Continuăm să ținem doliu pentru educație! Guvernul își bate joc de bursele elevilor

Guvernanții ne arată, din nou, că interesul baronilor locali este mai presus de interesul superior al beneficiarilor primari ai educației, elevii din România. Astăzi, cu ocazia primei zile de cursuri din anul școlar 2019-2020, când sute de elevi protestează din cauza unui sistem inechitabil, Guvernul a aprobat o Hotărâre de Guvern prin care oferă, din nou, posibilitatea autorităților publice locale să acorde burse elevilor în cuantumuri atât de mici, încât acestea nu vor satisface nici măcar nevoile minime.

Demersurile Consiliului Național al Elevilor s-au orientat către superficialitatea cu care sunt tratate bursele școlare de către autorități încă de la începutul anului 2017. Ce se presupunea a fi o intervenție simplă în sensul reglementării caracterului obligatoriu al acordării acestora, alături de o sumă minimă aferentă, s-a dovedit a fi o luptă împotriva persoanelor aflate la cârma sistemului educațional.

Conform Legii Educației Naționale, educația este o prioritate națională care urmărește dezvoltarea liberă și armonioasă a individului, dar și încurajarea participării active în societate și asigurarea incluziunii sociale și pe piața muncii. Cu toate acestea, elevii înfruntă zilnic probleme cauzate de lipsa echității din sistem. Echitatea în educaţie a fost de-a lungul timpului definită de mai multe organizaţii din domeniu în moduri diferite. De exemplu, din perspectiva Convenţiei cu privire la drepturile copilului, echitatea poate fi definită ca fiind „dreptul tuturor copiilor de a se dezvolta şi de a-şi atinge întregul potenţial, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie, de naţionalitate, apartenenţă etnică sau originea socială, de situaţia materială, incapacitatea fizică, de statutul la naştere sau de statutul dobândit al copilului ori al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai acestuia”. Totuși, toate organizațiile care activează în acest domeniu au căzut de acord asupra faptului că un sistem educaţional echitabil este de dorit, deoarece echitatea urmăreşte redistribuirea resurselor şi a serviciilor astfel încât persoanele care au mai puţin să primească mai mult pentru a putea fi reduse decalajele.

Există studii care ilustrează faptul că economiile care investesc în capitalul uman reușesc să inoveze și să absoarbă inovația într-un ritm mult mai accelerat decât economiile care nu o fac, ceea ce face ca aceste economii să crească tot mai mult pe termen mediu și lung. Pornind de la premisa că un sistem educațional care să răspundă cerințelor de actualitate, dar și să permită incluziunea unui procent cât mai ridicat de copii, ar trebui să constituie o prioritate pentru Parlamentul României, dorim să punctăm o serie de aspecte îngrijorătoare, care impun măsuri urgente.
Consiliul Național al Elevilor consideră esențial ca, pentru a evita cazurile în care bursele, inclusiv sociale, sunt oferite în cuantumuri mult prea mici (burse de 8 lei pe lună spre exemplu, în localități din județul Arad), cuantumul minim să fie impus autorităților publice locale, anual, prin Hotărâre de Guvern. Această măsură ar contribui la impunerea echității în sistemul de educație, dar și la diminuarea diferențelor drastice în ceea ce privește situația acordării burselor în mediul rural comparativ cu mediul urban.

Proiectul propus de către Consiliul Național al Elevilor în 2017 prevedea că nevoile financiare ale elevilor nu sunt constante, ci depind direct proporțional de situația economică a țării. Analizând studiile efectuate de către Institului Național de Statistică pentru anul 2018, putem observa că suma medie cheltuită lunar într-o gospodărie pentru alimente și utilități însumează 1125 lei. Considerând media de 2,6 persoane într-o gospodărie, ajungem la concluzia că este nevoie de aproximativ 432 de lei pentru a împlini nevoile minime de trai. Cu o valoare de 100 de lei, bursa socială nu va putea satisface nici măcar aceste nevoi pe care elevii le au.

Același studiu al INS arată că, din totalul cheltuielilor de consum ale unei gospodării, lunar, în medie, se investesc doar 9 lei (0,4% din totalul cheltuielilor de consum aferente pentru o gospodărie) pentru educație. În aceste condiții, bursa de studiu, respectiv cea de merit sau performanță reprezintă un stimulent pentru elevii care au potențial în a se dezvolta pe plan profesional, chiar dacă situația financiară nu le permite acest lucru. Astfel, noi propunem calculul cuantumului pentru fiecare dintre cele patru tipuri de bursă ca fiind un procentaj din salariul minim net pe economie.

Ținând cont de grupul țintă al fiecărui tip de bursă, propunem următoarele sume:
• bursa socială: lunar, 30% din salariul minim net pe economie;
• bursa de studiu: lunar, 32,5% din salariul minim net pe economie;
• bursa de merit: lunar, 35% din salariul minim net pe economie;
• bursa de performanță: lunar, 37,5% din salariul minim net pe economie.

Prin această nouă Hotărâre de Guvern, guvernanții nu doar că tratează cu superficialitate un demers pe care Consiliul Național al Elevilor l-a dezvoltat încă din 2017, dar acționează strict în beneficiul autorităților locale, care ne-au demonstrat de prea multe ori că, pentru aceștia, educația reprezintă o prioritate doar pe hârtie.

“Astăzi, Guvernul a demonstrat cât de importantă este considerată educația de actuala clasă politică. Încă din anul 2017, reprezentanți ai elevilor din întreaga țară se luptă pentru ca bursele să fie acordate în toate localitățile din România, în baza unui cuantum minim aprobat, anual, prin Hotărâre de Guvern. Inițiativa legislativă propusă a trecut de Parlament, a devenit lege, însă Guvernul a decis astăzi să ignore până și absența avizului favorabil în cadrul Comisiei de Dialog Social a MEN (unde proiectul de hotărâre a fost dezbătut, alături de partenerii sociali ai instituției guvernamentale) și să acționeze strict în beneficiul autorităților publice locale. Guvernul a dat mână liberă baronilor locali pentru a lăsa elevii să beneficieze de burse în cuantumuri de 8 lei pe lună, cum am întâlnit într-o localitate din Arad. Continuăm protestul „Doliu pentru educație!”. Elevi, profesori, părinți, continuați să purtați banderola neagră pe braț, deoarece guvernanții au mai aprins o lumânare la căpătâiul educației, chiar astăzi, 9 septembrie 2019.”, a declarat Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Doliu pentru educație

Consiliul Național al Elevilor, structura de reprezentare a elevilor la nivel național, îndeamnă toți elevii din România să protesteze cu ocazia începerii cursurilor din anul școlar 2019-2020. Astfel, în data de 9 septembrie, în timpul desfășurării festivității de deschidere a anului școlar în fiecare școală, îi încurajăm pe cei ale căror interese le reprezentăm să se alăture protestului intitulat „Doliu pentru educație”.

Dorim să tragem un semnal de alarmă cu privire la practicile desuete din sistemul de învățământ românesc, care valorifică interesele personale ale politicienilor în detrimentul nevoilor reale ale elevilor din România. Ordinul de ministru care trimite elevii ce vor avea media mai mică de 5 la Evaluarea Națională direct în școlile profesionale, contribuind în acest mod la consolidarea percepției conform căreia învățământul profesional reprezintă „groapa de gunoi” a sistemului, este motivul principal care ne scoate la protest în curtea școlii și ne determină să aprindem o lumânare la căpătâiul educației. Ne exprimăm mâhnirea față de actuala clasă politică, care conduce, prin acțiunile ei, la degradarea sistemului educațional, tratând educația drept o prioritate doar la nivel declarativ.

„Elevi, părinți, profesori – voi sunteți comunitatea școlară. De la noi ar trebui să vină schimbarea, noi trebuie să ne ridicăm împotriva măsurilor populiste, nefundamentate, izvorâte din interese și orgolii personale și să apărăm educația. Alăturați-vă protestului „Doliu pentru educație”, iar luni, când pășiți pe poarta școlii, faceți-o cu o banderolă neagră pe braț. Este felul nostru de a spune: așa nu se mai poate.”, declară Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Școala, un mediu nesigur pentru elevi

Lipsa siguranței în școli reprezintă una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă în prezent sistemul educațional românesc. Cu doar 18% dintr-un total de 17.824 de unități de învățământ preuniversitar de stat care beneficiază de supraveghere prin pază umană și sisteme de monitorizare video, dreptul elevilor la protecție în incinta școlii rămâne doar pe hârtie. Acest fapt este demonstrat și de răspunsurile înregistrate din partea acestora la finalul anului școlar 2017-2018, în cadrul consultării derulate de Consiliul Național al Elevilor cu scopul de a afla gradul de aplicare în teritoriu a prevederilor Statutului Elevului. Conform RISEN (Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel național), document care a rezultat în urma consultării, 41% dintre respondenți și-au simțit pusă în pericol integritatea fizică și/sau morală în școală.

Motivul principal invocat de conducerile școlilor pentru a justifica inexistența măsurilor de pază și protecție este lipsa fondurilor. De prea puține ori autoritățile publice locale își asumă plata acestor servicii prin finanțare complementară, deși ele ar trebui să fie prezente și gratuite în fiecare unitate de învățământ, conform art. 4 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ. Realitatea este cu atât mai tristă odată ce luăm în calcul faptul că, în numeroase școli, „fondul gardianului”, de altfel ilegal, este o practică răspândită. La începutul fiecărui semestru, elevilor și părinților le este încă solicitat să contribuie cu bani la „fondul școlii”, fie în mod explicit, fie sub denumirea de „donație”, bani care ulterior sunt folosiți pentru asigurarea pazei. Există, de asemenea, cu precădere în mediul rural, școli care nu sunt dotate cu sisteme de supraveghere video sau în care aceste dotări nu funcționează.

Considerăm că siguranța elevilor în principalul mediu de învățare este o temă care ar trebui inclusă urgent pe agenda publică, mai ales în urma datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne în data de 19 august. În mai puțin de trei săptămâni, elevii se vor întoarce la cursuri, iar garantarea desfășurării activității acestora în condiții corespunzătoare este vitală. Educarea acestora cu privire la pericolele care există în lume este lipsită de relevanță dacă în propria școală beneficiarii primari ai sistemului de învățământ nu au garanția că se află în siguranță.

Solicităm, pe această cale, celor responsabili să acorde atenție reală problemei enunțate și să procedeze la luarea unor măsuri eficiente, care să ferească elevii de orice factori de risc la care ar putea fi supuși. Somăm autoritățile publice locale să își îndeplinească atribuțiile și să aloce fonduri pentru garantarea pazei în școli. Urmează să analizăm punctual prin intermediul rețelei noastre în ce unități de învățământ nu există mecanisme de pază și protecție, precum și cazurile de percepere a unor taxe din partea elevilor pentru asigurarea lor, pentru a întreprinde demersuri în acest sens.

Lipsa siguranței în școli reprezintă una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă în prezent sistemul educațional românesc. Cu doar 18% dintr-un total de 17.824 de unități de învățământ preuniversitar de stat care beneficiază de supraveghere prin pază umană și sisteme de monitorizare video, dreptul elevilor la protecție în incinta școlii rămâne doar pe hârtie. Acest fapt este demonstrat și de răspunsurile înregistrate din partea acestora la finalul anului școlar 2017-2018, în cadrul consultării derulate de Consiliul Național al Elevilor cu scopul de a afla gradul de aplicare în teritoriu a prevederilor Statutului Elevului. Conform RISEN (Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel național), document care a rezultat în urma consultării, 41% dintre respondenți și-au simțit pusă în pericol integritatea fizică și/sau morală în școală.

Motivul principal invocat de conducerile școlilor pentru a justifica inexistența măsurilor de pază și protecție este lipsa fondurilor. De prea puține ori autoritățile publice locale își asumă plata acestor servicii prin finanțare complementară, deși ele ar trebui să fie prezente și gratuite în fiecare unitate de învățământ, conform art. 4 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ. Realitatea este cu atât mai tristă odată ce luăm în calcul faptul că, în numeroase școli, „fondul gardianului”, de altfel ilegal, este o practică răspândită. La începutul fiecărui semestru, elevilor și părinților le este încă solicitat să contribuie cu bani la „fondul școlii”, fie în mod explicit, fie sub denumirea de „donație”, bani care ulterior sunt folosiți pentru asigurarea pazei. Există, de asemenea, cu precădere în mediul rural, școli care nu sunt dotate cu sisteme de supraveghere video sau în care aceste dotări nu funcționează.

Considerăm că siguranța elevilor în principalul mediu de învățare este o temă care ar trebui inclusă urgent pe agenda publică, mai ales în urma datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne în data de 19 august. În mai puțin de trei săptămâni, elevii se vor întoarce la cursuri, iar garantarea desfășurării activității acestora în condiții corespunzătoare este vitală. Educarea acestora cu privire la pericolele care există în lume este lipsită de relevanță dacă în propria școală beneficiarii primari ai sistemului de învățământ nu au garanția că se află în siguranță.

Solicităm, pe această cale, celor responsabili să acorde atenție reală problemei enunțate și să procedeze la luarea unor măsuri eficiente, care să ferească elevii de orice factori de risc la care ar putea fi supuși. Somăm autoritățile publice locale să își îndeplinească atribuțiile și să aloce fonduri pentru garantarea pazei în școli. Urmează să analizăm punctual prin intermediul rețelei noastre în ce unități de învățământ nu există mecanisme de pază și protecție, precum și cazurile de percepere a unor taxe din partea elevilor pentru asigurarea lor, pentru a întreprinde demersuri în acest sens.

Elevii reacționează la impunerea „treptei” pentru înscrierea la liceu

Consiliul Național al Elevilor se opune cu vehemență unei măsuri care ar scădea drastic echitatea și calitatea din sistemul de învățământ, conducând spre tratarea școlilor profesionale drept o opțiune dedicată elevilor care, din cauza unei predări ineficiente sau a lipsei de sprijin, nu promovează Evaluarea Națională la finalul ciclului gimnazial.

În cadrul Comisiei de Dialog Social, întrunită în cursul zilei de astăzi, 14 august, actorii educaționali prezenți au luat parte la dezbaterea unei noi măsuri propuse cu scopul de a neutraliza efectul, ignorând însă cauzele problemelor întâlnite de elevi pe durata traseului de învățare: impunerea notei 5 la examenul național susținut în clasa a opta, în vederea repartizării la liceu.

Deși șansele ca un elev care nu a promovat Evaluarea Națională să aibă parte de o reușită la examenul de Bacalaureat sunt reduse, considerăm că îngrădirea oportunității acestora de a alege ce își doresc pe viitor din punct de vedere al studiilor nu este o soluție viabilă. Prin adoptarea acestei măsuri, unii elevii ar fi constrânși să se orienteze spre o școală profesională, chiar dacă acestora le lipsesc competențele necesare activării în aria de specialitate atribuită. Este posibil ca înclinațiile acestora să poată fi valorificate corespunzător prin înscrierea la licee ce prezintă în oferta școlară specializări care nu pot fi urmate în învățământul profesional. Pe termen lung, efectele negative se manifestă atât asupra indivizilor, printr-o stare de nemulțumire față de locul de muncă, cât și asupra societății, caracterizată de o productivitate scăzută. În plus, se pornește de la falsa premisă conform căreia școlile profesionale sunt destinate elevilor considerați a fi slabi la învățătură, când, în realitate, acestea ar trebui să reprezinte medii de formare pentru cei cu adevărat interesați de practicarea unei meserii pe viitor. În fond, există elevi cu rezultate bune la Evaluarea Națională care s-au înscris la o astfel de formă de învățământ. Etichetarea elevilor care aleg să-și continue studiile într-o școală profesională drept incapabili să urmeze cursurile unui liceu este nocivă, iar măsura vine în defavoarea eforturilor depuse în ultimii ani cu scopul de a crește relevanța meseriilor și a învățământului profesional.

Dacă măsura va fi adoptată, în ciuda argumentelor aduse de către reprezentanții elevilor, care militează pentru o creștere organică a interesului manifestat de beneficiarii primari ai educației față de deprinderea unei meserii, solicităm ca aceasta să fie însoțită de o serie de măsuri compensatorii. În acest sens, trebuie luat în calcul gradul scăzut de finanțare a instituțiilor integrate în sectorul învățământului profesional și tehnic, care nu prezintă echipamente, utilaje și alte dotări moderne, care să faciliteze punerea în practică a informațiilor livrate la clasă. O altă problemă cu care ne confruntăm este numărul redus de consilieri școlari care să ofere sprijin elevilor în procesul de orientare în carieră, mai exact unul raportat la 800 de elevi prin lege. Acest fapt împiedică accesul la consiliere de specialitate, vitală în parcursul de dezvoltare a elevilor. O măsură compensatorie absolut indispensabilă este pregătirea precoce a elevilor pentru identificarea aptitudinilor proprii și menținerea permanentă a acestora în relație cu perspectivele de viitor pe care le pot avea.

De asemenea, mentalitatea părinților privind utilitatea școlilor profesionale și importanța profesiei în consolidarea statutului social, bazată pe preconcepții, trebuie schimbată de la rădăcină. Este esențială implementarea unor programe de lucru concrete cu părinții, alături de elaborarea unor planuri remediale prin care să se acorde atenție sporită elevilor cu rezultate slabe la evaluări.

Astfel, contestăm decizia adoptată de către Comisia de Dialog Social și considerăm cu atât mai alarmant faptul că măsura votată în cursul zilei de astăzi nu a fost însoțită de un plan concret de inițiative compensatorii, stabilit prin consultarea tuturor pilonilor implicați în educație.

Demontarea mitului săptămânii în plus de vacanță: elevii sunt folosiți drept instrumente în discursul guvernanților

Consiliul Național al Elevilor condamnă ferm inițiativa de a decala, din nou, structura anului școlar 2019-2020, deja reglementată prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3191/2019. Așa cum este menționat în Legea Educației Naționale nr. 1/2011, elevul este beneficiarul primar al sistemului de învățământ, reprezentând astfel centrul tuturor măsurilor din educație. În ciuda acestui fapt, modificările nefundamentate și efectuate pe repede înainte definesc încă o dată mecanismul principal de acțiune al decidenților.

Consiliul Național al Elevilor militează încă din 2015 pentru o structură a anului școlar care să înceapă cu 1 septembrie. În cadrul Comisiei de Dialog Social ce a avut loc în data de 14 februarie 2019, unde Consiliul Național al Elevilor a fost singurul reprezentant al societății civile care a propus și a susținut începerea cursurilor din data de 1 septembrie, Ministerul Educației Naționale a ajuns la un compromis alături de structurile reprezentative ale elevilor. Astfel, 9 septembrie 2019 a rămas data oficială de debut a anului școlar, acesta fiind un prim pas spre atingerea obiectivului de a structura anul școlar astfel încât să înceapă pe 1 septembrie și să se finalizeze pe 1 iunie, luând în considerare promisiunea de a dezbate propunerea CNE pentru anul școlar următor.

Modul în care sunt luate astfel de decizii reflectă inexistența unei strategii educaționale pe termen lung și demonstrează în continuare încercările de a implementa modificări populiste. Interesele legitime ale elevilor, beneficiarii primari ai sistemului educațional, sunt mai presus de interesele agenților economici de a obține profit în timpul extrasezonului.

Astfel, decalarea cu o săptămână ar provoca diverse impedimente în a duce la bun sfârșit un act educațional eficient și continuu, având în vedere cele 15 săptămâni ale semestrului I raportate la celelalte 20 din semestrul al II-lea. Acest aspect denotă lipsa de proporționalitate dintre cele două componente ale anului școlar și programa alocată fiecărui semestru. Decalarea structurii anului școlar va accentua astfel practicile nocive de evaluare a elevilor în ultimele săptămâni de școală din cauza lipsei de timp.

Mai mult, disconfortul termic din luna iunie își pune amprenta asupra capacității de concentrare a elevilor atât la orele de curs, cât și la examenul de Bacalaureat. Rezultatele pot fi afectate considerabil din cauza temperaturilor ridicate și dificultăților provocate de acestea, având în vedere lipsa unor sisteme de climatizare, cu precădere în mediul rural. În aceeași notă, elevii care fac parte din învățământul profesional și tehnic finalizează orele de curs cu două săptămâni mai târziu, diminuându-se semnificativ eficiența și relevanța ultimelor zile de școală.

Cu atât mai regretabilă este declarația doamnei prim-ministru, elevii fiind folosiți drept scuză a decidenților pentru a promova interesele operatorilor de turism, irelevante de altfel pentru comunitatea beneficiarilor primari ai sistemului și continuitatea actului educațional.

Astfel, solicităm ferm menținerea structurii școlare actuale, aprobată prin OMEN nr. 3191/2019, întreruperea presiunii exercitate asupra Ministerului Educației Naționale și susținerea propunerii CNE de a începe anul școlar în data de 1 septembrie.

Elevii reprezentanți din întreaga țară și-au ales noii lideri

Consiliul Elevilor este structura care reprezintă drepturile și interesele elevilor la nivel școlar, județean și național, asigurându-se de bunul mers al actului educațional și de respectarea prevederilor stipulate în Statutul Elevului.

Consiliul Național al Elevilor este structura reprezentativă a elevilor din întreaga țară, având și rolul de de for consultativ al Ministerului Educației Naționale. În perioada 27-30 iulie a avut loc Adunarea generală ordinară a structurii, la Iași, actuala Capitală a Tineretului din România.

În cadrul evenimentului, reprezentanții elevilor din întreaga țară și-au ales noii lider, stabilind, de asemenea, inițiativele pe care structura le va implementa pentru a contribui la perfecționarea calității sistemului educațional românesc, respectiv la asigurarea unui mediu propice dezvoltării elevilor pe plan personal și profesional.

Cu scopul de a candida pentru o funcție vacantă în cadrul Biroului executiv, elevii trebuie să aibă cel puțin un an experiență într-una dintre structurile Consiliului Elevilor anterior menționate, să ocupe funcția de președinte al structurii de reprezentare a elevilor din județul lor și, de asemenea, să înmâneze un dosar de candidatură, care ulterior este evaluat de către Comisia Națională de Concurs și Validare. Dosarul include, printre altele, o scrisoare de recomandare, un plan de acțiune și o strategie de dezvoltare, pe baza cărora candidatul își expune viziunea și demonstrează reperele candidaturii sale, competențele deținute în acest sens. Elevii care trec de această etapă urmează să își susțină discursul de candidatură în fața Adunării generale, prezentându-și viziunea asupra mișcării de reprezentare a elevilor la nivel național, intrând ulterior într-o procedură democratică de vot.

Pentru funcția de președinte au candidat Antonia Pup (președinte al Consiliului Județean al Elevilor Timiș) și Tasnim Chazli (președinte al Consiliului Județean al Elevilor Constanța). În urma procesului electoral, Antonia Pup a obținut votul de încredere al Adunării generale pentru a deveni liderul forului reprezentativ al elevilor din întreaga țară.

Pentru funcția de secretar executiv al departamentului de organizare internă a candidat elevul Ștefan Manea, președinte al Consiliului Județean al Elevilor Mureș. Pentru funcția de secretar executiv al departamentului de educație și comunicare (relații externe) a candidat președintele Consiliului Județean al Elevilor Dolj, Andra-Maria Ion. În urma procedurii de vot, cei doi elevi au fost aleși pentru a ocupa funcțiile vacante.

Pentru posturile vacante de vicepreședinte au candidat elevii: Andreea Păun (președinte al Consiliului Județean al Elevilor Vrancea), Rafael Barac Bologa (președinte al Consiliului Județean al Elevilor Suceava), Tudor Alexandru Panait (președinte al Consiliului Municipal al Elevilor București) și Octavian Sandu (președinte al Consiliului Județean al Elevilor Iași). Toți candidații au fost aleși, în urma votului exprimat de către Adunarea generală.

De asemenea, Tasnim Chazli (președinte al Consiliului Județean al Elevilor Constanța) și Rareș Voicu (președinte al Consiliului Județean al Elevilor Brăila) își păstrează posturile de vicepreședinți ai structurii.

În perioada 5-9 august, vechea și actuala componență a Biroului executiv se vor întâlni la Timișoara, acolo unde vor fi stabilite noile direcții de acțiune ale structurii pentru următorul mandat, în concordanță cu viziunea expusă de liderii elevilor.

În contextul actual, reprezentarea elevilor este un factor vital în procesul de democratizare a relațiilor din mediul școlar, de creștere a calității actului instructiv-educativ și combatere a practicilor incorecte care, din păcate, deseori ajung să guverneze educația din unele școli. Se dă, așadar, startul unui nou an în care toate eforturile reprezentanților elevilor se vor concentra în jurul aceluiași ideal: un sistem de învățământ performant, eficient, centrat pe beneficiarii săi primari.

 

Elevii cer demisia președintelui CNFIP, Aura Danielescu

Consiliul Național al Elevilor, structura reprezentativă a elevilor din România, solicită demisia imediată a președintelui Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, Aura Danielescu, cu aprobarea unanimă a Adunării generale a CNE.

Deși CNFIP există, pe hârtie, încă din anul 2011, activitatea acestuia de atunci până acum a fost una irelevantă. Odată cu reorganizarea CNFIP, prin OMEN 3.903/2018, apăreau semne că finanțarea învățământului preuniversitar se va face în concordanță cu nevoile din teritoriu. De asemenea, în decembrie 2018 CNE a atras atenția asupra managementului defectuos și lipsit de transparență al Aurei Danielescu în cadrul CNFIP, cu speranța că aspectele semnalate vor fi îndreptate, având scopul de a îmbunătăți finanțarea învățământului preuniversitar prin capacitarea organismului responsabil de stabilirea costului standard per elev/preșcolar.

În data de 24 februarie 2019, în cadrul unei întrevederi cu ministrul educației naționale, Ecaterina Andronescu, delegația CNE a adus în discuție și subiectul finanțării, în raport cu funcționarea precară a CNFIP. Concluzia a fost că acest organism trebuie să aibă un management performant și să împrumute anumite bune practici de la echivalentul său pentru învățământul superior, CNFIS.

Potrivit regulamentului organismului, președintele conduce și coordonează întreaga activitate și elaborează programele de activități ale CNFIP. De asemenea, structura se întrunește în sesiuni ordinare, trimestrial, și în ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie. Cu toate acestea, din data de 28 ianuarie 2019 (când a avut loc votul online cu privire la stabilirea costului standard per elev/preșcolar pentru anul 2019) până în prezent, activitatea și comunicarea sunt complet inexistente.

Având în vedere faptul că finanțarea insuficientă și nefundamendată a educației este una dintre cauzele pentru care sistemul de învățământ este neperformant și inechitabil, iar CNFIP are un rol major în remedierea acestei probleme, Consiliul Național al Elevilor solitică demisia imediată a președintelui organismului, Aura Danielescu, și alocarea unui număr de locuri în cadrul CNFIP pentru reprezentanți ai organizațiilor cu activitate relevantă în domeniul educației, altele decât cele reprezentative ale elevilor, cadrelor didactice și părinților.

„Este absolut aberant să ne așteptăm la o finanțare mai bună a sistemului preuniversitar în contextul în care președintele CNFIP, persoana care ar trebui să se implice cel mai mult în îmbunătățirea alocărilor bugetare pentru educație, ignoră total acest rol. Cum ne putem aștepta la o finanțare echitabilă și suficientă dacă organismul care ar trebui să faciliteze acest lucru este în moarte clinică, din cauza Aurei Danielescu? Modul acesteia de a conduce CNFIP este unul uzual în administrația publică din România: lipsă de transparență și interese ascunse. Încă din 2011, rolul CNFIP este pur decorativ, iar faptele la care am asistat mă scârbesc groaznic: bugetul celui mai important sistem public din România se face la mica înțelegere, pe repede înainte. Am demascat aceste probleme, le-am adus în atenția publică, cu speranța că vor fi remediate; se pare că acest lucru nu se vrea, fiind total ignorat. Solicităm demisia imediată a Aurei Danielescu din CNFIP și alocarea unui număr de locuri în cadrul CNFIP pentru reprezentanți ai organizațiilor cu activitate relevantă în domeniul educației, altele decât cele reprezentative ale elevilor, cadrelor didactice și părinților, pentru că societatea civilă merită și trebuie să fie implicată, în special în contextul în care angajații statului nu își fac treaba.”, a declarat președintele CNE, Petru Apostoaia.

 

Combaterea inechităților din educație, (prioritate) zero pentru Guvern

Începutul anului 2019 aducea pentru elevii din România o măsură de natură să faciliteze accesul acestora la educație, prin garantarea unui suport financiar în valoare de 250 lei per capita, sub formă de vouchere destinate cumpărării de rechizite, echipament sportiv, auxiliare școlare și alte materiale necesare învățării. Inițiativa avea să poarte denumirea „Programul de susținere a educației «Merg la școală», pentru elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal și profesional de stat”, fiind un sprijin real pentru familiile cu posibilități reduse.

Din nefericire însă, în stilul deja consacrat, caracterizat de modificări „din pix” realizate parcă peste noapte, proiectul de Hotărâre de Guvern privind programul a fost retras din dezbatere publică, fără a fi oferită vreo explicație în acest sens. Peste 2,5 milioane de elevi români, beneficiarii direcți ai tichetelor educaționale prevăzute în pachetul legislativ, se află în situația asigurării plății pentru materiale din bani proprii, însă nu toți au resursele necesare.

Consiliul Național al Elevilor (CNE) condamnă atitudinea manifestată de factorii decizionali, care tratează educația ca pe un cost, neînțelegând că aceasta reprezintă, de fapt, o investiție. În contextul în care cele mai recente date Eurostat arată că România are cea mai mare pondere a sărăciei în rândul copiilor din toată Uniunea Europeană, 49,2% dintre românii cu vârste de la 0 la 17 ani fiind sub risc de sărăcie, mult peste media UE de 26,4%, este crucială identificarea unor soluții pe termen mediu și lung, care să vină în ajutorul acestora. Una dintre cauzele principale ale fenomenului de părăsire timpurie a școlii este reprezentată de condițiile financiare precare ale elevului și ale familiei din care acesta provine, iar nefinalizarea studiilor de către elev conduce spre o scădere considerabilă a șanselor ca acesta să fie, ulterior, integrat pe piața muncii, fapt ce, pe de o parte, are efecte profund negative asupra sa la nivel individual, iar pe de altă parte, determină diminuarea forței de muncă în plan național.

Mai mult decât atât, deși Legea Educației Naționale 1/2011 prevede gratuitatea sistemului de învățământ românesc, în mediul școlar se infiltrează încă practici incorecte, care contrazic prevederea în cauză. Mulți elevi sunt încă presați să plătească pentru materialele folosite în cursul actului instructiv-educativ (cretă, markere, topuri de coli, bureți, etc.), sub argumentul conform căruia „școala nu are destui bani”. Se configurează astfel practica „fondului clasei”, respectiv a „fondului școlii”, în scopul combaterii cărora se fac prea puțini pași. La aceste cheltuieli, se adaugă, în unele cazuri, contribuția la paza unității de învățământ, transportul elevilor de acasă până la școală și invers, dar și meditațiile, căci, din păcate, deseori calitatea educației livrate în școală lasă de dorit. Un studiu realizat de „Salvați Copiii” arată că, deși învățământul românesc este teoretic gratuit, costurile educației se ridică în medie la 1490 lei/elev și 1954 lei/familie. Dată fiind această situație, prin programul „Merg la școală”, statul ar fi preluat o parte din aceste cheltuieli, oferind categoriilor defavorizate de elevi oportunitatea de a participa la actul educațional.

Solicităm, așadar, Guvernului menținerea intactă a bugetului alocat pentru segmentul educației și reconsiderarea importanței măsurilor de tip social având drept obiectiv central garantarea accesului elevilor la educație.

 

Anul acesta, dăm #foaiagoală la simulările naționale!

 

 

Consiliul Național al Elevilor, structura reprezentativă a elevilor din România, dorește să aducă în atenția publică (mai ales vouă, elevilor pe care îi reprezentăm) o problemă care este cunoscută tuturor: metodele de evaluare din sistemul nostru de învățământ nu se pliază pe nevoile și interesele actuale.

De aceea, dar și pentru a responsabiliza toți decidenții care până acum nu ne-au luat în serios, invităm elevii din România să ni se alăture în protestul prin care ne opunem modului în care sunt organizate simulările examenelor naționale. Mai mult decât orice altceva, o facem pentru generațiile viitoare, pentru că ele nu trebuie să fie asemenea nouă, o generație de sacrificiu, o generație de cobai ai Ministerului Educației Naționale. Modificările nefundamentate din acest an ne fac să refuzăm a fi părtași la acest experiment, unde examenele par a deveni un scop, nu un mijloc.

Dăm foaia goală pentru că simulările nu ne vor evalua competențele, ci doar cunoștințele. Nu ne vor evalua capacitatea de a gândi critic, ci doar capacitatea de a reproduce informațiile care ne-au fost dictate la clasă. Simulările au ajuns să fie experimentul ministerului, nu experiențele noastre de învățare, iar acest lucru ne motivează să ne ridicăm în fața tuturor acestor nedreptăți, printr-un protest: fie dând foaia goală, fie scriind tot ceea ce este greșit la sistem, transformându-ne foaia de examen într-un manifest față de învățământul românesc.

Dăm foaia goală pentru că schimbările nefundamentate nu sunt soluția în educație: pentru că atunci când regulile se schimbă în timpul jocului, ești îndreptățit să ieși din joc. Itemii de tip obiectiv nu au fost etalonați, iar noi, deși suntem beneficiarii direcți ai educației, nu am fost consultați. Mai mult decât atât, suntem constrânși să acceptăm schimbările făcute din pix care încep să caracterizeze sistemul de învățământ românesc.

Dăm foaia goală pentru că suntem conștienți că ministerul ne vrea niște cobai, niște procente dintr-o diagramă și nimic mai mult. Dăm foaia goală pentru a trage un semnal de alarmă înainte să fie prea târziu, înainte să ajungem în punctul critic în care vom susține simulări de examene naționale anual, pentru că decidenții își doresc să pună cât mai multă presiune pe noi. Dăm foaia goală pentru că încă o evaluare în clasa a VII-a este nejustificată, când încă nu ne-a fost clarificat de ce am dat-o pe cea din clasa a VI-a, căci încă o simulare nu ne va face nici mai stăpâni pe competențele noastre, nici mai puțin stresați la gândul că ne așteaptă ani grei, ani în care vom alerga de la un meditator la altul, ani în care, după atâtea examene și evaluări standardizate, nimeni nu ne va întreba spre ce domeniu vrem să ne îndreptăm.

Într-un final, în cazul în care rezonezi cu argumentele aduse de noi, însă nu le găsești a fi îndeajuns de convingătoare încât să te determine să ni te alături, în cazul în care te simți presat de părinți, profesori sau societate să iei o notă mare la simulări, în cazul în care consideri că sunt destui elevi care vor protesta și fără tine, vrem să îți amintim că tu, beneficiarul primar al educației, ești cel care contează! Tu ar trebui să te afli în centrul actului didactic, iar examenele (ca orice altă formă de evaluare, de altfel) ar trebui să fie despre tine, nu despre ei. Educația nu se poate realiza fără tine.

Fiecare dintre noi are o voce care contează enorm, așadar pentru orice neajuns pe care l-ai resimțit ca actor principal al sistemului, pentru fiecare dată în care ai asimilat informațiile oferite de către profesor doar pentru că „trebuie”, fiind convins de inaplicabilitatea și lipsa de necesitate a acelor cunoștințe, pentru oricare moment în care te-ai gândit că nu un test te-ar motiva să înveți, ci un stil interactiv de predare al cadrului didactic, o atenție sporită acordată de către acesta în procesarea informației, o integrare reală a ta în cadrul orei de curs, pentru toate cele enumerate, dă foaia – fie goală, fie înșirând gândurile tale cu privire la sistemul de învățământ românesc.

Nu vrem evaluări mai ușoare, vrem evaluări reale! #foaiagoală

 

2019 – anul finanțării educației!

Consiliul Național al Elevilor, structura reprezentativă a elevilor din România, declară: 2019 – anul finanțării educației! Nenumărate studii, poziții ale reprezentanților principalilor actori din sistemul de învățământ și ale altor organizații civice, precum și reacții ale specialiștilor în educație relevă același lucru: educația este subfinanțată!

Cu scopul de a crește valoarea fondurilor alocate sectorului educației, atât de la nivel central, cât și de la nivel local, Consiliul Național al Elevilor a demarat campania „2019 – anul finanțării educației”, care are următoarele obiective:
1. „Abonament la educație” – Acordarea reducerii de minimum 50% a tarifului pentru transportul local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și pentru transportul intern auto, feroviar și naval, pe tot parcursul anului calendaristic, alături de decontarea integrală a cheltuielilor cu transportul pentru elevii navetiști și eliminarea tarifului maxim per kilometru aferent abonamentului de transport rutier al elevilor. Deși prin măsura de a plafona prețul abonamentelor pentru transportul rutier intern al elevilor s-a dorit decontarea integrală a costurilor cu transportul pentru elevii navetiști, efectele preconizate nu s-au concretizat. În urma unui studiu realizat de către Consiliul Național al Elevilor, intitulat „Raport privind implementarea Statutului Elevului la nivel național, în anul școlar 2017-2018”, s-a constatat că există nenumărate cazuri în care beneficiarilor primari ai educației nu li se acoperă decât un procent din prețul real al abonamentului, după cum urmează: doar 13% dintre elevii navetiști beneficiază de decontul integral al navetei, 41% primesc înapoi mai puțin de 30% din costul real al abonamentului, în timp ce procentaje minuscule sunt și în cazul elevilor care primesc un decont în valoare de mai mult de 70% din costul total, cât și pentru cei ce primesc între 50-70%: 3%, respectiv 4% dintre respondenți. În urma unei solicitări formulate în baza Legii 544/2001, transmise Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, s-a constatat că această instituție, prin structurile deconcentrate, a întocmit un număr de (doar) patru procese-verbale pentru nerespectarea tarifului maxim impus de către Guvern, în valoare de 36.000 de lei, în județele Argeș și Vâlcea, în contextul în care hotărârea de Guvern care stabilește prețurile practicate este datată din anul 2016 și un procent uriaș de elevi nu beneficiază de decontarea integrală a costurilor cu transportul. Măsurile propuse de către Consiliul Național al Elevilor sunt eliminarea tarifului maxim impus de către Guvern, alături de respectarea legii în privința acordării reducerii de minimum 50% de către administrațiile locale. Coroborând cele două măsuri, o parte din presiunea financiară care apasă pe umerii instituției centrale, în speță Ministerul Educației Naționale, va fi transferată autorităților locale, în speță consiliilor județene, care vor avea și rolul de a responsabiliza operatorii de transport care vor să profite de fondurile publice.

2. „Niciodată prea mult!” – analizarea finanțării educației, atât de la nivel central, cât și de la nivel local. Niciodată nu se acordă „prea multe” fonduri către segmentul educație.
Deși se spune că bugetul pentru învățământ are cea mai mare valoare de până acum, creșterea nu acoperă unele dintre ariile importante. Dacă pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora, majorarea este una substanțială, de aproximativ 22% (de la 4413 RON la 5384 RON), creșterea procentuală a costului standard per elev/preşcolar privind cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar „bunuri şi servicii” este de doar 4,225% (de la 355 RON la 370 RON), datorită indexării indicelui inflației.
Din cauza unei valori infime a costului standard per elev/preşcolar, în raport cu nevoile reale, privind cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar „bunuri şi servicii”, există în continuare numeroase unități școlare unde se practică strângerea și folosirea de fonduri ilegale („fondul clasei”, „fondul școlii” și altele), ceea ce face ca învățământul să nu fie gratuit, așa cum prevede Constituția României.
Totodată, activitatea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP) a fost, din 2011 până acum, pur decorativă. Acțiunile CNE au scopul de a întări rolul acestui organ consultativ în creșterea finanțării educației, astfel încât bugetul alocat acestui sector să fie în concordanță cu nevoile reale ale sistemului. Creșterea bugetului educației fără stabilirea și fundamentarea sumelor necesare pentru fiecare coeficient în parte este imposibilă și împotriva unei bune guvernări. Din acest motiv, CNE și-a propus realizarea unor analize prin care să se determine sumele pe care le cheltuie părinții în locul autorităților publice centrale și locale, pentru a putea fundamenta majorarea costului standard per elev/preşcolar privind cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar „bunuri şi servicii”, alături de modul de acordare și cuantumul sumelor pe care le alocă administrațiile locale către unitățile de învățământ preuniversitar.
3. Bursele acordate elevilor – stabilirea unui cuantum minim favorabil elevilor pentru bursele de ajutor social, de studiu, de merit și de performanță, precum și modificarea unor hotărâri de Guvern din aria aceasta.

În urma demersului inițiat de către Consiliul Național al Elevilor în anul 2017, autoritățile locale sunt obligate să acorde burse elevilor într-un cuantum minim, stabilit anual prin hotărâre de Guvern. Dacă din 2011 până la intrarea în vigoare a Legii nr. 38/2019, formularea „elevii […] pot beneficia de burse” era interpretată de către autoritățile locale într-un mod care prejudicia elevii, considerând că pot să acorde sau nu burse, formularea introdusă la inițiativa CNE obligă autoritățile să facă acest lucru. În continuare, este nevoie de stabilirea unui cuantum minim care să avantajeze elevii, alături de modificarea ordinului de ministru care stabilește criteriile de acordare a acestor burse. Motivația acestui demers constă în faptul că diferențele dintre valorile burselor acordate elevilor sunt foarte mari, în special în raport cu mediul unității de învățământ, rural, urban mic și urban mare.

Pe lângă aceste lucruri, se va milita pentru actualizarea unor hotărâri de Guvern astfel încât elevii care frecventează învățământul profesional să beneficieze de bursa profesională pe toată perioada anului școlar, iar criteriile financiare care stau la baza acordării altor ajutoare sub formă de bani să fie actualizate, în raport cu creșterea salariului minim net pe economie.
4. „Dezinfectăm sistemul” – ce facem cu cantinele, internatele și condițiile igienico-sanitate din școli?

La momentul actual, peste 1400 de unități de învățământ au toaleta în fundul curții. În același timp, nenumărate școli nu asigură minimul necesar pentru igiena școlarilor: hârtie igienică, săpun și apă curentă. Pe lângă aceste lucruri, în majoritatea cantinelor și internatelor școlare, condițiile nu sunt prielnice activității elevilor – gândaci, igrasie, mizerie, mobilă uzată. CNE va milita pentru acordarea fondurilor necesare aducerii în condiții optime pentru elevi a infrastructurii școlare, astfel încât aceștia să nu mai învețe în unități de învățământ ale căror condiții igienico-sanitare și dotări sunt anacronice, precum și pentru actualizarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1955/1995, pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor.

„Ideea acestei campanii ample a venit în urma ședinței CNFIP din decembrie 2018; după acea întâlnire, am ieșit mâhnit pe ușa MEN. Era clar că trebuie să facem ceva cu finanțarea educației: de la finanțarea de bază și cea complementară, la transportul elevilor, la bursele acestora și la infrastructura școlară, până la fondurile informale de tipul fondul clasei, fondul școlii și altele. Am întors ideea pe toate părțile, i-am găsit un nume potrivit și am ordonat conținutul. Vom pune presiune pe autoritățile centrale și locale, astfel încât finanțarea segmentului educației să fie în concordanță cu nevoile reale ale sistemului. Efectele subfinanțării învățământului sunt foarte grave și abia încep să apară: de la calitatea personalului didactic, care pare să aibă o descreștere, la rezultate din ce în ce mai slabe la evaluările naționale, până la clase supraaglomerate, unde actul didactic devine ineficient. Cauzele acestor probleme au legătură și cu formările inițială și continuă ale cadrelor didactice, cu discrepanțele de ordin calitativ dintre unitățile de învățământ și cu alte aspecte, însă și pentru rezolvarea lor este nevoie de fonduri. Toate acestea se răsfrâng, pe perioade mari de timp, asupra societății: de la procentele enorme de analfabeți funcțional, la corupția generalizată, la lipsa de oameni calificați pe piața muncii și migrația tinerilor, până la calitatea guvernării. Pe scurt, finanțarea precară duce la o populație lipsită de educație și formare.” a declarat Petru APOSTOAIA, președintele Consiliului Național al Elevilor

Acte normative și documente de referință:
1. Legea Educației Naționale nr. 1/2011 –http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/125150
2. Legea serviciilor publice de transport persoane în unitățile administrativ-teritoriale nr.
92/2007 – http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/81267
3. OMECTS privind aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din
învățământul preuniversitar de stat nr. 5576/2011 –
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/132567
4. Hotărârea de Guvern privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea
costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de
învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate
din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar nr. 72/2013
(actualizată doar până la data de 20 ianuarie 2017, însă a mai suferit modificări) –
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/146077
5. Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel național, în anul școlar
2017-2018 –
https://drive.google.com/file/d/1wWcz8f4BtpYVHgBDMDp7POLRuK_W_OKG/view
6. Ordinul Ministrului Sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile
pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor nr. 1955/1995 –
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/7629