Cum rămâne cu educația după vacanță?

În cursul zilei de miercuri, Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat faptul că toți elevii din România vor avea o vacanță timp de două săptămâni, începând din data de 25 octombrie. 

În acest sens, este evident că autoritățile trebuie să clarifice modul în care va fi modificat anul școlar în curs, dar și să prezinte de urgență situația infrastructurii din unitățile de învățământ (dotarea cu teste non-invazive), precum și alte eventuale măsuri complementare care pot suferi modificări, incluzând calendarul susținerii examenelor naționale.

Astfel, Consiliul Național al Elevilor solicită implementarea următoarelor măsuri: 

  • convocarea de urgență, de către Ministerul Educației, a unei ședințe cu partenerii de dialog social, astfel încât să se poată stabili modificările survenite ca rezultat al impunerii unei vacanțe de două săptămâni. De asemenea, solicităm ca, în orice fel de ipoteză de lucru, să se aibă în vedere menținerea calendarelor examenelor naționale în forma cunoscută în prezent, precum și a datei de finalizare a cursurilor în anul școlar 2021-2022;
  • dacă numărul săptămânilor aferente semestrului I va fi modificat, iar orele se vor recupera în semestrul al II-lea, Ministerul Educației trebuie să adopte o derogare de la dispoziția referitoare la numărul minim de note la o disciplină, pentru a nu aduce elevii și profesorii în ipostaza de a forța metodele de evaluare în mod inutil, având în vedere că nu vor fi fost parcurse toate conținuturile curriculare;
  • este absolut necesar ca, după cele două săptămâni de vacanță, autoritățile să asigure un cadru legal unitar și predictibil pentru funcționarea școlilor, precum și să asigure testarea non-invazivă a elevilor și a personalului din învățământ de cel puțin două ori pe săptămână, fără să mai tergiverseze în mod vădit procedura de licitație și de achiziție. Nu ne putem asuma ca, după o astfel de măsură de compromis, școlile să fie în continuare nepregătite pentru desfășurarea actului educațional față în față;
  • suspendarea organizării tezelor semestriale pentru semestrul I și înlocuirea acestora cu evaluări sumative cu subiect unic pentru toate clasele, fără notare în catalog, cu feedback individual din partea cadrelor didactice;
  • extinderea programului de ore remediale pentru orice elev care solicită acest lucru, fără criterii de accedere la aceste cursuri.

De asemenea, ne manifestăm dezacordul cu privire la o prelungire a acestei vacanțe de două săptămâni sau cu o trecere unitară, la nivel național, în scenariul online, având în vedere faptul că pierderile generate de astfel de măsuri vor fi imense, imposibil de recuperat pe parcursul acestui an școlar.

Nu transformați școlile în paturi de ATI!

În ultimele săptămâni, peste 13.000 de elevi și peste 4000 de profesori din România s-au infectat cu COVID-19, pe fondul noului val pandemic de pe teritoriul țării noastre. Lipsa testării periodice din școli, neglijența față de măsurile suplimentare de protecție pentru elevii cu boli cronice asociate și pragurile mult prea ridicate la care se închid unitățile de învățământ vor duce, în continuare, la vieți puse în pericol.

De aceea, Consiliul Național al Elevilor își exprimă îngrijorarea cu privire la modul de funcționare a școlilor în localitățile unde rata de incidență depășește valoarea de 6 la mia de locuitori. După degringolada testării în școli și modificarea ordinului comun al Ministerului Educației și al Ministerului Sănătății, testarea rapidă a elevilor se poate face doar la solicitarea acestora și cu aprobarea părintelui. Astfel, nici până la momentul de față nu este asigurată o testare periodică pentru elevii și profesorii din localitățile cu rată de infectare de peste 6 la mia de locuitori, având în vedere că Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România nu a autorizat/omologat testele rapide non-invazive.

De asemenea, menținerea unităților de învățământ deschise presupune, pentru mulți elevi, utilizarea mijloacelor de transport în comun și interacționarea cu un număr mare de persoane din comunitate, factori care conduc la răspândirea vertiginoasă a virusului. Totodată, reamintim faptul că legislația în vigoare nu prevede nicio măsură de protecție pentru elevii cu boli cronice asociate, astfel că aceștia nu au posibilitatea de învăța în format online, indiferent dacă sunt vaccinați sau nu.

În acest sens, Consiliul Național al Elevilor solicită ca decizia închiderii școlilor aflate în localități unde incidența este mai mare de 6/1000 să rămână la latitudinea fiecărei instituții, respectiv la decizia Consiliului de Administrație, în baza principiului descentralizării. Este important ca particularitățile fiecărei unități de învățământ să fie luate în considerare, ținând cont de infrastructura disponibilă, mijloacele de testare disponibile sau numărul de infectări înregistrate. Pragul de 50% din numărul total de clase aflate în online pentru schimbarea scenariului de funcționare al întregii școli nu ține cont de acești factori, ci, de multe ori, pune în pericol sănătatea elevilor chiar și în unitățile de învățământ unde acesta nu este atins.

„Stimați decidenți, nu, nu suntem experți în sănătate publică, dar vedem realitatea din teritoriu! Clasele se închid pe bandă rulantă, infectările în rândul copiilor sunt din ce în ce mai mari, dar noi ținem școlile deschise cu absurditate! Dacă tot ne comparăm cu alte state europene care au reușit să mențină școlile deschise în format fizic, trebuie să ne uităm și la infrastructura pe care acestea o asigură, cum ar fi testarea elevilor și a profesorilor de cel puțin două ori pe săptămână. Nu vă jucați cu sănătatea nimănui! Dreptul la educație și dreptul la sănătate nu sunt negociabile!”, a declarat Silviu Morcan, președintele Consiliului Național al Elevilor.

 

Declarațiile de Ziua Mondială a Educației nu vor salva cariera didactică

Guvernul Cîțu a fost demis astăzi, 5 octombrie, de Ziua Mondială a Educației, lăsând în urmă un bilanț al promisiunilor neîndeplinite în domeniul educației. Deși spațiul public este invadat de declarațiile politicienilor, astăzi ar trebui să analizăm modul în care statul român pregătește cadrele didactice, pentru a avea un sistem de învățământ care să poată fi celebrat. 

În acest context, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România și Consiliul Național al Elevilor solicită viitorului Guvern implementarea unor măsuri clare și de impact pentru a revitaliza cariera didactică, în lipsa cărora se vor acutiza problemele legate de resursa umană din sistem.

La momentul actual, formarea inițială a cadrelor didactice, realizată prin DPPD, nu urmează un set de indicatori de performanță care să garanteze o pregătire amplă, de calitate a viitorilor profesori. De asemenea, în lipsa unei definiri clare a competențelor pedagogice ce trebuie atinse, aceste programe de formare inițială nu pot fi evaluate din punct de vedere calitativ, ci doar cantitativ. De aceea, ANOSR și CNE solicită elaborarea și implementarea unui profil didactic structurat pe criterii generale, care să constituie un etalon în pregătirea profesională a cadrelor didactice. O altă oportunitate de acces în cariera didactică este masteratul didactic, aflat încă în fază de pilotare. Prioritatea în acest context rămâne sprijinirea constantă a studenților ce au ales acest parcurs academic prin burse de studiu, mobilități de studiu, creșterea orelor de practică, acces la programe de formare externe, astfel încât masteranzii să își poată însuși un set concret de abilități și cunoștințe în domeniul pedagogic. Doar 21,7% dintre profesorii din învățământul preuniversitar sunt tineri, cu vârsta între 18 și 34 de ani, procent care plasează România pe locul 13 în Uniunea Europeană și care denotă lipsa atractivității profesiei didactice, chiar și din prisma inducției deficitare în carieră.

Pe de altă parte, odată intrat în sistemul de învățământ preuniversitar, formarea continuă devine un fenomen rar întâlnit în rândul dascălilor din România, din cauza faptului că procedura de pregătire a acestora este una învechită, iar cursurile oferite de casele corpului didactic nu se mulează întotdeauna pe realitatea de la clasă, iar motivația de a participa la un curs de formare devine, astfel, reprezentată doar de obținerea unei diplome pentru completarea portofoliului personal.  Raportat la anul 2019, datele culese de Eurydice arată că din punct de vedere al nivelului de pregătire a profesorilor, România are 59% dintre profesorii de liceu absolvenți de studii de licență, și aproape 36% cu studii de master. Diferențele față de mediile europene sunt încă mari – la nivel UE, procentele aproape se inversează – 55% au studii de master, iar 38% – studii de licență.

În ceea ce privește formarea continuă a cadrelor didactice, la nivel universitar nu există reglementări distincte pentru formarea competențelor pedagogice. Lipsa unei strategii naționale care să aibă în vedere aceste aspecte duce la perpetuarea unei stări de fapt, prin care competențele de tip soft sau competențele digitale nu sunt considerate ca fiind importante, iar oportunitățile de evoluție în sfera didactică nu sunt o prioritate. Responsabile de formarea cadrelor didactice, universitățile contribuie și ele la acest fenomen, neavând departamente dedicate care să cerceteze noi metode de predare-învățare-evaluare sau care să elaboreze strategii pe termen mediu-lung. Astfel, observăm că în cele mai multe cazuri departamentele pentru pregătirea personalului didactic nu au capacitatea și nici nu organizează în mod recurent cursuri de formare continuă.

Finanțarea sistemului de formare a cadrelor didactice este deficitară, eșuând în acoperirea reală a nevoilor viitoarelor cadre didactice, indiferent de destinația finală a acestora: învățământul preuniversitar sau superior. În ceea ce privește învățământul superior, universitățile sunt responsabile de finanțarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice, însă astfel de formări continue se desfășoară rareori și sunt greu accesibile cadrelor didactice. În acest context, ANOSR și CNE solicită finanțarea distinctă a domeniului formării didactice, bazată pe indicatori specifici.

Lăsăm școlile deschise cu măsurile promise!

În cursul zilei de miercuri, au apărut în spațiul public mai multe posibile scenarii referitoare la modificările care vor fi aduse prevederilor legislative în vigoare, care reglementează funcționarea sistemului de învățământ din România în contextul pandemiei de COVID-19. Printre schimbările care au fost deja anunțate de Grupul de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, se numără și eliminarea prevederii prin care cursurile în format fizic erau suspendate odată ce o localitate atingea pragul de 6 infectări de COVID-19 la mia de locuitori. 

Reprezentanții elevilor susțin menținerea școlilor deschise pentru cât mai multă vreme, în condiții de siguranță și protecție sanitară. De aceea, este absolut necesar ca, în cazul în care ordinul comun al Ministerului Educației și al Ministerului Sănătății va fi modificat în sensul eliminării pragului de 6 infectări la mia de locuitori, autoritățile centrale și locale să asigure un set de măsuri de protecție pentru elevi și profesori. Totodată, este necesar ca legislația să prevadă faptul că școlile rămân deschise în format fizic până la carantinarea localității, având în vedere că, în aceste situații, riscul de răspândire comunitară a virusului este considerabil mai mare.

În acest sens, Consiliul Național al Elevilor solicită următoarele măsuri:

  • stabilirea unui nou prag la care prezența fizică în școlilor se suspendă și indicarea unui număr maxim de infectări la nivel de școală la a cărei atingere unitățile de învățământ se închid;
  • după depășirea ratei de 6 infectări la mia de locuitori, să se asigure testarea gratuită, săptămânală, în unitățile de învățământ, a tuturor elevilor și cadrelor didactice neimunizate împotriva COVID-19, dar și să se asigure posibilitatea ca elevii și profesorii vaccinați să se testeze, în orice moment, la cerere;
  • clarificarea, din partea Ministerului Sănătății, a situației testelor non-invazive și dacă acestea vor putea fi utilizate în unitățile de învățământ, având în vedere că, în urmă cu un an, experții în epidemiologie declarau că acestea nu sunt teste omologate, ci trebuie dublate de teste antigen sau RT-PCR. 
  • asigurării tuturor materialelor sanitare în școli, însemnând măști conforme, soluții dezinfectante, săpun și apă curentă etc.;
  • implementarea unor controale periodice ale direcțiilor de sănătate publică și ale corpurilor de control ale instituțiilor prefectului, care să evalueze respectarea tuturor măsurilor de prevenire a COVID-19, dar și să aplice sancțiuni, după caz;
  • înființarea centrelor mobile de vaccinare, cu resursă umană detașată din partea direcțiilor de sănătate publică, în paralel cu demararea unor campanii coerente de informare a elevilor, părinților și profesorilor cu privire la beneficiile vaccinului împotriva COVID-19.

„Auzim tot mai des că școala trebuie să se deschidă prima și să se închidă ultima. Cu siguranță că toți ne dorim să ne întoarcem la normalitatea de acum doi ani, însă autoritățile au datoria de a crea un spațiu propice desfășurării cursurilor, un spațiu în care sănătatea elevilor și a cadrelor didactice să nu fie puse în pericol. Avem nevoie de predictibilitate și măsuri concrete pentru o educație de calitate în vreme de pandemie.”, a declarat Silviu Morcan, președintele Consiliului Național al Elevilor.

 

Epidemia de violență din școlile noastre

În ultima săptămână, au ieșit la iveală mai multe cazuri grave de violență școlară. Primul a avut loc în municipiul București, unde un elev de clasa a VI-a s-a aruncat de la etajul I al școlii, fiind batjocorit de colegii săi de clasă până în ultimul moment. Cel de-al doilea caz a avut loc în Timișoara, acolo unde o elevă de 15 ani cu cerințe educaționale speciale a fost agresată verbal și fizic de către două colege de clasă, sub privirile amuzate ale celor care au filmat întregul eveniment.

 

Aceste evenimente nu sunt, însă, izolate. Un studiu recent realizat de organizația World Vision România arată faptul că 71% dintre elevi au fost martori sau victime ale violenței fie în drumul spre școală, fie în timpul pauzelor sau chiar în timpul orelor de curs. Mai mult, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, România a fost clasată pe locul 3 în ceea ce privește bullyingul, în cadrul unui studiu la care au participat 42 de state. 

 

Majoritatea cadrelor didactice nu sunt pregătite, din punct de vedere psihopedagogic, pentru a depista violența școlară în formele ei precoce, înainte de a deveni un fenomen acutizat la nivelul colectivului clasei/al unității de învățământ.

Consiliul Național al Elevilor dezaprobă profund atitudinea Ministerului Educației în raport cu această problemă ce crește de la o zi la alta.  Considerăm că soluția în fața unui astfel de fenomen nu este înființarea unui grup de lucru anti-bullying la nivelul unității de învățământ (conform art. 71, alin. (2), pct. e) din ROFUIP, există deja o comisie permanentă la nivelul fiecărei unități de învățământ, responsabilă de combaterea violenței), ci formarea cadrelor didactice pentru a depista cazurile de violență școlară în forma lor precoce și instruirea consilierilor școlari pentru a putea realiza un management de caz eficient în ceea ce privește reabilitarea agresorului și a victimei, atunci când cazurile nu sunt extrem de grave.

 

Astfel, solicităm Ministerului Educației să își asume în mod public prioritizarea sănătății mintale și a stării de bine a elevilor în spațiul școlar, astfel încât să se asigure în fiecare unitate de învățământ din România un mediu propice învățării și dezvoltării armonioase a elevilor.

 

„Soluția Ministerului Educației în fața problemei violenței școlare, de a îngropa unitățile de învățământ în noi comitete, comiții și grupuri de lucru, nu poate avea, din păcate, sorți de izbândă. La nivelul fiecărei școli există deja o comisie responsabilă de combaterea violenței, însă, de cele mai multe ori, membrii acesteia nu își iau în serios atribuțiile, fie pentru că nu au competențele necesare, fie pentru că nu consideră violența școlară a fi un fenomen grav, ce necesită a fi abordat, în țara în care 20% dintre părinți consideră că bătaia reprezintă un mijloc de educație. E de datoria Ministerului Educației să își asume și de datoria fiecărui director să implementeze în mod real politici pentru creșterea siguranței în școală și pentru cultivarea stării de bine a fiecărui elev, prin crearea de spații sigure pentru învățare.”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Începe școala, dar cum ajungem la ea?

În data de 5 mai 2021, cursurile se reiau cu prezență fizică în majoritatea unităților de învățământ, pentru elevii din clasele non-terminale din peste 1700 de localități, urmând ca, în zilele viitoare, să revină la școală și elevii din anii terminali, indiferent de ratele de incidență ale localităților.

 

Consiliul Național al Elevilor atrage atenția asupra accesului la educație pentru peste 430.000 de elevi navetiști din România, care nu vor primi decontul aferent drumului până la și de la școală, în condițiile în care prevederile legale nu reglementează explicit modul în care autoritățile centrale și locale se implică în asigurarea transportului gratuit pentru elevii navetiști.

 

Cauza principală a acestei lacune este reprezentată de un vid legislativ existent, în speță o serie de prevederi contradictorii în ceea ce privește finanțarea mecanismului de decontare a navetei elevilor, prezente în Legea educației naționale nr. 1/2011. În repetate rânduri, Guvernul României, prin ministerele de resort (Ministerul Educației, Ministerul Transporturilor, Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării), și-a asumat să clarifice cadrul legislativ și să simplifice procedura de decontare a abonamentelor elevilor navetiști, astfel încât autoritățile locale și operatorii de transport să poată întreprinde măsurile necesare asigurării accesului la educație pentru toți elevii. Cu toate acestea, însă, nici până la momentul actual situația nu a fost clarificată de către autorități, ceea ce va impacta în mod negativ sute de mii de elevi care nu vor putea ajunge la școală.

 

De aceea, Consiliul Național al Elevilor solicită ferm Guvernului României să ia măsuri urgente pentru ca elevii navetiști să nu fie prejudiciați în niciun fel, dar și să trateze cu celeritate problematica decontării navetei, care a afectat, de-a lungul timpului, întregi generații de elevi și care a avut drept efect principal creșterea ratei părăsirii timpurii a școlii.

 

„Înainte de începerea vacanței de Paști, Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică un proiect de OUG privind transportul elevilor, menit să clarifice prevederile legislative pe această temă. O lună mai târziu, nu există nicio reglementare nouă în acest sens, iar cadru legal privind asigurarea gratuității transportului elevilor navetiști este la fel de neclar ca înainte, nefiind posibilă decontarea/subvenționarea transportului elevilor navetiști. Din aceste motive, solicităm Guvernului României clarificarea, în regim de urgență, a cadrului normativ privind naveta elevilor. Începând de astăzi, elevii ar trebui să se întoarcă la școală; întrebarea este: vor avea cu ce?”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor. 

 

Consiliul Național al Elevilor propune mecanisme pentru sporirea comunicării dintre elevi și profesori!

Conform articolului 7, alin. aa) din Statutul Elevului, aprobat prin OMENCȘ nr.
4742/2016, elevii au dreptul de a acorda feedback semestrial cadrelor didactice care
predau la clasă, prin fișe anonime, pentru a identifica cele mai eficiente metode didactice.
Acest proces de acordare a feedback-ului se întâmplă, însă, de foarte puține ori. În
majoritatea unităților de învățământ din România, cultura comunicării deschise dintre
elevi și profesori și schimbul de feedback reciproc este aproape inexistentă.

Din acest motiv, Consiliul Național al Elevilor a propus Ministerului Educației
elaborarea unei proceduri de acordare a feedbackului semestrial, menită să sporească și
să eficientizeze comunicarea dintre elevi și cadrele didactice. Această metodologie nu are
drept scop aplicarea de măsuri coercitive pentru cadrele didactice, ci sprijinirea acestora
în conturarea unui act educațional de calitate, centrat pe elev. Salutăm deschiderea
Ministerului Educației cu privire la această inițiativă, ce va avea drept efect pe termen
lung îmbunătățirea actului de predare-învățare.

Printre posibilele întrebări ce vor face parte din instrumentul de feedback se
numără itemi privind încurajarea, de către profesor, a participării elevilor la oră, utilizarea
metodelor inovative de predare, ritmul de parcurgere a materiei și atmosfera generală
din cadrul orelor de curs. Răspunsurile elevilor vor fi ponderate în funcție de participarea
lor la ore.

„După aproape 5 ani de când elevii au dobândit dreptul de a acorda feedback
semestrial cadrelor didactice, Consiliul Național al Elevilor a propus crearea unui
instrument de feedback reglementat, care să asigure acordarea corectă a acestuia. Ce ne
dorim noi este ca în sălile de clasă din întreaga țară să pornească dialoguri cu privire la
calitatea actului de predare și învățare, așa cum este el perceput de către elevi. Doar în
acest fel vom putea vorbi despre o educație de calitate, centrată cu adevărat pe nevoile
elevilor. Menirea acestui instrument este, așadar, să creeze un canal de comunicare,
pentru a construi relații de colaborare între elevi și profesori, nu de a căuta vinovați sau
de a arăta cu degetul. Salutăm decizia Ministerului Educației de a aborda acest subiect,
în interesul tuturor elevilor din România.”, a declarat Rareș Voicu, președintele
Consiliului Național al Elevilor.

Solicităm reluarea dezbaterilor pentru planurile-cadru!

Către: Ministerul Educației

În atenția: domnului ministru al educației, prof. univ. dr. Sorin-Mihai CÎMPEANU

domnului secretar de stat pentru învățământ preuniversitar, prof. Sorin ION

 

Stimate Domnule Ministru,

Stimate Domnule Secretar de Stat,

 

         Încă din anul 2017, atunci când s-a dorit pentru prima dată modificarea actualei arhitecturi curriculare, planurile-cadru au reprezentat un adevărat punct nevralgic pentru învățământul preuniversitar din România.

         De multe ori, elevii din țara noastră declară vehement că școala nu le satisface cu adevărat nevoile educaționale și, în fond, nu le asigură două componente interdependente pentru orice absolvent al școlii românești: integrarea în societate și inserția pe piața muncii. Astfel, actualele planuri-cadru pentru liceu, neschimbate de 12 ani, nu răspund aproape deloc cerințelor din zilele noastre, întrucât nu stimulează elevul să deprindă competențe precum gândirea critică și analitică sau alte abilități necesare vieții cotidiene. Relevante în acest sens sunt rezultatele testării PISA 2018, care au arătat că 40,8% dintre elevi nu pot explica și/sau înțelege ceea ce citesc, fiind încadrați în categoria analfabeților funcționali, 46,5% dintre elevi nu pot opera cu noțiuni matematice de bază, în timp ce 44% dintre elevi nu pot realiza corelații elementare în domeniul științelor. Vedem, așadar, o divizare constantă și evidentă în sistemul de învățământ preuniversitar din România, la toate nivelurile.

         În urmă cu opt ani, se înființa clasa pregătitoare. De atunci, elevii au învățat după alte planuri-cadru, alcătuite special pentru a modifica, în timp, arhitectura curriculară a întregului sistem. Totuși, însă, ne aflăm în situația în care această primă generație, aflată acum în clasa a VIII-a, va fi nevoită să învețe la liceu după aceleași planuri-cadru ca și până acum, chiar dacă întregul parcurs educațional al acestor elevi a fost modificat substanțial, prin introducerea de discipline, competențe și conținuturi noi. Cauza acestei situații este tergiversarea inexplicabilă a procesului de modificare a planurilor-cadru pentru liceu, dar și reticența și divergențele de viziune ale miniștrilor și ale reprezentanților societății civile.

         În forma lor actuală, propunerile Ministerului Educației pentru modificarea planurilor cadru de liceu, care s-au aflat în proces de consultare publică până la sfârșitul lunii ianuarie, dezamăgesc prin faptul că nu aduc o viziune reformatoare în plan curricular, ci păstrează abordarea desuetă prezentă în toate modelele curriculare aprobate și promovate în ultimii ani. 

Ne aflăm într-un moment crucial pentru sistemul educațional din România, în care putem să reflectăm asupra a ceea ce nu a funcționat în ultimii ani și să luăm atitudine pentru a schimba în bine elementele de bază, precum finanțarea, curriculumul, formarea cadrelor didactice, participarea elevilor la procesele decizionale din școală etc. Proiectul Președintelui României, România Educată, oferă o perspectivă clară pe tema curriculumului centrat pe elev: unul dintre pilonii din arhitectura sistemului de educație românesc presupune ca sistemul de învățământ să fie centrat pe nevoile beneficiarului, oferind experiențe de învățare autentice pentru fiecare copil sau tânăr, pornind de la profilul și înclinațiile acestuia.

În plus, pentru a ne asigura de faptul că implementarea noilor planuri-cadru va fi posibilă, este necesară realizarea unei analize de costuri (privind modificarea normării cadrelor didactice ș.a), care să reprezinte unul dintre punctele de plecare pentru conturarea finanțării educației în anii următori.

         Având în vedere toate aspectele prezentate mai sus, semnatarii prezentei scrisori vă solicită reluarea dezbaterilor din cadrul grupului de lucru pentru planurile-cadru din cadrul Ministerului Educației, astfel încât, până la finele anului 2021, noua arhitectură curriculară să fie deja creionată, iar viitoarele generații de elevi să poată învăța după programe noi, adaptate cerințelor societății actuale.

 

Inițiator:

Consiliul Național al Elevilor

Semnatari:

Fundația Agenția Împreună

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți

Consiliul Tineretului din România

Federația Coaliția pentru Educație

MAKOSZ – Uniunea Liceenilor Maghiari din România 

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România 

Părinții cer schimbare – grup civic 

Organizația Salvați Copiii România 

 

Meditațiile – o industrie nedreaptă

Meditațiile – o industrie nedreaptă

Un studiu realizat în anul 2007, în România, a relevat faptul că, din 1276 de elevi respondenți, 27% primeau meditații. Un alt studiu, realizat în 2010 de către Comisia Europeană în rândul părinților din România, a arătat faptul că, din 1316 de adulți, peste 50% plăteau meditații pentru copiii lor. Același studiu releva, la acea vreme, faptul că industria meditațiilor costa anual părinții elevilor din România peste 300 de milioane de euro pe an. Zece ani mai târziu, în luna septembrie a anului 2020, un raport al Ministerului Educației și Cercetării arăta faptul că 47% dintre elevii de clasa a VIII-a și 42% dintre elevii de clasa a XII-a frecventează în mod frecvent activități de pregătire suplimentară de tip meditații. 6% dintre respondenți desfășoară aceste activități zilnic, în timp ce 16% primesc meditații de 2-3 ori pe săptămână.

Este evident, așadar, faptul că a avut loc o creștere semnificativă a procentului elevilor care urmează meditații la diferite materii. Această creștere poate fi pusă doar parțial pe seama pandemiei, având în vedere faptul că practicile privind meditațiile derulate de către profesori individual reprezintă deja o cutumă a sistemului educațional din România. În medie, prețul/ședință de meditații poate ajunge până la 100 de RON, sume care, de cele mai multe ori, nu sunt fiscalizate, nefiind declarate drept venit suplimentar de către cadrele didactice. În anul 2019, numărul profesorilor care au declarat faptul că obțin venituri suplimentare din meditații a fost de 4135, ajungând la venituri declarate de peste 35 de milioane de lei. Raportat la numărul total de 172.600 de cadre didactice care profesează în România la acest moment, procentul celor care au declarat aceste venituri este de 2,39%.

Din punct de vedere legal, conform art. 5, alin. (iv) din OMEN nr. 4831/2018, privind aprobarea codului-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar, cadrele didactice au datoria de a interzice orice activități care generează corupție, precum „meditaţiile contra cost cu beneficiarii direcţi ai educaţiei de la formaţiunile de studiu la care este încadrat”. Din păcate, multe cadre didactice nu respectă această prevedere și organizează meditații cu elevi de la clasă, fapt care generează un vădit conflict de interese. Având în vedere toate aceste date, putem afirma cu certitudine faptul că, în România, meditațiile reprezintă o adevărată industrie care, de cele mai multe ori, nu este controlată.

Din acest motiv, Consiliul Național al Elevilor solicită Ministerului Finanțelor, Ministerului Educației, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției să ia toate măsurile care se impun pentru a garanta fiscalizarea tuturor meditațiilor și sancționarea contravențională a cadrelor didactice care nu declară aceste surse de venit.

„În ultimii ani, piața meditațiilor a crescut semnificativ, până în punctul în care a ajuns să fie o adevărată industrie. Nu putem închide ochii în fața faptelor de corupție care se petrec în sistemul educațional. Nedeclararea unor venituri reprezintă evaziune fiscală. Or, dacă dascălii a căror atitudine reprezintă un reper moral pentru generații întregi de elevi recurg la astfel de practici, înseamnă că orice speranță de a avea un sistem educațional performant, construit pe valori sănătoase, este sortită eșecului. Nu cred că așa ar trebui să arate lucrurile, dacă ne dorim cu adevărat ca generațiile viitoare să înțeleagă că noi toți avem datoria de a respecta legea și de a ne îndeplini îndatoririle.”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.

____

Dă clic pentru a accesa Invatarea-la-distanta_Raport-de-cercetare_august-2020.pdf

Bursele școlare – povestea noastră

Trei ani. Trei ani plini de negocieri, de întrevederi cu decidenții de la nivel local și central, de ședințe în miez de noapte, de planuri regândite, de manifestații, petiții și proteste, de victorii de etape, de statistici și, în final, o reușită pentru sute de mii de elevi din România.

Demersul „Burse în toată România!” a luat naștere din dorința de a lupta pentru un drept fundamental al elevilor, care, de prea multe ori, a fost ignorat sau pus în așteptare de autorități. Astfel, în 2018, Consiliul Național al Elevilor a început o luptă asiduă pentru ca toți elevii din țară să primească burse școlare.

Pentru că, acum, după mai mult de trei ani de muncă, ne-am atins dezideratul, vrem să aducem în vedere tot ceea ce a stat în spatele acestei victorii.

Anul 2018 – La acel moment, Consiliul Național al Elevilor a gândit un proiect legislativ care să modifice Legea educației naționale și care să aducă pe masa decidenților, pentru prima oară, noțiunea de „cuantum minim al burselor școlare”. Nemulțumiți de localități care acordă burse de 8 lei pe lună, am considerat cuantumul minim o soluție ideală, astfel încât aceste situații să nu mai existe.

 

 

Ianuarie 2019 – În continuare, Consiliul Național al Elevilor s-a asigurat că propunerea legislativă intră pe circuitul parlamentar – ceea ce s-a și întâmplat. În ianuarie 2019, Parlamentul României a adoptat proiectul, iar Președintele României a promulgat-o, devenind Legea 38/2019. Astfel, aceasta menționa: „…cuantumul minim al bursei de performanță, al bursei de merit, al bursei de studiu și al bursei de ajutor social se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului”.

Decembrie 2019 – Pentru că, în decurs de un an, legea nu a fost respectată, iar cuantumul minim nu a fost stabilit prin hotărâre de guvern, am inițiat, alături de comunitatea Declic, petiția „Burse în toată România”, care a strâns peste 36.500 de semnături.

În acest sens, mai mulți membri ai societății civile care au înțeles nevoia de acordare a burselor școlare în mod echitabil: Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Tineretului din România, Federația Natională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar, Makosz (Romániai Magyar Középiskolások Szövetsége), Salvați Copiii România, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Consiliul Tinerilor Instituționalizați, FONPC, World Vision Romania, Asociația Studenților Romi din București Terni Godi și Funky Citizens.

Petiția a fost depusă de o delegație a Consiliului Național al Elevilor la Ministerul Finanțelor Publice și la Ministerul Educației și Cercetării, acolo unde au avut loc negocieri cu secretarul de stat Sebastian Burduja și ministrul Monica Anisie.

 

 

Aprilie 2020 – După patru luni în care substructurile Consiliului Național al Elevilor au solicitat și centralizat situația din plan local a burselor școlare, în luna aprilie a anului trecut, am lansat analiza națională privind acordarea burselor elevilor, în urma căreia am aflat pura realitate: zeci de comunități de elevi nu primiseră niciodată burse, iar alte sute de consilii locale alocau burse în cuantumuri infime, din cauza faptului că nu dețineau suficiente fonduri. În acel moment, ne-am dat seama, mai mult decât niciodată, cât de importantă este aprobarea unui cuantum minim al burselor școlare.

Octombrie 2020 – Au avut loc alte negocieri purtate cu factorii decizionali. Am calculat impactul bugetar al acestei măsuri și am înaintat ministrului educației și cercetării de la acea vreme, Monica Anisie, propunerea Consiliului Național al Elevilor privind bursele școlare. Au urmat alte negocieri purtate cu factorii decizionali.

 

Noiembrie 2020 – Pentru că nicăieri nu exista o situație centralizată a elevilor eligibili care ar trebui să primească burse, am solicitat inspectoratelor școlare să ne transmită numărul elevilor care ar trebui să primească burse.

Decembrie 2020 – La sfârșitul anului trecut, după un an de la adoptarea Legii 38/2019, Guvernul a adoptat, pentru prima oară, o hotărâre care aproba cuantumul minim al burselor școlare. Astfel, HG 1064/2020 prevede acordarea unei sume de 100 de lei, lunar, pentru toate toate tipurile de bursă.

Ianuarie 2021 – Timp de o lună, motoarele au fost turate la maximum, astfel încât hotărârea anterior menționată să se reflecte și în legea bugetului de stat. Astfel, am avut multiple întrevederi cu membri ai guvernului, în cadrul căreia am solicitat, pornind de la o analiză de impact bugetar, includerea în bugetul de stat a fondurilor necesare acordării bursele școlare.

 

 

Februarie 2021 – Pe data de 11 februarie, Consiliul Național al Elevilor a manifestat în fața Guvernului României, subliniind nevoia finanțării adecvate a sistemului educațional, prin garantarea dreptului la transport gratuit și la burse școlare adecvate. Protestul nostru a avut ecou, astfel că, la finalul zilei, am purtat negocieri cu vicepremierul Dan Barna, în cadrul cărora am expus, din nou, nevoia cuprinderii fondurilor pentru burse în bugetul de stat. La doar o zi distanță, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de lege a bugetului de stat, în cadrul căruia peste 520 de milioane de lei au fost alocați pentru bursele școlare.

Nu în ultimul rând, vă mulțumim vouă – elevi, părinți, profesori și activiști din educație, pentru faptul că ați fost alături de Consiliul Național al Elevilor în toată această luptă. A fost un drum lung, plin de obstacole, dar care, însă, ne-a motivat constant să mergem înainte și să avem ca prim scop un singur gând: acela ca fiecare elev din România să poată beneficia de un drept fundamental, ignorat prea mult timp de către statul român. 

Împreună reprezentăm vocea colegilor noștri!