Consiliul Național al Elevilor: informarea elevilor cu privire la Coronavirus și reacția reprezentanților acestora la măsurile propuse de factorii decizionali

În lumina ultimelor evenimente și a numărului ascendent de cazuri Coronavirus, Consiliul Național al Elevilor a decis amânarea evenimentelor care urmau să aibă loc în luna martie, iar consiliile județene ale elevilor vor desfășura activități conexe reprezentării elevilor folosind instrumentele online. De asemenea, reprezentanții elevilor din România fac apel la elevi și la părinții acestora pentru a nu trata suspendarea cursurilor drept o vacanță și să evite expunerea în spații publice. Nu recomandăm, pe această cale, cluburile private de tip afterschool și unitățile private de învățământ preuniversitar care au decis să își continue activitatea, în ciuda recomandărilor emise de autoritățile competente. Siguranța elevilor, nu profitul acestor entități trebuie să primeze. Autoritățile competente trebuie să emită recomandări și politici pentru ca angajatorii să flexibilizeze programul de lucru al părinților, ținând cont de nevoile copiilor.

Mai mult decât atât, dorim să salutăm inițiativa Ministerului Educației și Cercetării de a organiza cursuri în regim online și de a dezvolta platforme conținând resurse educaționale deschise, însă suntem îndatorați să atragem atenția că nu toți elevii vor avea acces la aceste resurse, deoarece sute de copii din România nu au acces la internet. Astfel, se impune ca măsurile propuse să asigure accesul la educație în mod echitabil, fapt pentru care Consiliul Național al Elevilor se angajează să livreze Ministerului Educației și Cercetării o serie de propuneri concrete privind continuarea procesului educațional și în perioada cât cursurile sunt suspendate.

Suntem solidari cu opinia sindicatelor din educație și suntem de părere că atât profesorii, cât și personalul nedidactic trebuie să beneficieze de suspendarea cursurilor, desfășurându-și activitatea la domiciliu, nu în unitățile de învățământ preuniversitar, adevărate focare de infecție. Întreaga comunitate școlară trebuie să beneficieze de protecție din partea statului, în mod nediscriminatoriu. În același timp,întreaga comunitate școlară trebuie să își asume respectarea unor măsuri livrate din partea autorităților competente.

Ne aflăm într-un moment care trebuie să fie caracterizat de responsabilitate și protecție socială. Numărul ascendent de cazuri Coronavirus ne-a determinat să amânăm evenimentele Consiliului Național al Elevilor programate pentru luna martie și să ne folosim de instrumente online pentru a continua activitatea de reprezentare. 

Elevii și părinții trebuie să conștientizeze că nu ne aflăm într-o perioadă de vacanță, facem apel la aceștia pentru a se feri de expunerea în spații publice și pentru a respecta recomandările autorităților competente. Cluburile private care își continuă programele în timp ce țara se confruntă cu o potențială pandemie trebuie sancționate de statul român, pentru că ceea ce fac ei acum (orientarea către profit în timpuri de criză) se numește iresponsabilitate. Pe de altă parte, resursele educaționale deschise disponibile doar online ne pun în situația în care mulți elevi vor fi rămași în afara procesului educațional – alături de colegii din țară, vom gândi măsuri concrete pe care le vom înainta Ministerului Educației și Cercetării pentru a ne asigura că procesul instructiv-educativ continuă în mod echitabil, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Elevii reprezentanți din întreaga țară și-au restabilit direcțiile de acțiune

În perioada 7-11 ianuarie, peste 100 de elevi reprezentanți s-au reunit la Craiova, pentru a participa la cea de-a 30-a Adunare generală a Consiliului Național al Elevilor, eveniment precedat de Conferința „Mișcarea de reprezentare a elevilor: atunci și acum”. În acest context, participanții s-au implicat în dezbateri și sesiuni de lucru privind problemele cu care se confruntă sistemul educațional românesc în prezent.

Pe data de 7 ianuarie, elevii au luat parte la multiple discuții menite să genereze direcții relevante pentru activitatea structurii pe termen lung, luând în calcul aspecte precum domeniul educațional, incluziunea socială, învățământul tehnic și profesional, sustenabilitatea, relația cu sectorul de tineret, inițiative la nivel internațional, relațiile publice și dezvoltarea organizațională. În cadrul acestor ateliere au fost prezenți reprezentanți ai unor organizații și structuri partenere, dar și instituții precum Ministerul Educației și Cercetării, Administraţia Prezidenţială a României, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului.

Ulterior, în cadrul Adunării generale, în urma unor dezbateri dinamice și complexe, Consiliul Național al Elevilor și-a asumat o serie de direcții importante de acțiune. Astfel, pentru a conserva practicile democratice la nivel educațional, structura va apela la obligativitatea dezbaterilor dintre candidați în cadrul sesiunilor electorale. Pe plan intern, reprezentanții elevilor se vor angrena în dezvoltarea și implementarea unei politici de sustenabilitate, cu scopul de a atrage atenția asupra schimbărilor climatice. Pentru a contribui la fundamentarea unui sistem de învățământ incluziv de calitate, vor fi adoptate multiple măsuri relevante destinate armonizării mediilor școlare și integrării tuturor categoriilor sociale în comunitățile educaționale. De altfel, Ghidul ilustrat al elevului va fi tradus în multiple limbi străine, printre care engleza, maghiara și limba rromani.

În cele din urmă, elevii reprezentanți vor introduce o listă neagră pentru autoritățile locale iresponsabile, care nu respectă legea privind acordarea burselor. În cadrul acestui eveniment, participanții au avut ocazia de a vota propunerile și amendamentele printr-un sistem de vot online, dezvoltat de Biroul de Presă al structurii, un mecanism recent care facilitează întregul proces.

Bursele sau demisia!

În contextul campaniei „Burse în toată România!”, prin care peste 34 de mii de cetățeni solicită ministrului Finanțelor Publice, domnul Florin Cîțu, să prevadă în Legea bugetului de stat pentru anul 2020, finanțarea necesară garantării cuantumului minim pentru acordarea burselor pentru elevii din România, având în vedere faptul că domnul ministru a lansat o proiecție bugetară care nu conținea finanțarea necesară pentru a satisface nevoile elevilor și nu a participat la consultările cu reprezentanții elevilor, condamnăm atitudinea dezinteresată a acestuia și solicităm ferm revizuirea bugetului, astfel încât educația să constituie cu adevărat o prioritate pentru actuala guvernare.

Atât astăzi, la negocierile purtate de reprezentanții elevilor din România cu reprezentanții structurilor asociative ale municipiilor, orașelor și comunelor, cât și ieri, când reprezentanții elevilor au depus miile de semnături la Ministerul Finanțelor Publice, domnul ministru Cîțu a refuzat să participe, fiind înlocuit de domnul secretar de stat Sebastian Burduja, care a livrat reprezentanților prezenți la masa discuțiilor mesajul potrivit căruia nu există finanțarea necesară, iar sumele corespunzătoare burselor trebuie alocate din fondurile administrațiilor publice locale, în foarte multe cazuri insuficiente pentru a suporta o astfel de măsură.

Ministerul Finanțelor Publice nu dorește să investească în elevii români, nefiind de acord cu impunerea unui cuantum minim al burselor asigurat din bugetul de stat și folosind principiul descentralizării drept pretext pentru a nu își asuma problema burselor. În condițiile în care cuantumul minim ar rămâne la latitudinea primăriilor, ar exista în continuare localități unde bursele sunt alocate în cuantumuri nesemnificative sau deloc, iar dacă s-ar impune un cuantum minim la nivel național, fără garantarea resurselor necesare din bugetul de stat, încă nu s-ar putea vorbi despre „burse în toată România”, ci doar în localitățile unde există fonduri. Ca urmare a celor prezentate, dacă până la începutul săptămânii următoarea bursele elevilor nu se vor regăsi pe agenda domnului ministru Florin Cîțu și în proiecția bugetară pentru anul 2020, Consiliul Național al Elevilor solicită public demisia acestuia.

„Bursele elevilor nu sunt o prioritate pentru domnul Cîțu. Dacă până luni nu va fi prevăzută în Legea bugetului de stat pentru anul 2020 finanțarea necesară pentru garantarea unui cuantum minim pentru burse, îi solicităm domnului ministru să își asume iresponsabilitatea pentru nevoile elevilor din România și, odată cu ea, și predarea mandatului”, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Rezultatele PISA în România, dovada unui sistem educațional depășit

În urma publicării rezultatelor obținute de elevii români la probele de evaluare din cadrul studiului PISA, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, spațiul public a fost dominat de opinii diverse, având drept cauză principală statisticile îngrijorătoare ce relevă ineficiența unui sistem educațional depășit, neracordat la nevoile și interesele actuale ale celor care, la nivel teoretic, sunt „beneficiari primari” ai săi. În acest context, întrebarea cel mai frecvent vehiculată este „Cine sunt vinovații?”.

Consiliul Național al Elevilor atrage atenția asupra unor aspecte demne de luat în seamă în momentul plasării vinei asupra unui actor educațional sau altul, subliniind importanța identificării problemelor și cooperării pentru rezolvarea acestora. În timp ce analfabetismul funcțional ia amploare, atingând procentul de 44% în rândul elevilor supuși evaluării, aproape jumătate dintre participanții la studiul în cauză nu pot realiza operații aritmetice de bază sau corelații elementare în domeniul științelor. Pe termen scurt, folosirea „dezinteresului manifestat de elevi”, idee asumată de unii lideri sindicali, drept explicație pentru rezultatele slabe înregistrate creează o stare de confort generală, pornind de la premisa că învățământul românesc este suficient de bun pentru elevi, însă aceștia nu depun efortul corespunzător pentru a performa la testele din programul internațional. Pe termen lung însă, trebuie să conștientizăm că evaluarea este oglinda predării, ceea ce înseamnă că rezultatele obținute la evaluare sunt influențate direct atât de conținutul predat elevilor, cât și de metodele de predare utilizate la clasă de către cadrul didactic.

Pe de o parte, se vorbește de ani de zile despre necesitatea unei reforme curriculare, care să conducă spre eliberarea programei actuale și punerea accentului pe calitatea informației, în detrimentul cantității sale. Este esențial totodată ca elevii să studieze la școală materii de interes, deopotrivă din perspectiva societății prezentului și din perspectivă individuală, astfel încât, odată cu finalizarea ciclului liceal al învățământului preuniversitar, aceștia să fie pregătiți pentru tranziția în mediul universitar, pentru cerințele pieței muncii și, nu în ultimul rând, pentru viață. Pe de altă parte, conținutul teoretic trebuie însoțit de metode de livrare adecvate, interactive, care să mențină constantă atenția acestora. În acest sens, este nevoie de o investiție reală în procesul de formare inițială și continuă a profesorilor. Firește, problemele sistemului educațional sunt multe, însă importantă este asumarea responsabilității de către fiecare actor implicat și înțelegerea faptului că societatea se află într-o continuă schimbare și evoluție, iar pe măsură ce se succedă generațiile de elevi, actul educațional trebuie adaptat la nevoile lor. Spre exemplu, sistemul în care au fost formați cei aflați pe băncile școlii în urmă cu 30 de ani nu este unul propice dezvoltării elevilor de astăzi.
Rezultatele evaluărilor din cadrul PISA mai atrag atenția asupra unui aspect: relevanța configurării unui învățământ la standarde europene și acceptarea furnizării de bune practici. În România, se observă deseori un fenomen al contrastelor: dorința de schimbare, căreia i se adaugă reticența față de noutate. Progresul nu este însă posibil în contextul aplicării unei „politici a pașilor mărunți” și al rezistenței față de măsurile, propunerile sau exemplele pozitive ce aparțin unor state cu un sistem educațional performant.

Finanțarea să urmeze elevul!

În România, sistemul educațional funcționează având ca resursă de la bugetul de stat puțin peste jumătate din procentul prevăzut în Legea educației naționale. În România, cheta ilegală pentru fondul clasei și fondul școlii este o normalitate. În România, sute de primării refuză să acorde burse pentru elevi, administrația publică locală absolvindu-se de orice obligație când vine vorba de a contribui la crearea unui climat educațional centrat pe nevoile și interesele elevului. În România, discrepanțele dintre școlile din mediul urban și cele din mediul rural sunt atât de des întâlnite încât devin tolerate, elevii fiind, din păcate, victime în acest cerc vicios al finanțării învățământului preuniversitar.

Astfel, Consiliul Național al Elevilor, structura de reprezentare a tuturor elevilor din România, și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar solicită următoarele, în vederea garantării incluziunii educaționale și mai ales pentru a asigura accesul la educație pentru fiecare copil din România:

  • un buget care să corespundă nevoilor din sistem, nu unul dictat de Ministerul Finanțelor Publice; această măsură s-ar putea realiza prin creșterea gradului de implicare a Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar în ceea ce privește stabilirea costului standard per elev;
  • costul standard per elev să fie unul bine definitivat și să reflecte realitatea, iar prin acest mecanism să se insiste pe ameliorarea diferențelor din sistemul educațional. Consiliul Național al Elevilor propune coeficienți măriți pentru grupurile vulnerabile din sistem, precum și pentru elevii din mediul rural;
  • administrația publică locală să se implice real în dezvoltarea infrastructurii școlare, în oferirea finanțării complementare necesare pentru un proces instructiv-educativ desfășurat în parametri normali;
  • implicarea reală, nu decorativă a reprezentanților administrației publice locale în consiliile de administrație ale unităților de învățământ preuniversitar;
  • interzicerea oricărei forme de sprijin financiar oferit școlii de către elevi sau părinți prin eliminarea fondului clasei și al școlii. În acest sens, poziția directorului unității de învățământ preuniversitar trebuie să fie una fermă, transmisă prin toate canalele de comunicare către membrii comunității școlare;
  • garantarea serviciilor de pază și protecție de către administrația publică locală în fiecare școală care intră în subordinea sa, în regim gratuit, în conformitate cu Legea 35/2007;
  • acordarea fondurilor necesare aducerii în condiții optime pentru elevi a infrastructurii școlare, astfel încât aceștia să nu mai învețe în unități de învățământ ale căror condiții igienico-sanitare și dotări sunt anacronice, precum și pentru actualizarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1955/1995, pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor;
  • respectarea legii de către administrațiile publice ale unităților administrativ-teritoriale din România, în sensul aplicării prevederilor privind reducerea de minimum 50% la transportul local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și la transportul intern auto, feroviar, naval și fluvial;
  • respectarea legii de către operatorii de transport, atât a celei privind raportarea fiscală, cât și a celei privind siguranța călătorilor;
  • modificarea, când este cazul, cu bunăvoință a tarifelor de către transportatori, astfel încât bugetul de stat și bugetele locale să nu fie prejudiciate și toți elevii să aibă posibilitatea de a ajunge la școală folosind mijloacele de transport în comun existente;
  • susținerea resursei umane implicate în procesul instructiv-educativ prin salarii adecvate;
  • organizarea unor dezbateri pe tema finanțării în comunitățile școlare la care să ia parte consiliile școlare ale elevilor, asociațiile de părinți, sindicatele profesorilor, reprezentanții autorităților publice locale și alți factori interesați, în care să se creioneze direcții de acțiune în vederea valorificării descentralizării în școlile din România.

,,Finanțarea învățământului preuniversitar trebuie să urmeze elevul, să reflecte realitatea din fiecare comunitate școlară în parte. Din păcate, nu există la ora actuală o soluție universal valabilă. De aceea semnalăm autorităților în grija cărora se află sistemul educațional să admită faptul că fiecare școală este diferită, fiecare elev are nevoile sale, iar din acest punct de vedere ne dorim echitate în finanțarea educației, nu egalitate, implicare reală, nu vorbe.” – a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

,,Împreună cu elevii, copiii noștri de fapt, asistăm cu neputință, în ultimii 30 de ani, la subfinanțarea sistemului educațional. Din pacate, deși Legea educației spune că învățământul este centrat pe elev, vorbim de un deziderat, un vis care a stat în pixul tuturor miniștrilor de finanțe. Cred ca a venit timpul să ne trezim din acest vis și să avem ceea ce ne dorim cu toții: un învățământ care să aducă plus-valoare, un învățământ care să mulțumească toți partenerii sistemului, elevi, părinți și profesori. ” – a declarat Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor
de Părinți din Învățământul Preuniversitar.

Scrisoare deschisă adresată Guvernului României – societatea civilă solicită cuantumul minim pentru garantarea burselor în toate localitățile din România!

Consiliul Național al Elevilor, structura de reprezentare a tuturor elevilor din România, alături de organizațiile: Uniunea Liceenilor Maghiari din România (MAKOSZ), Salvați Copiii, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Tineretului din România (CTR), Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), Consiliul Tinerilor Instituționalizați (CTI), Federația organizațiilor neguvernamentale pentru Copil (FONPC), World Vision Romania, Asociația Studenților Romi din București Terni Godi, Funky Citizens, Declic România, solicită, prin prezenta scrisoare deschisă adresată Guvernului României, aprobarea unei Hotărâri de Guvern care să reglementeze cuantumul minim de acordare a burselor, precum și includerea finanțării corespunzătoare pentru îndeplinirea acestui deziderat în bugetul de stat proiectat pentru anul 2020. Credem cu tărie că această Hotărâre de Guvern este importantă în vederea garantării echității în sistemul de acordare a burselor în România, legea impunând această datorie a guvernanților, prin prevederile Legii nr. 38/2019.

Demersurile Consiliului Național al Elevilor s-au orientat către superficialitatea cu care sunt tratate bursele școlare de către autorități încă de la începutul anului 2017. Ce se presupunea a fi o intervenție simplă în sensul reglementării nu doar a obligativității, dar și a unei sume minime pentru acordarea burselor, s-a dovedit a fi o luptă împotriva persoanelor aflate la cârma sistemului educațional.

Conform Legii Educației Naționale, educația este o prioritate națională care urmărește dezvoltarea liberă și armonioasă a individului, dar și încurajarea participării active în societate și asigurarea incluziunii sociale și pe piața muncii. Cu toate acestea, elevii înfruntă zilnic probleme cauzate de lipsa echității din sistem. Echitatea în educaţie a fost de-a lungul timpului definită de mai multe organizaţii din domeniu în moduri diferite. De exemplu, din perspectiva Convenţiei cu privire la drepturile copilului, echitatea poate fi definită ca fiind „dreptul tuturor copiilor de a se dezvolta şi de a-şi atinge întregul potenţial, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie, de naţionalitate, apartenenţă etnică sau originea socială, de situaţia materială, incapacitatea fizică, de statutul la naştere sau de statutul dobândit al copilului ori al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai acestuia.” Totuși, toate organizațiile care activează în acest domeniu sunt de acord cu faptul că un sistem educaţional echitabil este de dorit, deoarece echitatea urmăreşte redistribuirea resurselor şi a serviciilor astfel încât persoanele care au mai puţin să primească mai mult pentru a putea fi reduse decalajele. Există studii care ilustrează faptul că economiile care investesc în capitalul uman reușesc să inoveze și să absoarbă inovația într-un ritm mult mai accelerat decât economiile care nu o fac, ceea ce face ca aceste economii să crească tot mai mult pe termen mediu și lung. Pornind de la premisa că sprijinirea dezvoltării sistemului educațional, astfel încât acesta să răspundă cerințelor de actualitate, dar și să permită incluziunea a unui procent cât mai ridicat de copii în vederea atingerii dezideratului unei societăți prospere, ar trebui să constituie o prioritate pentru Parlamentul României, dorim să punctăm o serie de aspecte îngrijorătoare, care impun măsuri urgente.

Consiliul Național al Elevilor consideră prioritar ca, pentru a evita cazurile în care bursele sunt oferite în cuantumuri mult prea mici, chiar și în cazul burselor sociale, unde cuantumurile nu reflectă nevoile de subzistență (burse de 8 lei pe lună, în localități din județul Arad), cuantumul minim să fie impus autorităților publice locale, anual, prin Hotărâre de Guvern. Această măsură ar contribui la impunerea echității în sistemul de educație, dar și la diminuarea diferențelor drastice în ceea ce privește situația acordării burselor în mediul rural comparativ cu mediul urban, de
exemplu.

Proiectul propus de către Consiliul Național al Elevilor în 2017 prevedea că nevoile financiare ale elevilor nu sunt constante, ci depind direct proporțional de situația economică a țării. Analizând studiile efectuate de către Institutul Național de Statistică pentru anul 2018, putem observa că suma medie cheltuită lunar într-o gospodărie pentru alimente și utilități însumează 1125 lei. Considerând media de 2,6 persoane într-o gospodărie, ajungem la concluzia că este nevoie de aproximativ 432 de lei pentru a împlini nevoile minime de trai. Cu o valoare de 100 de lei, bursa socială nu va putea satisface nici măcar aceste nevoi pe care elevii le au.

Același studiu al INS arată că, din totalul cheltuielilor de consum ale unei gospodării, lunar, în medie, se investesc doar 9 lei (0,4% din totalul cheltuielilor de consum aferente pentru o gospodărie), pentru educație. În aceste condiții, bursa de studiu, respectiv cea de merit sau performanță reprezintă un stimulent pentru elevii care au potențial în a se dezvolta pe plan profesional, chiar dacă situația financiară nu le permite acest lucru. Astfel, noi propunem calculul cuantumului pentru fiecare dintre cele patru tipuri de bursă ca fiind un procentaj din salariul minim net pe economie, o practică des utilizată în unele state ale Uniunii Europene.

Ținând cont de grupul țintă al fiecărui tip de bursă, propunem următoarele sume:
– bursa socială: lunar, 30% din salariul minim net pe economie;
– bursa de studiu: lunar, 32,5% din salariul minim net pe economie;
– bursa de merit: lunar, 35% din salariul minim net pe economie;
– bursa de performanță: lunar, 37,5% din salariul minim net pe economie.

De asemenea, solicităm ca, de îndată ce noul Guvern va realiza planul de măsuri necesare în domeniul educației, va centraliza, prin ministerul de resort, o analiză privind modul în care se acordă bursele în fiecare localitate și va interveni direct și punctual în cazurile în care autoritățile publice locale refuză să acorde, din bugetul local prin finanțarea complementară, burse elevilor.

 

Apel către viitorii guvernanți

Ca urmare a moțiunii de cenzură adoptată joi, 10 octombrie 2019, și în lumina situației critice de la acest moment din sfera politică, Consiliul Național al Elevilor face apel la decidenții de la nivel central să trateze cu responsabilitate educația, gândind și asumându-și o strategie coerentă, valabilă pe termen mediu și lung, care să conducă treptat spre configurarea unui sistem de învățământ incluziv de calitate, în care nevoile și interesele elevului să primeze.

Palierul educațional a suferit numeroase schimbări de formă de-a lungul timpului, propuse de miniștri aflați pe rând în fruntea Ministerului Educației Naționale, fiecare având o viziune proprie pe care și-o dorea a fi implementată, fiecare uitând de proiectele și programele deja în curs de dezvoltare, dând naștere astfel unei instabilități și unei discontinuități decizionale, care nu au făcut altceva decât să se răsfrângă asupra actorilor principali ai procesului instructiv-educativ: elevii și profesorii.

Cu toate acestea, privind retrospectiv, sistemul de învățământ românesc în ansamblu este același de ani buni: subfinanțat, lipsit de un curriculum adaptat la cerințele actuale ale elevilor și ale pieței muncii, marcat de un grad de incluziune scăzut, care favorizează fenomene precum părăsirea timpurie a școlii, devenită o realitate crudă pentru țara noastră, insuficient pentru o formare corespunzătoare a elevilor ca oameni și viitori cetățeni responsabili, activi, pregătiți și integrați profesional.

De aceea, solicităm ca, indiferent de culoarea politică a celor care își vor asuma guvernarea României atât înainte, cât și după alegerile parlamentare, educația în școlile românești să fie tratată drept prioritate zero a Guvernului și în practică, nu doar la nivel declarativ, pornind de la premisa că o țară privată de o educație calitativă este o țară privată de dreptul la dezvoltare. De asemenea, atragem atenția asupra importanței consultării directe a beneficiarilor primari ai măsurilor propuse spre adoptare: elevii. Fără un dialog constant între guvernanți și reprezentanții elevilor, riscăm să fim din nou martorii unor decizii care, în loc să sprijine parcursul educațional al acestora, îl îngreunează.

În privința măsurii vehiculate în spațiul public, privind comasarea celor trei ministere: Ministerul Educației Naționale, Ministerul Cercetării și Inovării și Ministerul Tineretului și Sportului, prin reunirea a trei portofolii distincte, subliniem că, în cazul implementării acestei propuneri, este imperios să se acorde o atenție sporită fiecărui domeniu în parte, fără a fi afectată independența sau eficiența gestionării lor. Educația este un portofoliu complex și prezintă probleme a căror rezolvare nu permite amânare.

„La nivel socio-politic, ne aflăm într-o situație critică, într-o adevărată criză. Ceea ce ne dorim de la viitoarea guvernare, oricare ar fi componența ei, este responsabilitate în ceea ce privește relația cu sectorul educațional, conștientizarea faptului că Educația este un sistem complex, că fiecare elev este diferit, iar sistemul trebuie să răspundă la nevoile fiecăruia. Nu în ultimul rând, ne așteptăm la asumarea unor decizii care să aibă în centrul lor bunăstarea beneficiarilor primari ai educației, chit că aceste decizii nu sunt mereu cele mai “aducătoare de voturi”. Indiferent de culoarea politică, ele trebuie gândite, asumate și aplicate.”, a declarat Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Respectul nu se obține prin lege – poziția Consiliului Național al Elevilor cu privire la propunerea legislativă privind învestirea cadrelor didactice cu statutul de autoritate publică

Consiliul Național al Elevilor, structura de reprezentare a elevilor din România, se opune propunerii legislative prin care se dorește învestirea cadrelor didactice cu statutul de autoritate publică. În cadrul misiunii și viziunii noastre, educația de calitate primează, iar acest deziderat nu poate fi obținut decât prin colaborarea tuturor părților interesate, anume elevi, profesori și părinți, membri ai comunității școlare. Nu considerăm deloc benefică acordarea statutului de autoritate publică profesorilor, întrucât suntem de părere că respectul pe care aceștia și-l doresc din partea elevilor și părinților, respect absolut necesar pentru buna desfășurare a actului instructiv-educativ, nu poate fi reglementat printr-o lege.

Admitem că un climat de ordine și respect este esențial în școlile din România, însă oferirea autorității de a lua decizii oportune, care să îi permită să mențină un mediu adecvat în timpul procesului de predare-învățare-evaluare, dar și a dreptului de a aplica sancțiuni disciplinare beneficiarilor primari, conform regulamentului de organizare și funcționare al unității de învățământ nu va încuraja la colaborare și respect reciproc între elevi și profesori, ci, din contră, va contribui la distrugerea relațiilor dintre aceștia.

Nu puține sunt cazurile în care unii profesori, în profilul cărora putem distinge lipsa vocației necesare pentru îndeplinirea acestei meserii, abuzează elevii, mai ales pe cei cu probleme emoționale sau cu dificultăți de integrare în mediul educațional, iar cazurile în care drepturile elevilor sunt încălcate de către profesori sunt chiar mai numeroase. Suntem de părere că respectul și colaborarea dintre cei mai importanți actori de pe scena învățământului – elevii și profesorii – trebuie construit natural, această lege blocând respectul organic care ar putea fi nutrit în comunitățile școlare.

Din punct de vedere juridic, oferirea statutului de autoritate publică acordă profesorilor un avantaj în situațiile de conflict dintre elevi și profesori (prezente în școli din cauza diferenței dintre mentalități), avantaj care, deși în aparență pare a fi un lucru pozitiv, va avea efecte grave în sistem. Conform Raportului privind implementarea Statutului Elevului la nivel național din anul școlar 2018- 2019, realizat de către Consiliul Național al Elevilor, 41% dintre respondenți au mărturisit că le-a fost afectată integritatea fizică și/sau morală în mediul școlar, aspect care ne determină să credem că este necesară adoptarea unor măsuri concrete, pliate pe climatul din fiecare școală, pentru a elimina violența din sistem, din fiecare sală de clasă. Acordarea statutului de autoritate publică anulează orice speranță de a obține un parteneriat echitabil tripartit, elev-părinte-profesor.

„Ne dorim sprijin și colaborare, iar pentru acestea, Consiliul Național al Elevilor se angajează să monitorizeze, în continuare, atât respectarea drepturilor, cât și a obligațiilor pe care elevii le au ca membri ai comunității școlare, să vină cu propuneri concrete pentru a soluționa cazurile de abuz din școlile din România, atât cele unde victime sunt elevii, cât și cele unde victime sunt cadrele didactice. Însă nu putem să acceptăm această propunere legislativă, deoarece nu o considerăm a fi benefică pentru sporirea calității sau a siguranței care ar trebui să caracterizeze sistemul educațional.” – a declarat Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Elevii cer ca școala să înceapă pe data de 1 septembrie și anul școlar să aibă o structură fixă

Astăzi, în cadrul comisiei de învățământ, știință, tineret și sport, s-a dezbătut proiectul legislativ depus de către senatorul Liviu Marian Pop pentru modificarea structurii anului școlar, astfel încât acesta să aibă o structură fixă, iar cursurile să înceapă în a doua săptămână din septembrie, în ziua de luni.

Deși Consiliul Național al Elevilor s-a opus cu vehemență acestei măsuri nefundamentate, iar reprezentantul elevilor a fost prezent în cadrul comisiei, politicienii au ignorat punctul de vedere al elevilor și au votat această măsură nefundamentată.

Obiectivul structurii reprezentative a elevilor din România, pentru următoarea perioadă, este să blocheze această măsură populistă până ca ea să fie inclusă în actuala Lege a educației naționale.

Recent, domnul senator Liviu Pop a depus în Parlamentul României o inițiativă de modificare a Legii educației naționale nr. 1/2011, în care este specificat faptul că, anual, cursurile anului școlar încep în a treia zi de luni din septembrie, anul școlar având, astfel, o structură fixă, care, conform expunerii de motive, vine la întâmpinarea necesității unei stabilități pentru elevii din sistemul preuniversitar de învățământ.

Întrucât Consiliul Național al Elevilor (CNE), structura reprezentativă a tuturor elevilor din România, nu a fost consultată prin niciun mecanism, fie el intern sau extern, ne simțim îndatorați față de cei pe care îi reprezentăm pentru a vă exprima poziția noastră cu privire la modificarea legislativă antemenționată. Suntem de părere că, din nou, asistăm la o modificare nefundamentată, care nu sosește în beneficiul elevilor, întrucât soluția optimă este, într-adevăr, ca anul școlar să aibă o structură fixă, prevăzută în lege, însă data începerii cursurilor ar trebui să fie 1 septembrie.

În anul 2017, în cadrul Adunării generale a Consiliului Național al Elevilor de la Râmnicu Vâlcea, liderii elevilor din întreaga țară au adoptat o hotărâre pentru ca dezideratul CNE să fie obținerea unei structure fixe pentru desfășurarea cursurilor dintr-un an școlar: acestea ar trebui să înceapă la 1 septembrie și să se termine la 1 iunie. Care sunt beneficiile unei structuri de acest tip?

În primul rând, dorim să atragem atenția cu privire la un fenomen care a luat amploare în sistemul educațional, mai ales în ultimii ani: calendarul examenelor naționale este unul decalat, elevii sunt nevoiți să susțină aceste examene în toiul verii, în clase care nu sunt dotate cu sisteme de ventilație, randamentul fiind unul din ce în ce mai scăzut. De asemenea, orice zi petrecută la școală în luna iunie este resimțită precum o povară de către elevi, aspect care favorizează absenteismul școlar masiv, dar și incapacitatea beneficiarilor primari ai educației de a se putea concentra pe studiu.

Credem cu tărie că această măsură valorifică interesul superior al tuturor elevilor din România și am fi onorați dacă ați susține punctul de vedere al elevilor din România din poziția pe care o aveți în cadrul comisiei parlamentare cu activitate relevantă în sectorul educațional.

„De ce să înceapă cursurile în a doua săptămână din septembrie și nu în prima sau în a treia? Refuz să cred că o astfel de măsură a trecut în unanimitate de comisia cu activitate relevantă în domeniul educațional din Camera Deputaților. O astfel de propunere legislativă, cu o expunere de motive de jumătate de pagină, are un puternic impact economic și social, însă punctul de vedere al Consiliului Național al Elevilor nu a contat. Da, ne dorim stabilitate în sistem, ne dorim ca anul școlar să aibă o structură fixă, însă nu ne mulțumim doar cu atât. Încă din 2017, structura noastră a militat pentru ca școala să înceapă pe 1 septembrie, iar ultima zi de cursuri să fie 1 iunie – asta înseamnă stabilitate în sistemul educațional. Politicienii, care în mod cert au cabinet parlamentare dotate cu aer condiționat, cu siguranță nu cunosc realitatea sistemului. Realitatea presupune localități fără transport școlar, realitatea presupune, de asemenea, școli care nu sunt dotate cu aparate de aer condiționat, realitatea presupune sute de elevi care străbat zeci de kilometri la temperaturile toride ale verii pentru a ajunge la școală.

De îndată ce am aflat de această propunere legislativă, l-am contactat pe domnul senator Liviu Marian Pop pentru a-i transmite punctul de vedere, asta se întâmpla în luna august. Nu am primit nici până astăzi un răspuns sau vreo dorință de colaborare, aspect care mă dezamăgește cumplit. Deciziile trebuie luate cu o consultare în prealabil, mai ales atunci când vizează un grup social atât de numeros – elevii României.” – a declarat Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Continuăm să ținem doliu pentru educație! Guvernul își bate joc de bursele elevilor

Guvernanții ne arată, din nou, că interesul baronilor locali este mai presus de interesul superior al beneficiarilor primari ai educației, elevii din România. Astăzi, cu ocazia primei zile de cursuri din anul școlar 2019-2020, când sute de elevi protestează din cauza unui sistem inechitabil, Guvernul a aprobat o Hotărâre de Guvern prin care oferă, din nou, posibilitatea autorităților publice locale să acorde burse elevilor în cuantumuri atât de mici, încât acestea nu vor satisface nici măcar nevoile minime.

Demersurile Consiliului Național al Elevilor s-au orientat către superficialitatea cu care sunt tratate bursele școlare de către autorități încă de la începutul anului 2017. Ce se presupunea a fi o intervenție simplă în sensul reglementării caracterului obligatoriu al acordării acestora, alături de o sumă minimă aferentă, s-a dovedit a fi o luptă împotriva persoanelor aflate la cârma sistemului educațional.

Conform Legii Educației Naționale, educația este o prioritate națională care urmărește dezvoltarea liberă și armonioasă a individului, dar și încurajarea participării active în societate și asigurarea incluziunii sociale și pe piața muncii. Cu toate acestea, elevii înfruntă zilnic probleme cauzate de lipsa echității din sistem. Echitatea în educaţie a fost de-a lungul timpului definită de mai multe organizaţii din domeniu în moduri diferite. De exemplu, din perspectiva Convenţiei cu privire la drepturile copilului, echitatea poate fi definită ca fiind „dreptul tuturor copiilor de a se dezvolta şi de a-şi atinge întregul potenţial, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie, de naţionalitate, apartenenţă etnică sau originea socială, de situaţia materială, incapacitatea fizică, de statutul la naştere sau de statutul dobândit al copilului ori al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai acestuia”. Totuși, toate organizațiile care activează în acest domeniu au căzut de acord asupra faptului că un sistem educaţional echitabil este de dorit, deoarece echitatea urmăreşte redistribuirea resurselor şi a serviciilor astfel încât persoanele care au mai puţin să primească mai mult pentru a putea fi reduse decalajele.

Există studii care ilustrează faptul că economiile care investesc în capitalul uman reușesc să inoveze și să absoarbă inovația într-un ritm mult mai accelerat decât economiile care nu o fac, ceea ce face ca aceste economii să crească tot mai mult pe termen mediu și lung. Pornind de la premisa că un sistem educațional care să răspundă cerințelor de actualitate, dar și să permită incluziunea unui procent cât mai ridicat de copii, ar trebui să constituie o prioritate pentru Parlamentul României, dorim să punctăm o serie de aspecte îngrijorătoare, care impun măsuri urgente.
Consiliul Național al Elevilor consideră esențial ca, pentru a evita cazurile în care bursele, inclusiv sociale, sunt oferite în cuantumuri mult prea mici (burse de 8 lei pe lună spre exemplu, în localități din județul Arad), cuantumul minim să fie impus autorităților publice locale, anual, prin Hotărâre de Guvern. Această măsură ar contribui la impunerea echității în sistemul de educație, dar și la diminuarea diferențelor drastice în ceea ce privește situația acordării burselor în mediul rural comparativ cu mediul urban.

Proiectul propus de către Consiliul Național al Elevilor în 2017 prevedea că nevoile financiare ale elevilor nu sunt constante, ci depind direct proporțional de situația economică a țării. Analizând studiile efectuate de către Institului Național de Statistică pentru anul 2018, putem observa că suma medie cheltuită lunar într-o gospodărie pentru alimente și utilități însumează 1125 lei. Considerând media de 2,6 persoane într-o gospodărie, ajungem la concluzia că este nevoie de aproximativ 432 de lei pentru a împlini nevoile minime de trai. Cu o valoare de 100 de lei, bursa socială nu va putea satisface nici măcar aceste nevoi pe care elevii le au.

Același studiu al INS arată că, din totalul cheltuielilor de consum ale unei gospodării, lunar, în medie, se investesc doar 9 lei (0,4% din totalul cheltuielilor de consum aferente pentru o gospodărie) pentru educație. În aceste condiții, bursa de studiu, respectiv cea de merit sau performanță reprezintă un stimulent pentru elevii care au potențial în a se dezvolta pe plan profesional, chiar dacă situația financiară nu le permite acest lucru. Astfel, noi propunem calculul cuantumului pentru fiecare dintre cele patru tipuri de bursă ca fiind un procentaj din salariul minim net pe economie.

Ținând cont de grupul țintă al fiecărui tip de bursă, propunem următoarele sume:
• bursa socială: lunar, 30% din salariul minim net pe economie;
• bursa de studiu: lunar, 32,5% din salariul minim net pe economie;
• bursa de merit: lunar, 35% din salariul minim net pe economie;
• bursa de performanță: lunar, 37,5% din salariul minim net pe economie.

Prin această nouă Hotărâre de Guvern, guvernanții nu doar că tratează cu superficialitate un demers pe care Consiliul Național al Elevilor l-a dezvoltat încă din 2017, dar acționează strict în beneficiul autorităților locale, care ne-au demonstrat de prea multe ori că, pentru aceștia, educația reprezintă o prioritate doar pe hârtie.

“Astăzi, Guvernul a demonstrat cât de importantă este considerată educația de actuala clasă politică. Încă din anul 2017, reprezentanți ai elevilor din întreaga țară se luptă pentru ca bursele să fie acordate în toate localitățile din România, în baza unui cuantum minim aprobat, anual, prin Hotărâre de Guvern. Inițiativa legislativă propusă a trecut de Parlament, a devenit lege, însă Guvernul a decis astăzi să ignore până și absența avizului favorabil în cadrul Comisiei de Dialog Social a MEN (unde proiectul de hotărâre a fost dezbătut, alături de partenerii sociali ai instituției guvernamentale) și să acționeze strict în beneficiul autorităților publice locale. Guvernul a dat mână liberă baronilor locali pentru a lăsa elevii să beneficieze de burse în cuantumuri de 8 lei pe lună, cum am întâlnit într-o localitate din Arad. Continuăm protestul „Doliu pentru educație!”. Elevi, profesori, părinți, continuați să purtați banderola neagră pe braț, deoarece guvernanții au mai aprins o lumânare la căpătâiul educației, chiar astăzi, 9 septembrie 2019.”, a declarat Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.