Solicităm reluarea dezbaterilor pentru planurile-cadru!

Către: Ministerul Educației

În atenția: domnului ministru al educației, prof. univ. dr. Sorin-Mihai CÎMPEANU

domnului secretar de stat pentru învățământ preuniversitar, prof. Sorin ION

 

Stimate Domnule Ministru,

Stimate Domnule Secretar de Stat,

 

         Încă din anul 2017, atunci când s-a dorit pentru prima dată modificarea actualei arhitecturi curriculare, planurile-cadru au reprezentat un adevărat punct nevralgic pentru învățământul preuniversitar din România.

         De multe ori, elevii din țara noastră declară vehement că școala nu le satisface cu adevărat nevoile educaționale și, în fond, nu le asigură două componente interdependente pentru orice absolvent al școlii românești: integrarea în societate și inserția pe piața muncii. Astfel, actualele planuri-cadru pentru liceu, neschimbate de 12 ani, nu răspund aproape deloc cerințelor din zilele noastre, întrucât nu stimulează elevul să deprindă competențe precum gândirea critică și analitică sau alte abilități necesare vieții cotidiene. Relevante în acest sens sunt rezultatele testării PISA 2018, care au arătat că 40,8% dintre elevi nu pot explica și/sau înțelege ceea ce citesc, fiind încadrați în categoria analfabeților funcționali, 46,5% dintre elevi nu pot opera cu noțiuni matematice de bază, în timp ce 44% dintre elevi nu pot realiza corelații elementare în domeniul științelor. Vedem, așadar, o divizare constantă și evidentă în sistemul de învățământ preuniversitar din România, la toate nivelurile.

         În urmă cu opt ani, se înființa clasa pregătitoare. De atunci, elevii au învățat după alte planuri-cadru, alcătuite special pentru a modifica, în timp, arhitectura curriculară a întregului sistem. Totuși, însă, ne aflăm în situația în care această primă generație, aflată acum în clasa a VIII-a, va fi nevoită să învețe la liceu după aceleași planuri-cadru ca și până acum, chiar dacă întregul parcurs educațional al acestor elevi a fost modificat substanțial, prin introducerea de discipline, competențe și conținuturi noi. Cauza acestei situații este tergiversarea inexplicabilă a procesului de modificare a planurilor-cadru pentru liceu, dar și reticența și divergențele de viziune ale miniștrilor și ale reprezentanților societății civile.

         În forma lor actuală, propunerile Ministerului Educației pentru modificarea planurilor cadru de liceu, care s-au aflat în proces de consultare publică până la sfârșitul lunii ianuarie, dezamăgesc prin faptul că nu aduc o viziune reformatoare în plan curricular, ci păstrează abordarea desuetă prezentă în toate modelele curriculare aprobate și promovate în ultimii ani. 

Ne aflăm într-un moment crucial pentru sistemul educațional din România, în care putem să reflectăm asupra a ceea ce nu a funcționat în ultimii ani și să luăm atitudine pentru a schimba în bine elementele de bază, precum finanțarea, curriculumul, formarea cadrelor didactice, participarea elevilor la procesele decizionale din școală etc. Proiectul Președintelui României, România Educată, oferă o perspectivă clară pe tema curriculumului centrat pe elev: unul dintre pilonii din arhitectura sistemului de educație românesc presupune ca sistemul de învățământ să fie centrat pe nevoile beneficiarului, oferind experiențe de învățare autentice pentru fiecare copil sau tânăr, pornind de la profilul și înclinațiile acestuia.

În plus, pentru a ne asigura de faptul că implementarea noilor planuri-cadru va fi posibilă, este necesară realizarea unei analize de costuri (privind modificarea normării cadrelor didactice ș.a), care să reprezinte unul dintre punctele de plecare pentru conturarea finanțării educației în anii următori.

         Având în vedere toate aspectele prezentate mai sus, semnatarii prezentei scrisori vă solicită reluarea dezbaterilor din cadrul grupului de lucru pentru planurile-cadru din cadrul Ministerului Educației, astfel încât, până la finele anului 2021, noua arhitectură curriculară să fie deja creionată, iar viitoarele generații de elevi să poată învăța după programe noi, adaptate cerințelor societății actuale.

 

Inițiator:

Consiliul Național al Elevilor

Semnatari:

Fundația Agenția Împreună

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți

Consiliul Tineretului din România

Federația Coaliția pentru Educație

MAKOSZ – Uniunea Liceenilor Maghiari din România 

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România 

Părinții cer schimbare – grup civic 

Organizația Salvați Copiii România 

 

Meditațiile – o industrie nedreaptă

Meditațiile – o industrie nedreaptă

Un studiu realizat în anul 2007, în România, a relevat faptul că, din 1276 de elevi respondenți, 27% primeau meditații. Un alt studiu, realizat în 2010 de către Comisia Europeană în rândul părinților din România, a arătat faptul că, din 1316 de adulți, peste 50% plăteau meditații pentru copiii lor. Același studiu releva, la acea vreme, faptul că industria meditațiilor costa anual părinții elevilor din România peste 300 de milioane de euro pe an. Zece ani mai târziu, în luna septembrie a anului 2020, un raport al Ministerului Educației și Cercetării arăta faptul că 47% dintre elevii de clasa a VIII-a și 42% dintre elevii de clasa a XII-a frecventează în mod frecvent activități de pregătire suplimentară de tip meditații. 6% dintre respondenți desfășoară aceste activități zilnic, în timp ce 16% primesc meditații de 2-3 ori pe săptămână.

Este evident, așadar, faptul că a avut loc o creștere semnificativă a procentului elevilor care urmează meditații la diferite materii. Această creștere poate fi pusă doar parțial pe seama pandemiei, având în vedere faptul că practicile privind meditațiile derulate de către profesori individual reprezintă deja o cutumă a sistemului educațional din România. În medie, prețul/ședință de meditații poate ajunge până la 100 de RON, sume care, de cele mai multe ori, nu sunt fiscalizate, nefiind declarate drept venit suplimentar de către cadrele didactice. În anul 2019, numărul profesorilor care au declarat faptul că obțin venituri suplimentare din meditații a fost de 4135, ajungând la venituri declarate de peste 35 de milioane de lei. Raportat la numărul total de 172.600 de cadre didactice care profesează în România la acest moment, procentul celor care au declarat aceste venituri este de 2,39%.

Din punct de vedere legal, conform art. 5, alin. (iv) din OMEN nr. 4831/2018, privind aprobarea codului-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar, cadrele didactice au datoria de a interzice orice activități care generează corupție, precum „meditaţiile contra cost cu beneficiarii direcţi ai educaţiei de la formaţiunile de studiu la care este încadrat”. Din păcate, multe cadre didactice nu respectă această prevedere și organizează meditații cu elevi de la clasă, fapt care generează un vădit conflict de interese. Având în vedere toate aceste date, putem afirma cu certitudine faptul că, în România, meditațiile reprezintă o adevărată industrie care, de cele mai multe ori, nu este controlată.

Din acest motiv, Consiliul Național al Elevilor solicită Ministerului Finanțelor, Ministerului Educației, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției să ia toate măsurile care se impun pentru a garanta fiscalizarea tuturor meditațiilor și sancționarea contravențională a cadrelor didactice care nu declară aceste surse de venit.

„În ultimii ani, piața meditațiilor a crescut semnificativ, până în punctul în care a ajuns să fie o adevărată industrie. Nu putem închide ochii în fața faptelor de corupție care se petrec în sistemul educațional. Nedeclararea unor venituri reprezintă evaziune fiscală. Or, dacă dascălii a căror atitudine reprezintă un reper moral pentru generații întregi de elevi recurg la astfel de practici, înseamnă că orice speranță de a avea un sistem educațional performant, construit pe valori sănătoase, este sortită eșecului. Nu cred că așa ar trebui să arate lucrurile, dacă ne dorim cu adevărat ca generațiile viitoare să înțeleagă că noi toți avem datoria de a respecta legea și de a ne îndeplini îndatoririle.”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.

____

Dă clic pentru a accesa Invatarea-la-distanta_Raport-de-cercetare_august-2020.pdf

Bursele școlare – povestea noastră

Trei ani. Trei ani plini de negocieri, de întrevederi cu decidenții de la nivel local și central, de ședințe în miez de noapte, de planuri regândite, de manifestații, petiții și proteste, de victorii de etape, de statistici și, în final, o reușită pentru sute de mii de elevi din România.

Demersul „Burse în toată România!” a luat naștere din dorința de a lupta pentru un drept fundamental al elevilor, care, de prea multe ori, a fost ignorat sau pus în așteptare de autorități. Astfel, în 2018, Consiliul Național al Elevilor a început o luptă asiduă pentru ca toți elevii din țară să primească burse școlare.

Pentru că, acum, după mai mult de trei ani de muncă, ne-am atins dezideratul, vrem să aducem în vedere tot ceea ce a stat în spatele acestei victorii.

Anul 2018 – La acel moment, Consiliul Național al Elevilor a gândit un proiect legislativ care să modifice Legea educației naționale și care să aducă pe masa decidenților, pentru prima oară, noțiunea de „cuantum minim al burselor școlare”. Nemulțumiți de localități care acordă burse de 8 lei pe lună, am considerat cuantumul minim o soluție ideală, astfel încât aceste situații să nu mai existe.

 

 

Ianuarie 2019 – În continuare, Consiliul Național al Elevilor s-a asigurat că propunerea legislativă intră pe circuitul parlamentar – ceea ce s-a și întâmplat. În ianuarie 2019, Parlamentul României a adoptat proiectul, iar Președintele României a promulgat-o, devenind Legea 38/2019. Astfel, aceasta menționa: „…cuantumul minim al bursei de performanță, al bursei de merit, al bursei de studiu și al bursei de ajutor social se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului”.

Decembrie 2019 – Pentru că, în decurs de un an, legea nu a fost respectată, iar cuantumul minim nu a fost stabilit prin hotărâre de guvern, am inițiat, alături de comunitatea Declic, petiția „Burse în toată România”, care a strâns peste 36.500 de semnături.

În acest sens, mai mulți membri ai societății civile care au înțeles nevoia de acordare a burselor școlare în mod echitabil: Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Tineretului din România, Federația Natională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar, Makosz (Romániai Magyar Középiskolások Szövetsége), Salvați Copiii România, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Consiliul Tinerilor Instituționalizați, FONPC, World Vision Romania, Asociația Studenților Romi din București Terni Godi și Funky Citizens.

Petiția a fost depusă de o delegație a Consiliului Național al Elevilor la Ministerul Finanțelor Publice și la Ministerul Educației și Cercetării, acolo unde au avut loc negocieri cu secretarul de stat Sebastian Burduja și ministrul Monica Anisie.

 

 

Aprilie 2020 – După patru luni în care substructurile Consiliului Național al Elevilor au solicitat și centralizat situația din plan local a burselor școlare, în luna aprilie a anului trecut, am lansat analiza națională privind acordarea burselor elevilor, în urma căreia am aflat pura realitate: zeci de comunități de elevi nu primiseră niciodată burse, iar alte sute de consilii locale alocau burse în cuantumuri infime, din cauza faptului că nu dețineau suficiente fonduri. În acel moment, ne-am dat seama, mai mult decât niciodată, cât de importantă este aprobarea unui cuantum minim al burselor școlare.

Octombrie 2020 – Au avut loc alte negocieri purtate cu factorii decizionali. Am calculat impactul bugetar al acestei măsuri și am înaintat ministrului educației și cercetării de la acea vreme, Monica Anisie, propunerea Consiliului Național al Elevilor privind bursele școlare. Au urmat alte negocieri purtate cu factorii decizionali.

 

Noiembrie 2020 – Pentru că nicăieri nu exista o situație centralizată a elevilor eligibili care ar trebui să primească burse, am solicitat inspectoratelor școlare să ne transmită numărul elevilor care ar trebui să primească burse.

Decembrie 2020 – La sfârșitul anului trecut, după un an de la adoptarea Legii 38/2019, Guvernul a adoptat, pentru prima oară, o hotărâre care aproba cuantumul minim al burselor școlare. Astfel, HG 1064/2020 prevede acordarea unei sume de 100 de lei, lunar, pentru toate toate tipurile de bursă.

Ianuarie 2021 – Timp de o lună, motoarele au fost turate la maximum, astfel încât hotărârea anterior menționată să se reflecte și în legea bugetului de stat. Astfel, am avut multiple întrevederi cu membri ai guvernului, în cadrul căreia am solicitat, pornind de la o analiză de impact bugetar, includerea în bugetul de stat a fondurilor necesare acordării bursele școlare.

 

 

Februarie 2021 – Pe data de 11 februarie, Consiliul Național al Elevilor a manifestat în fața Guvernului României, subliniind nevoia finanțării adecvate a sistemului educațional, prin garantarea dreptului la transport gratuit și la burse școlare adecvate. Protestul nostru a avut ecou, astfel că, la finalul zilei, am purtat negocieri cu vicepremierul Dan Barna, în cadrul cărora am expus, din nou, nevoia cuprinderii fondurilor pentru burse în bugetul de stat. La doar o zi distanță, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de lege a bugetului de stat, în cadrul căruia peste 520 de milioane de lei au fost alocați pentru bursele școlare.

Nu în ultimul rând, vă mulțumim vouă – elevi, părinți, profesori și activiști din educație, pentru faptul că ați fost alături de Consiliul Național al Elevilor în toată această luptă. A fost un drum lung, plin de obstacole, dar care, însă, ne-a motivat constant să mergem înainte și să avem ca prim scop un singur gând: acela ca fiecare elev din România să poată beneficia de un drept fundamental, ignorat prea mult timp de către statul român. 

Împreună reprezentăm vocea colegilor noștri!

Bursele elevilor – un vis frumos, în lipsa alocărilor de la bugetul de stat!

În luna decembrie a anului trecut, Guvernul României a aprobat Hotărârea nr. 1064/2020, conform căreia cuantumul minim pentru fiecare categorie de burse este de minimum 100 de lei/elev/lună, bani care vor veni de la nivel central, către autoritățile publice locale, care vor putea suplimenta această sumă din fondurile proprii.

Acest lucru nu va fi posibil, însă, dacă în legea bugetului de stat pentru anul 2021 nu vor exista sume alocate special cu această destinație. Din acest motiv, solicităm primului-ministru și ministrului finanțelor publice realizarea acestor alocări, pentru a garanta faptul că dreptul elevilor de a primi burse va fi respectat în întreaga țară, iar inechitățile vor fi eliminate.

„Facem apel la Guvernul României să includă în proiectul de buget pentru anul 2021 sumele necesare asigurării cuantumului minim pentru bursele elevilor, conform HG 1064/2020. În lipsa acestor sume, decizia executivului de a seta un cuantum minim pentru bursele școlare reprezintă doar un demers populist, fără fundament în prioritățile financiare ale Guvernului.”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Vine Crăciunul, iar educația din România tot nu are finanțare – încă nu a fost stabilit costul standard per elev!

Anual, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar
stabilește costul standard per elev, care este aprobat ulterior prin hotărâre a Guvernului
României. Acest cost determină o parte semnificativă a finanțării educației din România,
fondurile fiind alocate prin intermediul finanțării de bază, de la bugetul Ministerului
Educației și Cercetării.

La acest moment, însă, costul standard per elev pentru anul viitor nu a fost stabilit,
iar acest lucru pune într-un pericol major finanțarea corespunzătoare a educației.

În ultimii 4 ani, coeficientul 1 al costului standard per elev (pentru cheltuieli cu
bunuri și servicii, cu pregătirea profesională a cadrelor didactice și organizarea
examenelor naționale) a crescut cu doar 66 de lei, de la 321 de lei in anul 2016, la 387 de
lei la începutul anului 2020. Pentru ca finanțarea educației sa răspundă actualelor nevoi
din sistem, este nevoie de o creștere cu cel putin 30% din actuala sumă alocată acestui
coeficient. În plus, este nevoie de aprobarea unui set de coeficienți pentru finanțarea
diferențiată a unităților de învățământ, în funcție de nivelul de dezvoltare socioeconomică al fiecărei comunități.

Din aceste motive, Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a
Asociațiilor de Părinți Învățâmânt Preuniversitar solicită întrunirea de urgență a
Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar!

„Programul de guvernare al guvernului-desemnat prevede creșterea finanțării
educației din România, până la atingerea procentului de 6% din PIB, fapt care trebuie să
se regăsească și în costul standard per elev! Finanțarea educației nu poate aștepta! Dacă
legea bugetului de stat pentru anul 2021 va fi realizată fără a avea un cost standard per
elev corespunzător, guvernanții vor îngropa de-a binelea sistemul de învățământ.
Solicităm întrunirea de urgență a CNFIP! Acum, mai mult decât oricând, finanțarea
trebuie să urmeze elevul! Nu ne permitem ca bugetul educației să fie dictat încă o dată
de Ministerul Finanțelor Publice! ”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului
Național al Elevilor

„Indiferent cât de tulburi sunt apele pe scena politicii românești, sper ca, într-un
final, măcar noul guvern învestit să plece urechea către finanțarea de bază, în special la
bunuri și servicii. Fără un cost standard fundamentat, vom vorbi doar despre inechitatea
sistemului educațional. Am văzut si declarația d-lui ministru Cîmpeanu, în sensul
menționat mai sus, așadar… astept să acționeze conform spuselor”, a declarat Iulian
Cristache, președintele FNAP-IP.

Bursele elevilor – existente, dar nu suficiente!

În cadrul ședinței de Guvern care a avut loc săptămâna trecută, executivul a aprobat o hotărâre privind stabilirea cuantumului minim pentru toate categoriile de burse școlare (de studiu, de ajutor social, de merit și de performanță) în sumă de 100 de lei.

Salutăm decizia Guvernului de a emite această hotărâre, însă ne exprimăm nemulțumirea față de suma aprobată.

Consiliul Național al Elevilor a transmis guvernului propunerile privind cuantumul minim pentru fiecare categorie de burse, raportat la salariul minim pe economie, după cum urmează: 9,45% pentru bursa de ajutor social, 10.15% pentru bursa de studiu, 11% pentru bursa de merit și 15% pentru bursa de performanță.

„În urma demersurilor Consiliului Național al Elevilor, Guvernul României a aprobat hotărârea de guvern privind cuantumurile minime ale burselor școlare. De acum încolo, atunci când consiliile locale vor aproba cuantumul burselor elevilor, nu vor putea merge mai jos de 100 de lei. În ciuda acestui fapt, suma tot nu este suficientă pentru elevii aflați în situații de risc socio-economic, motiv pentru care solicităm Guvernului o analiză financiară amănunțită, pentru a crește cuantumul minim al burselor școlare.”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor

Biroul de Presă al CNE și-a mărit echipa!

De curând, data limită pentru depunerea aplicațiilor în Biroul de Presă al Consiliului Național al Elevilor a fost atinsă, iar echipa noastră a analizat constant și cu atenție lucrările candidaților.

Cu entuziasm pentru noul început, anunțam componența din mandatul 2020-2021:

Social media manager:
Aura-Maria Badiu

Redactori:
Lorena Rus
Ana Mocanu
Iulian Brînzoi
Eliza Maria Cucu
Alexandra Rus
Alexia Lupu
Andreea Teodorescu
Timotei Istrate
David Bularca

Graphic designeri/ ilustratori:
Ioana Tencu
Damian Cozma
Andreea Crișan
Ana Năstase
Bianca Mocanu
Mara Ioana Muca
Ovidiu Lascu
Ana Andrei
Mario Chirică

Fotografi:
David Piuaru
Denis Rotari
Antonio Pavăl
Krisztian Matyas

Videografi:
Șerban Hâncu
Mihai Boca

Web developeri:
Mihai Sturza
Cosmin Andrei
David Niculae
Andrei Stan
Roberto Barbaras
Andrei Visoiu

Suntem nerăbdători să demarăm noi demersuri menite să apere drepturile și interesele elevilor din România, alături de actuala echipă a Biroului de Presă! Felicitări tuturor!

CNE consultă toți elevii cu privire organizarea tezelor și a olimpiadelor școlare!

În urma incertitudinii create în spațiul public referitoare la susținerea lucrărilor semestriale, generate în urma unor declarații ale reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării, Consiliul Național al Elevilor lansează o consultare adresată tuturor elevilor, pentru a afla atât opinia acestora cu privire la modalitatea de susținere a tezelor, cât și părerea despre decizia de suspendare a tuturor olimpiadelor școlare: https://bit.ly/2HR1Cwc.

În cadrul unei conferințe de presă, secretarul de stat Luminița Barcari a afirmat faptul că Ministerul Educației și Cercetării discută mai multe variante pentru desfășurarea tezelor semestriale, printre care se numără și înlocuirea tezei cu o evaluare sumativă, ce nu va mai reprezenta 25% din media la respectiva disciplină, ci va fi notată precum orice altă lucrare scrisă. Deși mai sunt doar câteva săptămâni până la data la care elevii ar fi trebui să înceapă să susțină tezele, încă nu este clar nu se vor desfășura acestea, ținând cont, mai ales, de faptul că peste un milion de elevi învață, în acest moment, în mediul online.

În plus, secretarul de stat a anunțat faptul că, anul acesta, competițiile școlare și extrașcolare vor fi suspendate din cauza imposibilității organizării acestora fără a crea o discriminare între elevi, dat fiind numărul mare al acestor competiții și a numărului de elevi participanți, dar și a varietății modalităților de organizare.

„După luni în care deciziile Ministerului Educației și Cercetării au fost comunicate cu întârziere, provocând incertitudine în rândul tuturor actorilor educaționali, este imperios ca, mai departe, opinia elevilor să fie cu adevărat ascultată, găsindu-se, totodată, mecanismele necesare pentru ca actul instructiv-educativ să continue în condiții de siguranță.” – declară Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor

Educația noastră nu e experimentul vostru!

Încă din luna aprilie a acestui an, Guvernul României a început să lanseze în spațiul public promisiuni și supoziții cu privire la începerea anului școlar 2020-2021. În ciuda acestui fapt, acum, la mai puțin de două săptămâni până la începerea cursurilor, statul român nu e nici pe departe pregătit pentru deschiderea anului școlar. Sarcina de a achiziționa materiale de protecție a fost pasată autorităților locale, urmând ca aceste achiziții să fie decontate de la bugetul de stat. Perioada de depunere a cererilor de decontare începe, însă, în luna decembrie. Multe consilii locale nu au bugetul necesar pentru a realiza aceste achiziții, iar acest fapt va determina apariția discrepanțelor în ceea ce privește nivelul de siguranță din diferite unități de învățământ.

Mai mult, ținând cont de faptul că școlile din anumite localități vor începe cursurile exclusiv online, este imperios să atragem atenția cu privire la dotarea cu dispozitive conectate la internet pentru elevi și profesori, fapt care nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că Legea 109/2020 prevede obligativitatea Executivului de a asigura infrastructura digitală necesară actului educațional virtual, pentru orice elev sau profesor care solicită acest lucru. Procesul de achiziție publică a celor 250.000 de tablete promise de către Guvernul României a fost tergiversat, iar acum, la mai puțin de două săptămâni până la debutul cursurilor, elevii care nu au avut acces la școala online pe durata stării de urgență vor fi privați din nou de acest drept.

Un alt factor ce denotă lipsa de pregătire a Guvernului pentru a deschide anul școlar constă în incoerența în declarațiile făcute de către autorități. Cu câteva zile în urmă, Consiliul Național al Elevilor a tras un semnal alarmă cu privire la iresponsabilitatea declarațiilor vicepremierului Raluca Turcan și premierului Ludovic Orban în legătură cu posibilitatea Guvernului de a asigura materiale de protecție împotriva virusului, în discordanță cu Ordonanța de urgență ce prevedea alocarea a 50 milioane de euro pentru achiziția acestor materiale. Mai mult, ținând cont de faptul că multe unități de învățământ sunt secții de votare, este nevoie de o igienizare riguroasă a acestora după desfășurarea procesului electoral, pe data de 27 septembrie, ținând cont de fluxul mare de oameni care va lua parte la vot.

În cursul zilei de astăzi, miniștrii educației și sănătății au realizat o conferință de presă comună, în cadrul căreia au prezentat normele sanitare privind începerea anului școlar. Am constatat, cu dezamăgire, faptul că în cadrul acestei conferințe de presă nu au fost anunțate aspecte noi privind începerea cursurilor. Tot în acest fel au fost ignorate recomandările experților epidemiologi legate de distanța minimă între elevi, cea de 1,5 metri, prin ordinul comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății ce prevede obligativitatea păstrării distanței de 1 metru.

„Astăzi, cei doi miniștri au făcut declarații de presă comune privind începerea cursurilor. Nu am aflat nimic nou, același discurs rigid, lipsit de substanță. Conform calendarului prezentat de ministrul sănătății, școlile vor avea la dispoziție doar două zile să se pregătească pentru începerea anului școlar. Materiale sanitare nu, distanțare nu, dispozitive nu. Autoritățile au ales, cu bună știință, să pună în pericol sănătatea elevilor din România.”, declară Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.

După trei luni de „analiză”, Guvernul este tot nepregătit!

În urma repetatelor solicitări din partea Consiliului Național al Elevilor, marți seară, au fost lansate în dezbatere publică normele privind instituirea de măsuri sanitare și de protecție în unitățile de învățământ în perioada pandemiei COVID-19. În ciuda faptului că aceste norme de află în proces de elaborare de peste trei luni, draftul propus de către Ministerul Sănătății prezintă lacune semnificative.

În urma analizării propunerii de act normativ, Consiliul Național al Elevilor formulează următoarele observații:

  • Cu toate că, în conformitate cu prevederile actului normativ aflat în dezbatere publică, autoritățile publice locale au datoria de a asigura resursele materiale și financiare necesare începerii anului școlar, nu putem trece cu vederea faptul că acestea nu au un rol decizional în procesul de suspendare/reluare a cursurilor, fapt care poate periclita coerența și fezabilitatea măsurilor luate la nivel local.

 

  • Deși recomandările de la nivel național și mondial prevedeau, până la acest moment, distanțarea fizică de minimum 1,5 metri între persoane, în cazul revenirii la cursuri, aceasta se restrânge la 1 metru. Acest aspect denotă lipsa de consecvență din deciziile autorităților, întrucât nu normele sanitare de bază trebuie adaptate în funcție de infrastructură, ci invers.

 

  • În proiectul de act normativ este specificat faptul că materialele igienico-sanitare trebuie asigurate de către autoritățile publice locale. De asemenea, în cazul în care distanțarea de 1 metru nu poate fi respectată, normele prevăd montarea unor separatoare de plexiglas. Considerăm că e imperios ca autoritățile să aibă în vedere următoarele aspecte: în primul rând, achiziționarea unui număr atât de mare de panouri, cât și a materialelor igienico-sanitare necesită o resursă financiară semnificativă, de care multe autorități locale nu dispun la momentul de față; în al doilea rând, procesul de achiziție publică pentru acestea este unul de durată, chiar dacă este realizat în regim de urgență; în ultimul rând, montarea efectivă a panourilor în sălile de clasă necesită atât resursă umană, cât și resurse de timp, ținând cont de numărul de elevi ce se vor întoarce în școli începând cu 14 septembrie.

 

  • În ceea ce privește decizia luată de CJSU/CMBSU, privind încadrarea școlilor în unul dintre cele 3 scenarii, considerăm că data de 10 septembrie (prevăzută în proiectul de act normativ) este mult prea apropiată de prima zi de școală, fapt care va scădea dramatic capacitatea fiecărei unități de învățământ de a se pregăti pentru începerea anului școlar. Din acest motiv, propunem ca această decizie să fie luată până pe data de 8 septembrie, pentru a oferi școlilor timpul necesar de pregătire.

 

  • În actul normativ apare, în repetate rânduri, sintagma „învățământ la distanță”, însă nu sunt specificate și mijloacele prin care se va organiza această formă de învățământ.

„În al 12-lea ceas, Guvernul României a publicat normele privind începerea anului școlar. După 3 luni de „analiză”, tot ce avem este un proiect de act normativ cu mari lacune, care aruncă, de fapt, întreaga responsabilitate către actorii de la nivel local, fără un set clar de indicații asumate la nivel guvernamental. La momentul de față, constatăm că decidenții de la nivel central sunt nepregătiți pentru deschiderea anului școlar, din toate punctele de vedere. Toate deciziile privind începerea cursurilor, prevăzute în cadrul proiectului de act normativ, se iau cu 4-5 zile înainte de data de 14 septembrie, un interval de timp care nu permite pregătirea, de către fiecare școală, a măsurilor sanitare necesare. Anul școlar nu poate începe așa!”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.