Tinerii continuă responsabil lupta cu COVID-19

Consiliul Național al Elevilor (CNE)Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Tineretului din România (CTR) îndeamnă elevii, studenții și tinerii din România să rămână responsabili și în perioada de după starea de urgență care a fost decretată pentru a limita efectele pandemiei de COVID-19 în țară.

Este necesar ca, pe lângă responsabilitate, să dăm dovadă de solidaritate. Astfel, salutăm tinerii și organizațiile de și pentru tineret care s-au implicat în comunitate, în vederea limitării răspândirii și diminuării efectelor negative cauzate de virusul SARS-CoV-2. Acțiuni ca participarea la actul educativ, implicarea în comunitate prin sprijin oferit categoriilor vulnerabile și celor care au luptat în „linia întâi”, respectarea îndemnului „Stați acasă!” sunt doar câteva dintre modalitățile prin care tinerii s-au făcut vizibili la nivel național.

CNE, ANOSR și CTR încurajează tinerii să aibă în continuare o conduită civică adecvată, chiar dacă România nu va mai fi în stare de urgență. Astfel, cele trei structuri îndeamnă tinerii:

  • să respecte cu strictețe regulile de igienă personală și folosirea măștii de protecție;
  • să păstreze distanța socială și să evite zonele aglomerate;
  • să evite deplasările nejustificate în afara localității;
  • să rămână acasă dacă prezintă simptome de gripă sau răceală (tuse, febră, dificultăți în respirație) și să sune medicul de familie pentru a solicita sfaturi;
  • să se implice în continuare în activități de voluntariat pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 sau să sprijine și să promoveze inițiativele din comunitatea lor;
  • să aloce timp suficient procesului de învățare;
  • să se informeze doar din surse oficiale. Să evite știrile ce conțin: exprimări pompoase, alarmiste, tratamente naturiste, homeopatice sau medicamentoase împotriva COVID-19;
  • să adopte o conduită civică adecvată atunci când desfășoară activități în aer liber și să nu se deplaseze într-un grup mai mare de 3 persoane.

În ultima perioadă, la nivelul unora dintre comunitățile locale, discursul populist a primat în dezavantajul cetățenilor. Condamnăm, cu fermitate, toate acțiunile politicienilor care au avut drept scop nu garantarea siguranței cetățenilor și a participării acestora la procesele de învățare în mediul online, ci consolidarea unei imagini în scop electoral. În aceste vremuri de criză, elevii, studenții și tinerii din România au nevoie de o clasă politică responsabilă, care să elaboreze politici publice în beneficiul cetățenilor.

Facem un apel deschis, pe această cale, la Ministerul Educației și Cercetării, dar și la Ministerul Sănătății, pentru a garanta siguranța elevilor, unii dintre ei viitori studenți, care vor susține în săptămânile următoare examenele naționale. Autoritățile publice de la nivel central și local trebuie să își coordoneze resursele pentru a se asigura că examenele se desfășoară în condiții optime.

Așteptăm, de asemenea, un răspuns mai viguros din partea Ministerului Tineretului și Sportului, prin care să acorde în mod real suport către structurile de tineret, respectiv grupurile informale de tineri. Apreciem deschiderea arătată în acest sens, însă sperăm la concretizarea seriei de măsuri care să ajute sectorul neguvernamental și grupurile de voluntari formate și/sau dedicate tinerilor.

Chiar și în aceste vremuri de criză, elevii, studenții și tinerii trebuie să fie ascultați, iar autoritățile publice locale trebuie să valorifice, prin resursele digitale, participarea cetățenilor la procesul decizional. Pandemia provocată de Coronavirus nu este un motiv pentru a priva elevii, studenții și tinerii de dreptul la participare în cadrul comunităților lor. Audiențele online, consiliile consultative pe probleme de tineret în mediul digital, organizarea dezbaterilor publice prin intermediul resurselor digitale trebuie să devină realitate deoarece avem nevoie să fim ascultați, nu doar auziți.

Consiliul Național al Elevilor cere dreptate în educație!

Zilele trecute, Ministerul Educației și Cercetării a emis un ordin prin care instituia, printre altele, obligația tuturor elevilor de a participa la ore în mediul online, fără a le pune la dispoziție și instrumentele necesare. Astfel, sute de mii de elevi din România se află în imposibilitatea de a accesa resurse educaționale online, fiind lăsați în afara sistemului de învățământ.

În săptămânile ce au urmat măsurii de închidere a școlilor, s-a recomandat desfășurarea cursurilor în spațiul online. Societatea civilă a subliniat în repetate rânduri faptul că nu toți elevii și profesorii au acces la device-uri electronice (telefon mobil, tabletă, PC, laptop) sau Internet și a solicitat demararea urgentă a procedurilor de achiziție de instrumente digitale de către Guvernul României, pentru a garanta participarea la educație a tuturor beneficiarilor primari pe timp de pandemie. Însă, din păcate, măsurile întârzie să apară, iar Ministerul Educației și Cercetării nu a realizat încă o centralizare a cazurilor de elevi și cadre didactice dezavantajate.

În prezent, România este statul european cu cel mai mare nivel al riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor. Peste o treime (38,1%) dintre copiii României sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce înseamnă că trăiesc în gospodării cu o intensitate scăzută a muncii sau se confruntă cu deprivarea materială ori cu un nivel scăzut al veniturilor (de exemplu, pentru o familie cu doi părinți și doi copii, un venit scăzut înseamnă un venit sub 1946,7 lei/lună).

Din acest motiv, Consiliul Național al Elevilor a formulat o plângere prealabilă adresată Ministerului Educației și Cercetării, prin care solicităm abrogarea OMEC nr. 4135/2020, în temeiul Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ. Acțiunea întreprinsă de structura noastră survine dintr-o necesitate, fiind motivată de măsurile discriminatorii adoptate recent de Minister.

„Încă de la începutul lunii martie, când cursurile au fost suspendate din cauza crizei provocate de COVID-19, Consiliul Național al Elevilor a înaintat propuneri către Ministerul Educației și Cercetării pentru garantarea accesului la educație. Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 4135/2020 limitează dreptul la educație nu doar pentru cei 300.000 de elevi din comunitățile social-dezavantajate, ci pentru toți elevii care nu au confortul de a participa la cursurile online din diverse motive cât se poate de obiective: într-o familie cu un singur calculator în casă, cu părinți ce îl utilizează pentru a realiza telemunca, școala online devine o utopie.

Astăzi, 27 aprilie 2020, MEC încă nu a prezentat un plan concret pentru respectarea dreptului la educație pentru toți copiii pe care noi îi reprezentăm, iar această încălcare flagrantă a unui drept fundamental nu poate fi trecută cu vederea de reprezentanții elevilor. Dacă  Ministerul a decis să impună măsuri de continuare a procesului educațional doar pentru o parte dintre elevi, condiționând accesul la educație pe criteriul social și economic, noi nu vom face acest lucru și vom lupta pentru ca acei elevi să beneficieze de procesul instructiv-educativ, așa cum prevede și Constituția României. Educația nu ar trebui să fie despre majorități și minorități, ci despre fiecare elev în parte.”, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Cât (nu) investim în educație? – Analiza Națională privind acordarea burselor pentru elevi

Unul dintre obiectivele structurii noastre este garantarea echității în sistemul de acordare a burselor pentru elevii din România. Dar cum putem vorbi despre echitate, atunci când autoritățile publice locale refuză să își îndeplinească atribuțiile legale și să acorde burse, conform criteriilor în vigoare, pentru toți elevii eligibili?

Analiza Națională privind acordarea burselor pentru elevi constituie un reper menit să ne confere o radiografie asupra modului iresponsabil de administrare a microsistemelor educaționale – astfel, primăriile preferă să investească în festivități comunale, având unicul scop de a consolida imaginea administrației, iar atunci când vine vorba de susținerea educației, elevii devin victimele abuzurilor și a mesajelor nefundamentate de tipul Nu avem bani!

Pentru elevii din România, cu precădere pentru cei aflați în risc de excluziune socială, bursa nu constituie doar un stimulent pentru a realiza performanță școlară, ci un serviciu care le oferă posibilitatea de a fi școlarizați și de a avea acces la educație cu adevărat.

În drept, conform alineatului d), articolului 105 din Legea educației naționale nr. 1/2011:

(2) Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinație, pentru următoarele categorii de cheltuieli:

d) cheltuieli cu bursele elevilor.

De asemenea, articolul 82 din Legea educație naționale nr. 1/2011 prevede, la alineatul (1): Elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat beneficiază lunar de burse de performanță, de burse de merit, de burse de studiu și de burse de ajutor social.

Conform Ordinului nr. 5576/2011 din  7 octombrie 2011 privind aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, emis de Ministerul Educației și Cercetării Științifice,

ART. 2 Acordarea burselor menţionate la art. 1 reprezintă o formă de sprijin material, vizând atât protecţia socială, cât şi stimularea elevilor care obţin rezultate foarte bune la învăţătură şi disciplină.   

ART. 3    (1) Bursele se acordă din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar, potrivit prevederilor art. 105 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Cum a apărut această analiză? Pentru a realiza această analiză, ne-am folosit de instrumentul reprezentat de Legea privind liberul acces la informațiile de interes public nr. 544/2001. Consiliile județene ale elevilor au trimis aceste solicitări către toate primăriile din țară.

Anual, sute de elevi își contactează reprezentanții pentru ca aceștia să poată lua atitudine în situațiile în care elevii sunt victimele iresponsabilității primăriilor, care neglijează dreptul la bursă al elevilor. Bursa constituie un stimulent pentru participarea elevului la viața școlară și, în foarte multe cazuri, în familiile dezavantajate din punct de vedere socio-economic, bursa constituie un argument pentru ca unicul copil al familiei să nu abandoneze școala. În acest context, Consiliul Național al Elevilor a lansat, în luna noiembrie a anului 2019, campania Burse în toată România!, prin care am reușit să punem bursele pe agenda publică, iar eforturile noastre, începute în 2017, nu se vor opri aici.

Ce se va întâmpla de acum încolo? Vom aplica un plan de advocacy care, în primă fază, va ținti 5 comunități locale în care nu se acordă burse în fiecare județ, iar reprezentanții elevilor vor iniția demersuri pentru ca acestea să fie acordate până la proxima rectificare bugetară a bugetelor locale. Consiliul Național al Elevilor va transmite autorităților centrale noi criterii de acordare a burselor, în beneficiul elevilor din România, care se află în prezent într-un proces de consultare cu elevi reprezentanți din toată țara. Rămâi alături de noi pentru a observa evoluția demersului!

Vezi mai jos analiza generală, dar și situația corespunzătoare fiecărui județ:

Statistică națională: https://bit.ly/statistică-națională

ALBA: https://bit.ly/burse-Alba

ARAD: https://bit.ly/burse-Arad

ARGEȘ: https://bit.ly/burse-Argeș

BACĂU: https://bit.ly/burse-Bacău

BIHOR: https://bit.ly/burse-Bihor

BISTRIȚA-NĂSĂUD: https://bit.ly/burse-Bistrița-Năsăud

BOTOȘANI: https://bit.ly/burse-Botoșani

BRAȘOV: https://bit.ly/burse-Brașov

BRĂILA: https://bit.ly/burse-Brăila

MUNICIPIUL BUCUREȘTI: https://bit.ly/burse-București

BUZĂU: https://bit.ly/burse-Buzău

CARAȘ-SEVERIN: https://bit.ly/burse-Caraș-Severin

CLUJ: https://bit.ly/burse-Cluj

CONSTANȚA: https://bit.ly/burse-Constanța

COVASNA: https://bit.ly/burse-Covasna

DÂMBOVIȚA: https://bit.ly/burse-Dâmbovița

DOLJ: https://bit.ly/burse-Dolj

GALAȚI: https://bit.ly/burse-Galați

GIURGIU: https://bit.ly/burse-Giurgiu

GORJ: https://bit.ly/burse-Gorj

HARGHITA: https://bit.ly/burse-Harghita

HUNEDOARA: https://bit.ly/burse-Hunedoara

IALOMIȚA: https://bit.ly/burse-Ialomița

IAȘI: https://bit.ly/burse-Iași

ILFOV: https://bit.ly/burse-Ilfov

MARAMUREȘ: https://bit.ly/burse-Maramureș

MEHEDINȚI: https://bit.ly/burse-Mehedinți

MUREȘ: https://bit.ly/burse-Mureș

NEAMȚ: https://bit.ly/burse-Neamț

OLT: https://bit.ly/burse-Olt

PRAHOVA: https://bit.ly/Prahova

SATU MARE: https://bit.ly/burse-Satu-Mare

SĂLAJ: https://bit.ly/3bmk7BP

SIBIU: https://bit.ly/burse-Sibiu

SUCEAVA: https://bit.ly/burse-Suceava

TELEORMAN: https://bit.ly/burse-Teleorman

TIMIȘ: https://bit.ly/burse-Timiș

TULCEA: https://bit.ly/burse-Tulcea

VASLUI: https://bit.ly/burse-Vaslui

VÂLCEA: https://bit.ly/burse-Vâlcea

VRANCEA: https://bit.ly/burse-Vrancea

Consiliul Național al Elevilor condamnă inițiativa legislativă a senatorului Vasile Toma privind prelungirea licențelor transportatorilor

Ca urmare a eforturilor reprezentanților elevilor din toată țara, Ordonanța de urgență nr. 51/2019 a fost respinsă pe cale parlamentară. Odată cu publicarea, în Monitorul Oficial, a Legii privind respingerea Ordonanței de urgență nr. 51/2019, ministrul Dezvoltării a anunțat consiliile județene să pregătească noi contracte privind transportul județean, fapt care a determinat elevii reprezentanți să inițieze demersuri pe plan local pentru a convinge președinții consiliilor județene să acorde gratuitate pentru transportul județean.

Dintre solicitările reprezentanților elevilor din România, o măsură complementară și imediată respingerii parlamentare a OUG nr. 51/2019 este aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1370/2007, care prevede facilități pentru anumite grupuri sociale, printre care și elevii, incluse în contractele de serviciu public (CSP) care urmează a fi realizate în regim de urgență de către consiliile județene. Astfel, prelungindu-se licențele operatorilor de transport, în lipsa unor contracte de serviciu public, așa cum se dorește prin inițiativa legislativă a senatorului Vasile Toma, elevii sunt condamnați la abandon școlar, întrucât aceștia nu vor beneficia de reducerea de minimum 50% prevăzută la art. 83 din Legea educației naționale pentru transportul județean.

Un alt argument împotriva prelungirii este faptul că, la atribuirea din anul 2013 a actualelor trasee județene tariful de călătorie/prețul nu a fost criteriu de atribuire a traseelor. Atribuirea s-a realizat în baza criteriilor stabilite prin Ordinul comun OMAI/OMTI nr. 240/1614/2012 . Aceasta este o încălcare a legislației în vigoare, deoarece atât Directivele privind achizițiile publice, cât și transpunerea acestora în legile din dreptul intern impun doar 2 modalități de licitație:
a) cel mai mic preț;
b) oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic (în care tot prețul este referința și are ponderea cea mai mare dintre toate criteriile).

Un ordin de ministru, asa cum a fost si Ordinul comun emis de MAI si MTI nr. 240/1614/2012 nu poate modifica legile și cu atât mai puțin dreptul comunitar. Un ordin de ministru se realizează numai în aplicarea legii (în Legea 24/2000 sunt prevăzute foarte clar aceste aspecte, ordinele se dau numai în aplicarea legii, nu invers, cum s-a întamplat în acest caz). Având în vedere faptul că la atribuirea traseelor județene din 2013 tariful de călătorie/prețul nu a fost criteriu de atribuire (gravă încălcare atât a dreptului intern, cât și comunitar), licențele de traseu au fost atribuite ilegal. Ceea ce s-a întâmplat până când licențele de traseu au ajuns la împlinirea termenului pentru care au fost acordate este un alt aspect care prejudiciază elevul (tarifele au fost stabilite ulterior atribuirii, nu de către consiliile județene așa cum prevede legea, ci unilateral, de catre operator). De reținut în prezent este faptul că ele nu mai pot fi prelungite deoarece au fost emise ilegal. Licențele de traseu trebuiau anulate în perioada lor de valabilite, nu prelungite, cum se dorește acum.

Un alt aspect juridic important este faptul că în conformitate cu art. 37 alineatul (1) din Legea 92/2007, licențele de traseu nu sunt acte cu putere juridică de sine stătătoare, ci ele sunt emise numai în baza unui contract de delegare a gestiunii (contractul de servicii publice – CSP): atribuirea în gestiune directă sau delegată, conform legii, a serviciului public de transport local de persoane prin curse regulate se finalizează prin încheierea unei hotărâri de dare în administrare sau a unui contract de delegare a gestiunii serviciului, după caz. Licenţa de traseu reprezintă actul tehnic şi juridic emis de o autoritate locală competentă ca anexă la hotărârea de dare în administrare sau, după caz, la contractul de delegare a gestiunii, opozabilă faţă de organele cu atribuţii de control în trafic, care atestă dreptul unui operator de serviciu public de a presta pe un anumit traseu servicii publice regulate de transport rutier cu autobuze sau autocare.

Având în vedere că operatorii de transport nu au contracte încheiate cu consiliile județene, pe cale de consecință licențele de traseu sunt nule. Aceste este un alt argument pentru care licențele nu pot fi prelungite așa cum se propune prin B145/2020. Diferențele de tarif la transportul județean (facilitățile acordate, respectiv gratuitățile și reducerile la tarifele titlurilor de călătorie) se pot plăti doar în cadrul unui contract de servicii publice. Prin inițiativa legislativă B145/02.04.2020 se propune prelungirea Programelor și a licențelor de traseu până la 30.06.2023 fără a se încheia contracte de servicii publice cu operatorii de transport și plata diferențelor de tarif să se efectueze, în continuare, în baza unor Norme generale. Dar Normele generale se pot aplica numai în baza unei notificări prealabile a Comisiei Europene și numai după obținerea acordului Comisiei. Pentru toate tipurile de diferențe de tarif la transportul județean, România nu a notificat Comisia, plata lor putându-se face numai prin încheierea contractelor de servicii publice.

Diferențele de tarif acordate la transportul județean sunt:
a) Elevi – Legea 1/2011 a educației naționale;

b) Pensionari – Legea 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern;

c) Persoane cu handicap, asistenții personali și însoțitorii acestora – Legea nr. 448/2006 privind protecția şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, HG nr. 1017/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap;

d) cadrelor didactice şi a personalului didactic auxiliar din învățământul preuniversitar de stat – OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și HG nr. 569/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind decontarea cheltuielilor pentru naveta la şi de la locul de muncă a cadrelor didactice şi a personalului didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar de stat;

e) Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri;

f) Legea 341/2004 Legea recunoștinței pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977.

Toate aceste diferențe de tarif reprezintă o compensație acordată operatorilor de transport, fapt precizat în adresa Consiliului Concurenței nr. 8773/16.07.2019 transmisă MDRAP și publicată pe site-ul Consiliului Concurenței la data de 12.12.2019 la secțiunea Avize și puncte de vedere: “În cazul în care se acordă diferențe de tarif pentru transportul anumitor categorii de călători (n.n. – nu doar a elevilor), acestea reprezintă o compensație, care poate constitui ajutor de stat și poate intra sub incidența Regulamentului 1370/2007 dacă autoritățile competente, conform procedurii de mai sus, impun operatorilor obligația de a transporta respectivele categorii de pasageri, în mod gratuit sau la un tarif redus”.

Având în vedere cele menționate, considerăm că adoptarea acestei inițiative legislative, a domnului senator Vasile Toma, ar prejudicia interesele beneficiarului direct al educației – elevul, pe care noi îl reprezentăm. Pe cale de consecință, în numele elevilor din România, țara în care 380.000 de copii se află în risc de excluziune socială, țara în care 1 din 5 copii trăiește la limita sărăciei, solicităm parlamentarilor respingerea inițiativei legislative B145/2020.

Consiliul Național al Elevilor: informarea elevilor cu privire la Coronavirus și reacția reprezentanților acestora la măsurile propuse de factorii decizionali

În lumina ultimelor evenimente și a numărului ascendent de cazuri Coronavirus, Consiliul Național al Elevilor a decis amânarea evenimentelor care urmau să aibă loc în luna martie, iar consiliile județene ale elevilor vor desfășura activități conexe reprezentării elevilor folosind instrumentele online. De asemenea, reprezentanții elevilor din România fac apel la elevi și la părinții acestora pentru a nu trata suspendarea cursurilor drept o vacanță și să evite expunerea în spații publice. Nu recomandăm, pe această cale, cluburile private de tip afterschool și unitățile private de învățământ preuniversitar care au decis să își continue activitatea, în ciuda recomandărilor emise de autoritățile competente. Siguranța elevilor, nu profitul acestor entități trebuie să primeze. Autoritățile competente trebuie să emită recomandări și politici pentru ca angajatorii să flexibilizeze programul de lucru al părinților, ținând cont de nevoile copiilor.

Mai mult decât atât, dorim să salutăm inițiativa Ministerului Educației și Cercetării de a organiza cursuri în regim online și de a dezvolta platforme conținând resurse educaționale deschise, însă suntem îndatorați să atragem atenția că nu toți elevii vor avea acces la aceste resurse, deoarece sute de copii din România nu au acces la internet. Astfel, se impune ca măsurile propuse să asigure accesul la educație în mod echitabil, fapt pentru care Consiliul Național al Elevilor se angajează să livreze Ministerului Educației și Cercetării o serie de propuneri concrete privind continuarea procesului educațional și în perioada cât cursurile sunt suspendate.

Suntem solidari cu opinia sindicatelor din educație și suntem de părere că atât profesorii, cât și personalul nedidactic trebuie să beneficieze de suspendarea cursurilor, desfășurându-și activitatea la domiciliu, nu în unitățile de învățământ preuniversitar, adevărate focare de infecție. Întreaga comunitate școlară trebuie să beneficieze de protecție din partea statului, în mod nediscriminatoriu. În același timp,întreaga comunitate școlară trebuie să își asume respectarea unor măsuri livrate din partea autorităților competente.

Ne aflăm într-un moment care trebuie să fie caracterizat de responsabilitate și protecție socială. Numărul ascendent de cazuri Coronavirus ne-a determinat să amânăm evenimentele Consiliului Național al Elevilor programate pentru luna martie și să ne folosim de instrumente online pentru a continua activitatea de reprezentare. 

Elevii și părinții trebuie să conștientizeze că nu ne aflăm într-o perioadă de vacanță, facem apel la aceștia pentru a se feri de expunerea în spații publice și pentru a respecta recomandările autorităților competente. Cluburile private care își continuă programele în timp ce țara se confruntă cu o potențială pandemie trebuie sancționate de statul român, pentru că ceea ce fac ei acum (orientarea către profit în timpuri de criză) se numește iresponsabilitate. Pe de altă parte, resursele educaționale deschise disponibile doar online ne pun în situația în care mulți elevi vor fi rămași în afara procesului educațional – alături de colegii din țară, vom gândi măsuri concrete pe care le vom înainta Ministerului Educației și Cercetării pentru a ne asigura că procesul instructiv-educativ continuă în mod echitabil, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Elevii reprezentanți din întreaga țară și-au restabilit direcțiile de acțiune

În perioada 7-11 ianuarie, peste 100 de elevi reprezentanți s-au reunit la Craiova, pentru a participa la cea de-a 30-a Adunare generală a Consiliului Național al Elevilor, eveniment precedat de Conferința „Mișcarea de reprezentare a elevilor: atunci și acum”. În acest context, participanții s-au implicat în dezbateri și sesiuni de lucru privind problemele cu care se confruntă sistemul educațional românesc în prezent.

Pe data de 7 ianuarie, elevii au luat parte la multiple discuții menite să genereze direcții relevante pentru activitatea structurii pe termen lung, luând în calcul aspecte precum domeniul educațional, incluziunea socială, învățământul tehnic și profesional, sustenabilitatea, relația cu sectorul de tineret, inițiative la nivel internațional, relațiile publice și dezvoltarea organizațională. În cadrul acestor ateliere au fost prezenți reprezentanți ai unor organizații și structuri partenere, dar și instituții precum Ministerul Educației și Cercetării, Administraţia Prezidenţială a României, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului.

Ulterior, în cadrul Adunării generale, în urma unor dezbateri dinamice și complexe, Consiliul Național al Elevilor și-a asumat o serie de direcții importante de acțiune. Astfel, pentru a conserva practicile democratice la nivel educațional, structura va apela la obligativitatea dezbaterilor dintre candidați în cadrul sesiunilor electorale. Pe plan intern, reprezentanții elevilor se vor angrena în dezvoltarea și implementarea unei politici de sustenabilitate, cu scopul de a atrage atenția asupra schimbărilor climatice. Pentru a contribui la fundamentarea unui sistem de învățământ incluziv de calitate, vor fi adoptate multiple măsuri relevante destinate armonizării mediilor școlare și integrării tuturor categoriilor sociale în comunitățile educaționale. De altfel, Ghidul ilustrat al elevului va fi tradus în multiple limbi străine, printre care engleza, maghiara și limba rromani.

În cele din urmă, elevii reprezentanți vor introduce o listă neagră pentru autoritățile locale iresponsabile, care nu respectă legea privind acordarea burselor. În cadrul acestui eveniment, participanții au avut ocazia de a vota propunerile și amendamentele printr-un sistem de vot online, dezvoltat de Biroul de Presă al structurii, un mecanism recent care facilitează întregul proces.

Bursele sau demisia!

În contextul campaniei „Burse în toată România!”, prin care peste 34 de mii de cetățeni solicită ministrului Finanțelor Publice, domnul Florin Cîțu, să prevadă în Legea bugetului de stat pentru anul 2020, finanțarea necesară garantării cuantumului minim pentru acordarea burselor pentru elevii din România, având în vedere faptul că domnul ministru a lansat o proiecție bugetară care nu conținea finanțarea necesară pentru a satisface nevoile elevilor și nu a participat la consultările cu reprezentanții elevilor, condamnăm atitudinea dezinteresată a acestuia și solicităm ferm revizuirea bugetului, astfel încât educația să constituie cu adevărat o prioritate pentru actuala guvernare.

Atât astăzi, la negocierile purtate de reprezentanții elevilor din România cu reprezentanții structurilor asociative ale municipiilor, orașelor și comunelor, cât și ieri, când reprezentanții elevilor au depus miile de semnături la Ministerul Finanțelor Publice, domnul ministru Cîțu a refuzat să participe, fiind înlocuit de domnul secretar de stat Sebastian Burduja, care a livrat reprezentanților prezenți la masa discuțiilor mesajul potrivit căruia nu există finanțarea necesară, iar sumele corespunzătoare burselor trebuie alocate din fondurile administrațiilor publice locale, în foarte multe cazuri insuficiente pentru a suporta o astfel de măsură.

Ministerul Finanțelor Publice nu dorește să investească în elevii români, nefiind de acord cu impunerea unui cuantum minim al burselor asigurat din bugetul de stat și folosind principiul descentralizării drept pretext pentru a nu își asuma problema burselor. În condițiile în care cuantumul minim ar rămâne la latitudinea primăriilor, ar exista în continuare localități unde bursele sunt alocate în cuantumuri nesemnificative sau deloc, iar dacă s-ar impune un cuantum minim la nivel național, fără garantarea resurselor necesare din bugetul de stat, încă nu s-ar putea vorbi despre „burse în toată România”, ci doar în localitățile unde există fonduri. Ca urmare a celor prezentate, dacă până la începutul săptămânii următoarea bursele elevilor nu se vor regăsi pe agenda domnului ministru Florin Cîțu și în proiecția bugetară pentru anul 2020, Consiliul Național al Elevilor solicită public demisia acestuia.

„Bursele elevilor nu sunt o prioritate pentru domnul Cîțu. Dacă până luni nu va fi prevăzută în Legea bugetului de stat pentru anul 2020 finanțarea necesară pentru garantarea unui cuantum minim pentru burse, îi solicităm domnului ministru să își asume iresponsabilitatea pentru nevoile elevilor din România și, odată cu ea, și predarea mandatului”, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Rezultatele PISA în România, dovada unui sistem educațional depășit

În urma publicării rezultatelor obținute de elevii români la probele de evaluare din cadrul studiului PISA, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, spațiul public a fost dominat de opinii diverse, având drept cauză principală statisticile îngrijorătoare ce relevă ineficiența unui sistem educațional depășit, neracordat la nevoile și interesele actuale ale celor care, la nivel teoretic, sunt „beneficiari primari” ai săi. În acest context, întrebarea cel mai frecvent vehiculată este „Cine sunt vinovații?”.

Consiliul Național al Elevilor atrage atenția asupra unor aspecte demne de luat în seamă în momentul plasării vinei asupra unui actor educațional sau altul, subliniind importanța identificării problemelor și cooperării pentru rezolvarea acestora. În timp ce analfabetismul funcțional ia amploare, atingând procentul de 44% în rândul elevilor supuși evaluării, aproape jumătate dintre participanții la studiul în cauză nu pot realiza operații aritmetice de bază sau corelații elementare în domeniul științelor. Pe termen scurt, folosirea „dezinteresului manifestat de elevi”, idee asumată de unii lideri sindicali, drept explicație pentru rezultatele slabe înregistrate creează o stare de confort generală, pornind de la premisa că învățământul românesc este suficient de bun pentru elevi, însă aceștia nu depun efortul corespunzător pentru a performa la testele din programul internațional. Pe termen lung însă, trebuie să conștientizăm că evaluarea este oglinda predării, ceea ce înseamnă că rezultatele obținute la evaluare sunt influențate direct atât de conținutul predat elevilor, cât și de metodele de predare utilizate la clasă de către cadrul didactic.

Pe de o parte, se vorbește de ani de zile despre necesitatea unei reforme curriculare, care să conducă spre eliberarea programei actuale și punerea accentului pe calitatea informației, în detrimentul cantității sale. Este esențial totodată ca elevii să studieze la școală materii de interes, deopotrivă din perspectiva societății prezentului și din perspectivă individuală, astfel încât, odată cu finalizarea ciclului liceal al învățământului preuniversitar, aceștia să fie pregătiți pentru tranziția în mediul universitar, pentru cerințele pieței muncii și, nu în ultimul rând, pentru viață. Pe de altă parte, conținutul teoretic trebuie însoțit de metode de livrare adecvate, interactive, care să mențină constantă atenția acestora. În acest sens, este nevoie de o investiție reală în procesul de formare inițială și continuă a profesorilor. Firește, problemele sistemului educațional sunt multe, însă importantă este asumarea responsabilității de către fiecare actor implicat și înțelegerea faptului că societatea se află într-o continuă schimbare și evoluție, iar pe măsură ce se succedă generațiile de elevi, actul educațional trebuie adaptat la nevoile lor. Spre exemplu, sistemul în care au fost formați cei aflați pe băncile școlii în urmă cu 30 de ani nu este unul propice dezvoltării elevilor de astăzi.
Rezultatele evaluărilor din cadrul PISA mai atrag atenția asupra unui aspect: relevanța configurării unui învățământ la standarde europene și acceptarea furnizării de bune practici. În România, se observă deseori un fenomen al contrastelor: dorința de schimbare, căreia i se adaugă reticența față de noutate. Progresul nu este însă posibil în contextul aplicării unei „politici a pașilor mărunți” și al rezistenței față de măsurile, propunerile sau exemplele pozitive ce aparțin unor state cu un sistem educațional performant.

Finanțarea să urmeze elevul!

În România, sistemul educațional funcționează având ca resursă de la bugetul de stat puțin peste jumătate din procentul prevăzut în Legea educației naționale. În România, cheta ilegală pentru fondul clasei și fondul școlii este o normalitate. În România, sute de primării refuză să acorde burse pentru elevi, administrația publică locală absolvindu-se de orice obligație când vine vorba de a contribui la crearea unui climat educațional centrat pe nevoile și interesele elevului. În România, discrepanțele dintre școlile din mediul urban și cele din mediul rural sunt atât de des întâlnite încât devin tolerate, elevii fiind, din păcate, victime în acest cerc vicios al finanțării învățământului preuniversitar.

Astfel, Consiliul Național al Elevilor, structura de reprezentare a tuturor elevilor din România, și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar solicită următoarele, în vederea garantării incluziunii educaționale și mai ales pentru a asigura accesul la educație pentru fiecare copil din România:

  • un buget care să corespundă nevoilor din sistem, nu unul dictat de Ministerul Finanțelor Publice; această măsură s-ar putea realiza prin creșterea gradului de implicare a Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar în ceea ce privește stabilirea costului standard per elev;
  • costul standard per elev să fie unul bine definitivat și să reflecte realitatea, iar prin acest mecanism să se insiste pe ameliorarea diferențelor din sistemul educațional. Consiliul Național al Elevilor propune coeficienți măriți pentru grupurile vulnerabile din sistem, precum și pentru elevii din mediul rural;
  • administrația publică locală să se implice real în dezvoltarea infrastructurii școlare, în oferirea finanțării complementare necesare pentru un proces instructiv-educativ desfășurat în parametri normali;
  • implicarea reală, nu decorativă a reprezentanților administrației publice locale în consiliile de administrație ale unităților de învățământ preuniversitar;
  • interzicerea oricărei forme de sprijin financiar oferit școlii de către elevi sau părinți prin eliminarea fondului clasei și al școlii. În acest sens, poziția directorului unității de învățământ preuniversitar trebuie să fie una fermă, transmisă prin toate canalele de comunicare către membrii comunității școlare;
  • garantarea serviciilor de pază și protecție de către administrația publică locală în fiecare școală care intră în subordinea sa, în regim gratuit, în conformitate cu Legea 35/2007;
  • acordarea fondurilor necesare aducerii în condiții optime pentru elevi a infrastructurii școlare, astfel încât aceștia să nu mai învețe în unități de învățământ ale căror condiții igienico-sanitare și dotări sunt anacronice, precum și pentru actualizarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1955/1995, pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor;
  • respectarea legii de către administrațiile publice ale unităților administrativ-teritoriale din România, în sensul aplicării prevederilor privind reducerea de minimum 50% la transportul local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și la transportul intern auto, feroviar, naval și fluvial;
  • respectarea legii de către operatorii de transport, atât a celei privind raportarea fiscală, cât și a celei privind siguranța călătorilor;
  • modificarea, când este cazul, cu bunăvoință a tarifelor de către transportatori, astfel încât bugetul de stat și bugetele locale să nu fie prejudiciate și toți elevii să aibă posibilitatea de a ajunge la școală folosind mijloacele de transport în comun existente;
  • susținerea resursei umane implicate în procesul instructiv-educativ prin salarii adecvate;
  • organizarea unor dezbateri pe tema finanțării în comunitățile școlare la care să ia parte consiliile școlare ale elevilor, asociațiile de părinți, sindicatele profesorilor, reprezentanții autorităților publice locale și alți factori interesați, în care să se creioneze direcții de acțiune în vederea valorificării descentralizării în școlile din România.

,,Finanțarea învățământului preuniversitar trebuie să urmeze elevul, să reflecte realitatea din fiecare comunitate școlară în parte. Din păcate, nu există la ora actuală o soluție universal valabilă. De aceea semnalăm autorităților în grija cărora se află sistemul educațional să admită faptul că fiecare școală este diferită, fiecare elev are nevoile sale, iar din acest punct de vedere ne dorim echitate în finanțarea educației, nu egalitate, implicare reală, nu vorbe.” – a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

,,Împreună cu elevii, copiii noștri de fapt, asistăm cu neputință, în ultimii 30 de ani, la subfinanțarea sistemului educațional. Din pacate, deși Legea educației spune că învățământul este centrat pe elev, vorbim de un deziderat, un vis care a stat în pixul tuturor miniștrilor de finanțe. Cred ca a venit timpul să ne trezim din acest vis și să avem ceea ce ne dorim cu toții: un învățământ care să aducă plus-valoare, un învățământ care să mulțumească toți partenerii sistemului, elevi, părinți și profesori. ” – a declarat Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor
de Părinți din Învățământul Preuniversitar.

Scrisoare deschisă adresată Guvernului României – societatea civilă solicită cuantumul minim pentru garantarea burselor în toate localitățile din România!

Consiliul Național al Elevilor, structura de reprezentare a tuturor elevilor din România, alături de organizațiile: Uniunea Liceenilor Maghiari din România (MAKOSZ), Salvați Copiii, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Tineretului din România (CTR), Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), Consiliul Tinerilor Instituționalizați (CTI), Federația organizațiilor neguvernamentale pentru Copil (FONPC), World Vision Romania, Asociația Studenților Romi din București Terni Godi, Funky Citizens, Declic România, solicită, prin prezenta scrisoare deschisă adresată Guvernului României, aprobarea unei Hotărâri de Guvern care să reglementeze cuantumul minim de acordare a burselor, precum și includerea finanțării corespunzătoare pentru îndeplinirea acestui deziderat în bugetul de stat proiectat pentru anul 2020. Credem cu tărie că această Hotărâre de Guvern este importantă în vederea garantării echității în sistemul de acordare a burselor în România, legea impunând această datorie a guvernanților, prin prevederile Legii nr. 38/2019.

Demersurile Consiliului Național al Elevilor s-au orientat către superficialitatea cu care sunt tratate bursele școlare de către autorități încă de la începutul anului 2017. Ce se presupunea a fi o intervenție simplă în sensul reglementării nu doar a obligativității, dar și a unei sume minime pentru acordarea burselor, s-a dovedit a fi o luptă împotriva persoanelor aflate la cârma sistemului educațional.

Conform Legii Educației Naționale, educația este o prioritate națională care urmărește dezvoltarea liberă și armonioasă a individului, dar și încurajarea participării active în societate și asigurarea incluziunii sociale și pe piața muncii. Cu toate acestea, elevii înfruntă zilnic probleme cauzate de lipsa echității din sistem. Echitatea în educaţie a fost de-a lungul timpului definită de mai multe organizaţii din domeniu în moduri diferite. De exemplu, din perspectiva Convenţiei cu privire la drepturile copilului, echitatea poate fi definită ca fiind „dreptul tuturor copiilor de a se dezvolta şi de a-şi atinge întregul potenţial, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie, de naţionalitate, apartenenţă etnică sau originea socială, de situaţia materială, incapacitatea fizică, de statutul la naştere sau de statutul dobândit al copilului ori al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai acestuia.” Totuși, toate organizațiile care activează în acest domeniu sunt de acord cu faptul că un sistem educaţional echitabil este de dorit, deoarece echitatea urmăreşte redistribuirea resurselor şi a serviciilor astfel încât persoanele care au mai puţin să primească mai mult pentru a putea fi reduse decalajele. Există studii care ilustrează faptul că economiile care investesc în capitalul uman reușesc să inoveze și să absoarbă inovația într-un ritm mult mai accelerat decât economiile care nu o fac, ceea ce face ca aceste economii să crească tot mai mult pe termen mediu și lung. Pornind de la premisa că sprijinirea dezvoltării sistemului educațional, astfel încât acesta să răspundă cerințelor de actualitate, dar și să permită incluziunea a unui procent cât mai ridicat de copii în vederea atingerii dezideratului unei societăți prospere, ar trebui să constituie o prioritate pentru Parlamentul României, dorim să punctăm o serie de aspecte îngrijorătoare, care impun măsuri urgente.

Consiliul Național al Elevilor consideră prioritar ca, pentru a evita cazurile în care bursele sunt oferite în cuantumuri mult prea mici, chiar și în cazul burselor sociale, unde cuantumurile nu reflectă nevoile de subzistență (burse de 8 lei pe lună, în localități din județul Arad), cuantumul minim să fie impus autorităților publice locale, anual, prin Hotărâre de Guvern. Această măsură ar contribui la impunerea echității în sistemul de educație, dar și la diminuarea diferențelor drastice în ceea ce privește situația acordării burselor în mediul rural comparativ cu mediul urban, de
exemplu.

Proiectul propus de către Consiliul Național al Elevilor în 2017 prevedea că nevoile financiare ale elevilor nu sunt constante, ci depind direct proporțional de situația economică a țării. Analizând studiile efectuate de către Institutul Național de Statistică pentru anul 2018, putem observa că suma medie cheltuită lunar într-o gospodărie pentru alimente și utilități însumează 1125 lei. Considerând media de 2,6 persoane într-o gospodărie, ajungem la concluzia că este nevoie de aproximativ 432 de lei pentru a împlini nevoile minime de trai. Cu o valoare de 100 de lei, bursa socială nu va putea satisface nici măcar aceste nevoi pe care elevii le au.

Același studiu al INS arată că, din totalul cheltuielilor de consum ale unei gospodării, lunar, în medie, se investesc doar 9 lei (0,4% din totalul cheltuielilor de consum aferente pentru o gospodărie), pentru educație. În aceste condiții, bursa de studiu, respectiv cea de merit sau performanță reprezintă un stimulent pentru elevii care au potențial în a se dezvolta pe plan profesional, chiar dacă situația financiară nu le permite acest lucru. Astfel, noi propunem calculul cuantumului pentru fiecare dintre cele patru tipuri de bursă ca fiind un procentaj din salariul minim net pe economie, o practică des utilizată în unele state ale Uniunii Europene.

Ținând cont de grupul țintă al fiecărui tip de bursă, propunem următoarele sume:
– bursa socială: lunar, 30% din salariul minim net pe economie;
– bursa de studiu: lunar, 32,5% din salariul minim net pe economie;
– bursa de merit: lunar, 35% din salariul minim net pe economie;
– bursa de performanță: lunar, 37,5% din salariul minim net pe economie.

De asemenea, solicităm ca, de îndată ce noul Guvern va realiza planul de măsuri necesare în domeniul educației, va centraliza, prin ministerul de resort, o analiză privind modul în care se acordă bursele în fiecare localitate și va interveni direct și punctual în cazurile în care autoritățile publice locale refuză să acorde, din bugetul local prin finanțarea complementară, burse elevilor.