului 2020. Pentru ca finanțarea educației sa răspundă actualelor nevoi
din sistem, este nevoie de o creștere cu cel putin 30% din actuala sumă alocată acestui
coeficient. În plus, este nevoie de aprobarea unui set de coeficienți pentru finanțarea
diferențiată a unităților de învățământ, în funcție de nivelul de dezvoltare socioeconomică al fiecărei comunități.

Din aceste motive, Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a
Asociațiilor de Părinți Învățâmânt Preuniversitar solicită întrunirea de urgență a
Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar!

„Programul de guvernare al guvernului-desemnat prevede creșterea finanțării
educației din România, până la atingerea procentului de 6% din PIB, fapt care trebuie să
se regăsească și în costul standard per elev! Finanțarea educației nu poate aștepta! Dacă
legea bugetului de stat pentru anul 2021 va fi realizată fără a avea un cost standard per
elev corespunzător, guvernanții vor îngropa de-a binelea sistemul de învățământ.
Solicităm întrunirea de urgență a CNFIP! Acum, mai mult decât oricând, finanțarea
trebuie să urmeze elevul! Nu ne permitem ca bugetul educației să fie dictat încă o dată
de Ministerul Finanțelor Publice! ”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului
Național al Elevilor

„Indiferent cât de tulburi sunt apele pe scena politicii românești, sper ca, într-un
final, măcar noul guvern învestit să plece urechea către finanțarea de bază, în special la
bunuri și servicii. Fără un cost standard fundamentat, vom vorbi doar despre inechitatea
sistemului educațional. Am văzut si declarația d-lui ministru Cîmpeanu, în sensul
menționat mai sus, așadar… astept să acționeze conform spuselor”, a declarat Iulian
Cristache, președintele FNAP-IP.

CNE consultă toți elevii cu privire organizarea tezelor și a olimpiadelor școlare!

În urma incertitudinii create în spațiul public referitoare la susținerea lucrărilor semestriale, generate în urma unor declarații ale reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării, Consiliul Național al Elevilor lansează o consultare adresată tuturor elevilor, pentru a afla atât opinia acestora cu privire la modalitatea de susținere a tezelor, cât și părerea despre decizia de suspendare a tuturor olimpiadelor școlare: https://bit.ly/2HR1Cwc.

În cadrul unei conferințe de presă, secretarul de stat Luminița Barcari a afirmat faptul că Ministerul Educației și Cercetării discută mai multe variante pentru desfășurarea tezelor semestriale, printre care se numără și înlocuirea tezei cu o evaluare sumativă, ce nu va mai reprezenta 25% din media la respectiva disciplină, ci va fi notată precum orice altă lucrare scrisă. Deși mai sunt doar câteva săptămâni până la data la care elevii ar fi trebui să înceapă să susțină tezele, încă nu este clar nu se vor desfășura acestea, ținând cont, mai ales, de faptul că peste un milion de elevi învață, în acest moment, în mediul online.

În plus, secretarul de stat a anunțat faptul că, anul acesta, competițiile școlare și extrașcolare vor fi suspendate din cauza imposibilității organizării acestora fără a crea o discriminare între elevi, dat fiind numărul mare al acestor competiții și a numărului de elevi participanți, dar și a varietății modalităților de organizare.

„După luni în care deciziile Ministerului Educației și Cercetării au fost comunicate cu întârziere, provocând incertitudine în rândul tuturor actorilor educaționali, este imperios ca, mai departe, opinia elevilor să fie cu adevărat ascultată, găsindu-se, totodată, mecanismele necesare pentru ca actul instructiv-educativ să continue în condiții de siguranță.” – declară Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor

Educația noastră nu e experimentul vostru!

Încă din luna aprilie a acestui an, Guvernul României a început să lanseze în spațiul public promisiuni și supoziții cu privire la începerea anului școlar 2020-2021. În ciuda acestui fapt, acum, la mai puțin de două săptămâni până la începerea cursurilor, statul român nu e nici pe departe pregătit pentru deschiderea anului școlar. Sarcina de a achiziționa materiale de protecție a fost pasată autorităților locale, urmând ca aceste achiziții să fie decontate de la bugetul de stat. Perioada de depunere a cererilor de decontare începe, însă, în luna decembrie. Multe consilii locale nu au bugetul necesar pentru a realiza aceste achiziții, iar acest fapt va determina apariția discrepanțelor în ceea ce privește nivelul de siguranță din diferite unități de învățământ.

Mai mult, ținând cont de faptul că școlile din anumite localități vor începe cursurile exclusiv online, este imperios să atragem atenția cu privire la dotarea cu dispozitive conectate la internet pentru elevi și profesori, fapt care nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că Legea 109/2020 prevede obligativitatea Executivului de a asigura infrastructura digitală necesară actului educațional virtual, pentru orice elev sau profesor care solicită acest lucru. Procesul de achiziție publică a celor 250.000 de tablete promise de către Guvernul României a fost tergiversat, iar acum, la mai puțin de două săptămâni până la debutul cursurilor, elevii care nu au avut acces la școala online pe durata stării de urgență vor fi privați din nou de acest drept.

Un alt factor ce denotă lipsa de pregătire a Guvernului pentru a deschide anul școlar constă în incoerența în declarațiile făcute de către autorități. Cu câteva zile în urmă, Consiliul Național al Elevilor a tras un semnal alarmă cu privire la iresponsabilitatea declarațiilor vicepremierului Raluca Turcan și premierului Ludovic Orban în legătură cu posibilitatea Guvernului de a asigura materiale de protecție împotriva virusului, în discordanță cu Ordonanța de urgență ce prevedea alocarea a 50 milioane de euro pentru achiziția acestor materiale. Mai mult, ținând cont de faptul că multe unități de învățământ sunt secții de votare, este nevoie de o igienizare riguroasă a acestora după desfășurarea procesului electoral, pe data de 27 septembrie, ținând cont de fluxul mare de oameni care va lua parte la vot.

În cursul zilei de astăzi, miniștrii educației și sănătății au realizat o conferință de presă comună, în cadrul căreia au prezentat normele sanitare privind începerea anului școlar. Am constatat, cu dezamăgire, faptul că în cadrul acestei conferințe de presă nu au fost anunțate aspecte noi privind începerea cursurilor. Tot în acest fel au fost ignorate recomandările experților epidemiologi legate de distanța minimă între elevi, cea de 1,5 metri, prin ordinul comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății ce prevede obligativitatea păstrării distanței de 1 metru.

„Astăzi, cei doi miniștri au făcut declarații de presă comune privind începerea cursurilor. Nu am aflat nimic nou, același discurs rigid, lipsit de substanță. Conform calendarului prezentat de ministrul sănătății, școlile vor avea la dispoziție doar două zile să se pregătească pentru începerea anului școlar. Materiale sanitare nu, distanțare nu, dispozitive nu. Autoritățile au ales, cu bună știință, să pună în pericol sănătatea elevilor din România.”, declară Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Guvernul Orban se folosește de elevii navetiști, fără a le rezolva problema cu adevărat!

Pe data de 27 mai 2020, a fost publicat pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării Proiectul Hotărârii de Guvern pentru aprobarea procedurii de decontare a cheltuielilor de transport a elevilor și de modificare a Hotărârii de Guvern nr. 42/2017, iar analiza conținutului proiectului a dus la constatarea următoarelor:

  • Elevii sunt privați nu doar de dreptul general de 50% reducere pe mijloacele de transport rutier județean și interjudețean, ci și de dreptul general de 50% reducere pe mijloacele de transport feroviar;
  • Hotărârea de Guvern discriminează elevii care sunt școlarizați în altă localitate de domiciliu, dacă aceștia au în localitatea de domiciliu o unitate de învățământ preuniversitar;
  • Nu este prevăzută niciun fel de sancțiune pentru operatorii de transport care vor refuza să transporte elevii. Atragem atenția Guvernului României asupra faptului că, atâta timp cât operatorii de transport funcționează în regim comercial, ei nu vor putea fi obligați să acorde facilități de transport pentru elevi, fiind vorba de o obligație de serviciu public specifică unui contract de serviciu public care în continuare nu există;
  • Elevii nu vor beneficia de niciun fel de reducere pe perioada vacanțelor, deși Guvernul României promitea faptul că elevii vor beneficia de aceste facilități pe tot parcursul anului calendaristic. 

Pe data de 28 mai 2020, Consiliul Național al Elevilor a transmis prim-ministrului României, Ludovic Orban, neregulile privind proiectul de Hotărâre de Guvern, solicitând, de asemenea, o întrevedere cu reprezentanții elevilor în cadrul căreia să fie discutate mecanismele prin care elevii vor putea beneficia de gratuitate pentru tipurile de transport prezentate în cadrul Legii educației naționale.

Deși proiectul de Hotărâre de Guvern a fost lansat în consultare publică pentru 10 zile, în fapt acesta a fost aprobat în ședința Executivului din 28 mai, după o consultare publică de nici 24 de ore, fiind ignorată dorința elevilor reprezentanți de a se angrena într-un dialog cu decidenții. Totuși, este de remarcat faptul că Executivul se întâlnise, în urmă cu doar o săptămână, cu reprezentanții operatorilor de transport care militează pentru funcționarea transportului în regim comercial: Federația Operatorilor Români de Transport, care s-a opus gratuității transportului elevilor sub sancțiunea încheierii contractelor de gestiune sau a suspendării licențelor. Guvernul României a cedat presiunilor operatorilor de transport și a legiferat exclusiv pentru aceștia, fiind negate eforturile elevilor reprezentanți pentru menținerea transportului în sfera serviciilor publice. 

La ora actuală, transportul județean și interjudețean funcționează în regim comercial, exact ca transportul de mărfuri, întrucât Executivul a încălcat voința Parlamentului și avizul Consiliului Legislativ, prelungind licențele operatorilor de transport. Ce înseamnă, de fapt, faptul că aceste licențe au fost prelungite, iar transportul județean și interjudețean continuă să funcționeze în regim comercial?

  • Statul nu poate impune niciun fel de obligație pentru operatorii de transport, nici măcar transportarea elevilor în mod gratuit, sub sancțiunea încetării licențelor. Proiectul de Hotărâre de Guvern publicat pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării nu prevede niciun fel de sancțiune pentru operatorii de transport care vor refuza să transporte elevii în regim gratuit, așa cum promite Guvernul României;
  • De când licențele operatorilor de transport au fost prelungite, odată cu ieșirea din starea de urgență, unele firme care fac transport intrajudețean de persoane au dublat tarifele pentru călători imediat ce li s-a permis să circule după ridicarea restricțiilor. Acest aspect a fost afirmat de către prefectul județului Bistrița-Năsăud Stelian Dolha, la care au ajuns mai multe sesizări din partea celor care fac naveta.
  • Elevii nu vor putea beneficia de niciun fel de facilitate în cadrul transportului județean și interjudețean, întrucât orice fel de facilitate destinată elevilor (grup social de dimensiuni considerabile protejat de statul român) trebuie prevăzută într-un contract de serviciu public (CSP), fiind obligație de serviciu public (OSP). Așadar, Guvernul României se folosește de elevii navetiști din România, a căror situație impune existența unor măsuri clare și coerente, pentru a proteja transportatorii, al căror unic interes este de a face profit;
  • OUG 70/2020 = OUG 51/2019, care a fost respinsă pe cale parlamentară ca urmare a demersurilor elevilor reprezentanți. Totuși, Guvernul României a ales să ignore strădania elevilor spre a obține contractele de serviciu public prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1370/2007. La fel ca OUG 51/2019, OUG 70/2020 încalcă prevederile regulamentului european, regulament care, doar dacă ar fi aplicat, ar duce la aplicarea facilităților de transport pentru elevi. 

Elevii din România nu vor mai beneficia de niciun fel de facilitate pentru transportul județean și interjudețean, fiind privați de un drept general care era prevăzut în Legea educației naționale nr. 1/2011 înaintea aprobării OUG 70/2020. Observăm faptul că Guvernul României se folosește de problema transportului elevilor într-un sens pur electoral, motiv pentru care condamnăm, cu fermitate, aceste acțiuni inițiate în dezavantajul elevilor pe care îi reprezentăm. 

Soluția propusă de reprezentanții elevilor din România este următoarea:

  • Modificarea, pe cale parlamentară, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2020;
  • Asigurarea gratuității în cadrul serviciilor de transport pentru elevi, prin următoarea modificare și completare a Legii educației naționale nr. 1/2011:

Articolul 69

Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

  1. La articolul 84 alin. (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(1) Elevii din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat beneficiază gratuitate la servicii publice de transport local și județean, rutier, naval, cu metroul, precum și feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic. Gratuitatea este asigurată de către autoritățile administrației publice locale, prin subvenționarea operatorului de transport conform Legii nr. 92/2007.

(2) Elevii au dreptul la decontarea cheltuielilor cu transportul de interes public desfășurat în alte condiții decât sub forma unui serviciu public. Decontarea se va realiza de către unitatea de învățământ.

  1. La articolul 84 alin. (3)-(3^4) se abrogă.
  2. La articolul 104 la alineatul (2) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:
  3. e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (2);
  4. La articolul 105 alineatul (2), literele e) și e1) se abrogă.

Lupta pentru transportul elevilor continuă și sperăm că toate partidele parlamentare, indiferent de culoarea politică, ne vor sprijini în obținerea transportului gratuit pentru elevii navetiști, deziderat la care noi nu vom renunța. În acest sens, somăm Guvernul României să înceteze campania de dezinformare țintită către elevii din România, întrucât măsurile promovate nu rezolvă problemele noastre, ale beneficiarilor direcți ai educației, ci prelungesc starea de incertitudine și incoerență legislativă. 

 

 

Drepturile elevilor nu pot fi tranzacționate: problema elevilor navetiști rămâne nerezolvată

În data de 14 mai, odată cu finalizarea ședinței Executivului, vicepremierul Raluca Turcan anunța elevii din România că vor beneficia de transport gratuit pe toate mijloacele de transport, proiectul fiind aprobat printr-o Ordonanță de urgență a Guvernului.

În primul rând, subliniem faptul că structura de reprezentare a elevilor din România, Consiliul Național al Elevilor, a fost în contact permanent cu membri ai Executivului pentru a sublinia problema transportului elevilor și, deși facem parte din multiple foruri decizionale pe lângă Ministerul Educației și Cercetării, nu am fost consultați cu privire la conținutul acestui act normativ. Acest act normativ care reglementează transportul pentru cei aproape 3 milioane de elevi din România nu a fost prezent nici în procesul de transparență instituțională, încălcând prevederile Legii nr. 52/2003.

Condamnăm, cu fermitate, modul în care s-a luat această decizie: netransparent, fără o consultare prealabilă cu beneficiarii direcți ai educației. În schimb, promisiunile și discursul populist continuă să demonstreze superficialitatea cu care Guvernul tratează problema transportului elevilor, care determină creșterea abandonului școlar și privează sute de mii de elevi de acces la educație, așa cum prevede însăși Constituția României, la articolul 32. Deși doamna vicepremier afirma faptul că doar 125.000 de mii de elevi fac naveta pentru a ajunge la școală, este de menționat că această cifră este reprezentată de numărul de elevi care fac naveta și primesc decont, fiind datele colectate de Ministerul Educației și Cercetării. Banca Mondială contrazice aceste cifre, punctând, într-un studiu recent, faptul că există 429 de mii de elevi care fac naveta în România. 

În conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului aprobată în ședința din 14 mai, valabilitatea licențelor de transport a fost prelungită, ignorându-se eforturile reprezentanților elevilor din România de a reintroduce transportul elevilor în sfera serviciilor publice odată cu respingerea, pe cale parlamentară, a OUG nr. 51/2019. Având în vedere avizul Consiliului Legislativ pentru propunerea legislativă privind prelungirea valabilității programelor de transport județean nr. 145/12.05.2020, în care se stipulează faptul că programele de transport județean și-au încetat valabilitatea o dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 34/2020, pe cale de consecință nu se mai poate vorbi despre prelungirea lor, așa cum este prevăzut în OUG. Atâta timp cât serviciile de transport rămân în sfera serviciilor comerciale, în lipsa unui contract de serviciu public elaborat conform Regulamentului (CE) nr. 1370/2007, elevii care fac naveta folosind mijloacele de transport județean și interjudețean nu vor beneficia de niciun fel de facilitate; deși acest aspect a fost adus la cunoștința Executivului, constatăm că, în continuare, se dorește protejarea intereselor transportatorilor (de a funcționa în regim comercial și de a face profit) și nu a elevilor navetiști.

Mai mult decât atât, în urma aplicării acestei Ordonanțe de urgență a Guvernului, elevii nu vor mai beneficia nici măcar de reducerea de 50% prevăzută în Legea educației naționale pentru transportul interjudețean. Pentru a călători într-o localitate din afara județului (cazul a mii de elevi navetiști care sunt domiciliați într-un județ, dar studiază în altul), folosind mijloacele de transport rutier (autobuz, microbuz), elevii nu vor beneficia nici măcar de reducerea de 50% și vor fi nevoiți să plătească prețul întreg al biletului, respectiv abonamentului, aceste prețuri rămănând ridicate, iar transportul județean și interjudețean funcționând în regim comercial. Cu alte cuvinte, Ordonanța de urgență a Guvernului înrăutățește situația sutelor de mii de elevi navetiști.

Conform articolului 84, alineatul 3^1, litera a): 50% din valoarea acestora se suportă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, din sumele alocate prin inspectoratele școlare pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, la care sunt înscriși elevii. Acest articol exceptează dreptul de a primi decontul navetei pentru elevii din învățământul particular, drept care suntem îndreptățiți să credem că aceștia nu vor beneficia de facilități de transport.

Cu privire la sursele de finanțare care vor fi utilizate pentru acoperirea acestor facilități de transport pentru elevi, este indicat articolul 105 din Legea educației naționale, referitor la finanțarea complementară a unităților de învățământ preuniversitar, fiind vorba de decont. Consiliul Național al Elevilor atrage atenția cu privire la modul în care vor fi implementate aceste măsuri, întrucât din prezenta Ordonanță de urgență a Guvernului nu reiese cum vor circula elevii gratuit, deoarece se punctează în continuare decontarea cheltuielilor, nu o astfel de facilitate.

O altă problemă prezentată de această Ordonanță de urgență a Guvernului vizează articolul 84, alineatul (3): Elevii care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu, la cererea acestora, beneficiază gratuit de transportul rutier, naval, precum si feroviar între localitatea de domiciliu și localitatea unde sunt școlarizați, pe durata cursurilor.” Menținerea terminologiei care nu pot fi școlarizați, în ciuda propunerii Consiliului Național al Elevilor de a fi folosită care nu sunt școlarizați, indică o problemă discriminatorie în ceea ce privește numărul elevilor care deși au o unitate de învățământ preuniversitar în localitatea de domiciliu, aleg să studieze în altă localitate de domiciliu sau au fost repartizați la o altă unitate de învățământ ca urmare a admiterii în învățământul liceal.

Ținând cont de argumentele prezentate anterior, problema privind transportul elevilor rămâne nerezolvată:

  • Transportul rutier de persoane continuă să funcționeze în regim comercial, fiind prelungită valabilitatea licențelor, măsură care încalcă avizul Consiliului Legislativ, așadar problema elevilor navetiști rămâne nerezolvată, întrucât consiliile județene nu vor încheia contracte de serviciu public în care să prevadă aceste facilități pentru elevi;
  • Elevii care călătoresc între două localități din două județe diferite folosind mijloace de transport rutier de persoane nu vor mai beneficia de reducerea de 50%;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului discriminează elevii care sunt școlarizați în altă localitate de domiciliu, dacă aceștia au în localitatea de domiciliu o unitate de învățământ preuniversitar;
  • Textul Ordonanței de urgență indică doar resurse de finanțare aferente finanțării unităților de învățământ preuniversitar (decont, nu gratuitate);
  • Cele două hotărâri ale Guvernului, 309/1996 și 863/2016 nu au fost abrogate nici acum de către Executiv, deși Consiliul Național al Elevilor a transmis o adresă în acest sens în 25 martie, adresă care a rămas fără răspuns. Astfel, elevii navetiști nu vor beneficia de facilități în cadrul transportului rutier de persoane.

Tinerii continuă responsabil lupta cu COVID-19

Consiliul Național al Elevilor (CNE)Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Tineretului din România (CTR) îndeamnă elevii, studenții și tinerii din România să rămână responsabili și în perioada de după starea de urgență care a fost decretată pentru a limita efectele pandemiei de COVID-19 în țară.

Este necesar ca, pe lângă responsabilitate, să dăm dovadă de solidaritate. Astfel, salutăm tinerii și organizațiile de și pentru tineret care s-au implicat în comunitate, în vederea limitării răspândirii și diminuării efectelor negative cauzate de virusul SARS-CoV-2. Acțiuni ca participarea la actul educativ, implicarea în comunitate prin sprijin oferit categoriilor vulnerabile și celor care au luptat în „linia întâi”, respectarea îndemnului „Stați acasă!” sunt doar câteva dintre modalitățile prin care tinerii s-au făcut vizibili la nivel național.

CNE, ANOSR și CTR încurajează tinerii să aibă în continuare o conduită civică adecvată, chiar dacă România nu va mai fi în stare de urgență. Astfel, cele trei structuri îndeamnă tinerii:

  • să respecte cu strictețe regulile de igienă personală și folosirea măștii de protecție;
  • să păstreze distanța socială și să evite zonele aglomerate;
  • să evite deplasările nejustificate în afara localității;
  • să rămână acasă dacă prezintă simptome de gripă sau răceală (tuse, febră, dificultăți în respirație) și să sune medicul de familie pentru a solicita sfaturi;
  • să se implice în continuare în activități de voluntariat pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 sau să sprijine și să promoveze inițiativele din comunitatea lor;
  • să aloce timp suficient procesului de învățare;
  • să se informeze doar din surse oficiale. Să evite știrile ce conțin: exprimări pompoase, alarmiste, tratamente naturiste, homeopatice sau medicamentoase împotriva COVID-19;
  • să adopte o conduită civică adecvată atunci când desfășoară activități în aer liber și să nu se deplaseze într-un grup mai mare de 3 persoane.

În ultima perioadă, la nivelul unora dintre comunitățile locale, discursul populist a primat în dezavantajul cetățenilor. Condamnăm, cu fermitate, toate acțiunile politicienilor care au avut drept scop nu garantarea siguranței cetățenilor și a participării acestora la procesele de învățare în mediul online, ci consolidarea unei imagini în scop electoral. În aceste vremuri de criză, elevii, studenții și tinerii din România au nevoie de o clasă politică responsabilă, care să elaboreze politici publice în beneficiul cetățenilor.

Facem un apel deschis, pe această cale, la Ministerul Educației și Cercetării, dar și la Ministerul Sănătății, pentru a garanta siguranța elevilor, unii dintre ei viitori studenți, care vor susține în săptămânile următoare examenele naționale. Autoritățile publice de la nivel central și local trebuie să își coordoneze resursele pentru a se asigura că examenele se desfășoară în condiții optime.

Așteptăm, de asemenea, un răspuns mai viguros din partea Ministerului Tineretului și Sportului, prin care să acorde în mod real suport către structurile de tineret, respectiv grupurile informale de tineri. Apreciem deschiderea arătată în acest sens, însă sperăm la concretizarea seriei de măsuri care să ajute sectorul neguvernamental și grupurile de voluntari formate și/sau dedicate tinerilor.

Chiar și în aceste vremuri de criză, elevii, studenții și tinerii trebuie să fie ascultați, iar autoritățile publice locale trebuie să valorifice, prin resursele digitale, participarea cetățenilor la procesul decizional. Pandemia provocată de Coronavirus nu este un motiv pentru a priva elevii, studenții și tinerii de dreptul la participare în cadrul comunităților lor. Audiențele online, consiliile consultative pe probleme de tineret în mediul digital, organizarea dezbaterilor publice prin intermediul resurselor digitale trebuie să devină realitate deoarece avem nevoie să fim ascultați, nu doar auziți.

Consiliul Național al Elevilor cere dreptate în educație!

Zilele trecute, Ministerul Educației și Cercetării a emis un ordin prin care instituia, printre altele, obligația tuturor elevilor de a participa la ore în mediul online, fără a le pune la dispoziție și instrumentele necesare. Astfel, sute de mii de elevi din România se află în imposibilitatea de a accesa resurse educaționale online, fiind lăsați în afara sistemului de învățământ.

În săptămânile ce au urmat măsurii de închidere a școlilor, s-a recomandat desfășurarea cursurilor în spațiul online. Societatea civilă a subliniat în repetate rânduri faptul că nu toți elevii și profesorii au acces la device-uri electronice (telefon mobil, tabletă, PC, laptop) sau Internet și a solicitat demararea urgentă a procedurilor de achiziție de instrumente digitale de către Guvernul României, pentru a garanta participarea la educație a tuturor beneficiarilor primari pe timp de pandemie. Însă, din păcate, măsurile întârzie să apară, iar Ministerul Educației și Cercetării nu a realizat încă o centralizare a cazurilor de elevi și cadre didactice dezavantajate.

În prezent, România este statul european cu cel mai mare nivel al riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor. Peste o treime (38,1%) dintre copiii României sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce înseamnă că trăiesc în gospodării cu o intensitate scăzută a muncii sau se confruntă cu deprivarea materială ori cu un nivel scăzut al veniturilor (de exemplu, pentru o familie cu doi părinți și doi copii, un venit scăzut înseamnă un venit sub 1946,7 lei/lună).

Din acest motiv, Consiliul Național al Elevilor a formulat o plângere prealabilă adresată Ministerului Educației și Cercetării, prin care solicităm abrogarea OMEC nr. 4135/2020, în temeiul Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ. Acțiunea întreprinsă de structura noastră survine dintr-o necesitate, fiind motivată de măsurile discriminatorii adoptate recent de Minister.

„Încă de la începutul lunii martie, când cursurile au fost suspendate din cauza crizei provocate de COVID-19, Consiliul Național al Elevilor a înaintat propuneri către Ministerul Educației și Cercetării pentru garantarea accesului la educație. Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 4135/2020 limitează dreptul la educație nu doar pentru cei 300.000 de elevi din comunitățile social-dezavantajate, ci pentru toți elevii care nu au confortul de a participa la cursurile online din diverse motive cât se poate de obiective: într-o familie cu un singur calculator în casă, cu părinți ce îl utilizează pentru a realiza telemunca, școala online devine o utopie.

Astăzi, 27 aprilie 2020, MEC încă nu a prezentat un plan concret pentru respectarea dreptului la educație pentru toți copiii pe care noi îi reprezentăm, iar această încălcare flagrantă a unui drept fundamental nu poate fi trecută cu vederea de reprezentanții elevilor. Dacă  Ministerul a decis să impună măsuri de continuare a procesului educațional doar pentru o parte dintre elevi, condiționând accesul la educație pe criteriul social și economic, noi nu vom face acest lucru și vom lupta pentru ca acei elevi să beneficieze de procesul instructiv-educativ, așa cum prevede și Constituția României. Educația nu ar trebui să fie despre majorități și minorități, ci despre fiecare elev în parte.”, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.