Cum rămâne cu educația după vacanță?

În cursul zilei de miercuri, Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat faptul că toți elevii din România vor avea o vacanță timp de două săptămâni, începând din data de 25 octombrie. 

În acest sens, este evident că autoritățile trebuie să clarifice modul în care va fi modificat anul școlar în curs, dar și să prezinte de urgență situația infrastructurii din unitățile de învățământ (dotarea cu teste non-invazive), precum și alte eventuale măsuri complementare care pot suferi modificări, incluzând calendarul susținerii examenelor naționale.

Astfel, Consiliul Național al Elevilor solicită implementarea următoarelor măsuri: 

  • convocarea de urgență, de către Ministerul Educației, a unei ședințe cu partenerii de dialog social, astfel încât să se poată stabili modificările survenite ca rezultat al impunerii unei vacanțe de două săptămâni. De asemenea, solicităm ca, în orice fel de ipoteză de lucru, să se aibă în vedere menținerea calendarelor examenelor naționale în forma cunoscută în prezent, precum și a datei de finalizare a cursurilor în anul școlar 2021-2022;
  • dacă numărul săptămânilor aferente semestrului I va fi modificat, iar orele se vor recupera în semestrul al II-lea, Ministerul Educației trebuie să adopte o derogare de la dispoziția referitoare la numărul minim de note la o disciplină, pentru a nu aduce elevii și profesorii în ipostaza de a forța metodele de evaluare în mod inutil, având în vedere că nu vor fi fost parcurse toate conținuturile curriculare;
  • este absolut necesar ca, după cele două săptămâni de vacanță, autoritățile să asigure un cadru legal unitar și predictibil pentru funcționarea școlilor, precum și să asigure testarea non-invazivă a elevilor și a personalului din învățământ de cel puțin două ori pe săptămână, fără să mai tergiverseze în mod vădit procedura de licitație și de achiziție. Nu ne putem asuma ca, după o astfel de măsură de compromis, școlile să fie în continuare nepregătite pentru desfășurarea actului educațional față în față;
  • suspendarea organizării tezelor semestriale pentru semestrul I și înlocuirea acestora cu evaluări sumative cu subiect unic pentru toate clasele, fără notare în catalog, cu feedback individual din partea cadrelor didactice;
  • extinderea programului de ore remediale pentru orice elev care solicită acest lucru, fără criterii de accedere la aceste cursuri.

De asemenea, ne manifestăm dezacordul cu privire la o prelungire a acestei vacanțe de două săptămâni sau cu o trecere unitară, la nivel național, în scenariul online, având în vedere faptul că pierderile generate de astfel de măsuri vor fi imense, imposibil de recuperat pe parcursul acestui an școlar.

Declarațiile de Ziua Mondială a Educației nu vor salva cariera didactică

Guvernul Cîțu a fost demis astăzi, 5 octombrie, de Ziua Mondială a Educației, lăsând în urmă un bilanț al promisiunilor neîndeplinite în domeniul educației. Deși spațiul public este invadat de declarațiile politicienilor, astăzi ar trebui să analizăm modul în care statul român pregătește cadrele didactice, pentru a avea un sistem de învățământ care să poată fi celebrat. 

În acest context, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România și Consiliul Național al Elevilor solicită viitorului Guvern implementarea unor măsuri clare și de impact pentru a revitaliza cariera didactică, în lipsa cărora se vor acutiza problemele legate de resursa umană din sistem.

La momentul actual, formarea inițială a cadrelor didactice, realizată prin DPPD, nu urmează un set de indicatori de performanță care să garanteze o pregătire amplă, de calitate a viitorilor profesori. De asemenea, în lipsa unei definiri clare a competențelor pedagogice ce trebuie atinse, aceste programe de formare inițială nu pot fi evaluate din punct de vedere calitativ, ci doar cantitativ. De aceea, ANOSR și CNE solicită elaborarea și implementarea unui profil didactic structurat pe criterii generale, care să constituie un etalon în pregătirea profesională a cadrelor didactice. O altă oportunitate de acces în cariera didactică este masteratul didactic, aflat încă în fază de pilotare. Prioritatea în acest context rămâne sprijinirea constantă a studenților ce au ales acest parcurs academic prin burse de studiu, mobilități de studiu, creșterea orelor de practică, acces la programe de formare externe, astfel încât masteranzii să își poată însuși un set concret de abilități și cunoștințe în domeniul pedagogic. Doar 21,7% dintre profesorii din învățământul preuniversitar sunt tineri, cu vârsta între 18 și 34 de ani, procent care plasează România pe locul 13 în Uniunea Europeană și care denotă lipsa atractivității profesiei didactice, chiar și din prisma inducției deficitare în carieră.

Pe de altă parte, odată intrat în sistemul de învățământ preuniversitar, formarea continuă devine un fenomen rar întâlnit în rândul dascălilor din România, din cauza faptului că procedura de pregătire a acestora este una învechită, iar cursurile oferite de casele corpului didactic nu se mulează întotdeauna pe realitatea de la clasă, iar motivația de a participa la un curs de formare devine, astfel, reprezentată doar de obținerea unei diplome pentru completarea portofoliului personal.  Raportat la anul 2019, datele culese de Eurydice arată că din punct de vedere al nivelului de pregătire a profesorilor, România are 59% dintre profesorii de liceu absolvenți de studii de licență, și aproape 36% cu studii de master. Diferențele față de mediile europene sunt încă mari – la nivel UE, procentele aproape se inversează – 55% au studii de master, iar 38% – studii de licență.

În ceea ce privește formarea continuă a cadrelor didactice, la nivel universitar nu există reglementări distincte pentru formarea competențelor pedagogice. Lipsa unei strategii naționale care să aibă în vedere aceste aspecte duce la perpetuarea unei stări de fapt, prin care competențele de tip soft sau competențele digitale nu sunt considerate ca fiind importante, iar oportunitățile de evoluție în sfera didactică nu sunt o prioritate. Responsabile de formarea cadrelor didactice, universitățile contribuie și ele la acest fenomen, neavând departamente dedicate care să cerceteze noi metode de predare-învățare-evaluare sau care să elaboreze strategii pe termen mediu-lung. Astfel, observăm că în cele mai multe cazuri departamentele pentru pregătirea personalului didactic nu au capacitatea și nici nu organizează în mod recurent cursuri de formare continuă.

Finanțarea sistemului de formare a cadrelor didactice este deficitară, eșuând în acoperirea reală a nevoilor viitoarelor cadre didactice, indiferent de destinația finală a acestora: învățământul preuniversitar sau superior. În ceea ce privește învățământul superior, universitățile sunt responsabile de finanțarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice, însă astfel de formări continue se desfășoară rareori și sunt greu accesibile cadrelor didactice. În acest context, ANOSR și CNE solicită finanțarea distinctă a domeniului formării didactice, bazată pe indicatori specifici.

Începe școala, dar cum ajungem la ea?

În data de 5 mai 2021, cursurile se reiau cu prezență fizică în majoritatea unităților de învățământ, pentru elevii din clasele non-terminale din peste 1700 de localități, urmând ca, în zilele viitoare, să revină la școală și elevii din anii terminali, indiferent de ratele de incidență ale localităților.

 

Consiliul Național al Elevilor atrage atenția asupra accesului la educație pentru peste 430.000 de elevi navetiști din România, care nu vor primi decontul aferent drumului până la și de la școală, în condițiile în care prevederile legale nu reglementează explicit modul în care autoritățile centrale și locale se implică în asigurarea transportului gratuit pentru elevii navetiști.

 

Cauza principală a acestei lacune este reprezentată de un vid legislativ existent, în speță o serie de prevederi contradictorii în ceea ce privește finanțarea mecanismului de decontare a navetei elevilor, prezente în Legea educației naționale nr. 1/2011. În repetate rânduri, Guvernul României, prin ministerele de resort (Ministerul Educației, Ministerul Transporturilor, Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării), și-a asumat să clarifice cadrul legislativ și să simplifice procedura de decontare a abonamentelor elevilor navetiști, astfel încât autoritățile locale și operatorii de transport să poată întreprinde măsurile necesare asigurării accesului la educație pentru toți elevii. Cu toate acestea, însă, nici până la momentul actual situația nu a fost clarificată de către autorități, ceea ce va impacta în mod negativ sute de mii de elevi care nu vor putea ajunge la școală.

 

De aceea, Consiliul Național al Elevilor solicită ferm Guvernului României să ia măsuri urgente pentru ca elevii navetiști să nu fie prejudiciați în niciun fel, dar și să trateze cu celeritate problematica decontării navetei, care a afectat, de-a lungul timpului, întregi generații de elevi și care a avut drept efect principal creșterea ratei părăsirii timpurii a școlii.

 

„Înainte de începerea vacanței de Paști, Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică un proiect de OUG privind transportul elevilor, menit să clarifice prevederile legislative pe această temă. O lună mai târziu, nu există nicio reglementare nouă în acest sens, iar cadru legal privind asigurarea gratuității transportului elevilor navetiști este la fel de neclar ca înainte, nefiind posibilă decontarea/subvenționarea transportului elevilor navetiști. Din aceste motive, solicităm Guvernului României clarificarea, în regim de urgență, a cadrului normativ privind naveta elevilor. Începând de astăzi, elevii ar trebui să se întoarcă la școală; întrebarea este: vor avea cu ce?”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor. 

 

Consiliul Național al Elevilor propune mecanisme pentru sporirea comunicării dintre elevi și profesori!

Conform articolului 7, alin. aa) din Statutul Elevului, aprobat prin OMENCȘ nr.
4742/2016, elevii au dreptul de a acorda feedback semestrial cadrelor didactice care
predau la clasă, prin fișe anonime, pentru a identifica cele mai eficiente metode didactice.
Acest proces de acordare a feedback-ului se întâmplă, însă, de foarte puține ori. În
majoritatea unităților de învățământ din România, cultura comunicării deschise dintre
elevi și profesori și schimbul de feedback reciproc este aproape inexistentă.

Din acest motiv, Consiliul Național al Elevilor a propus Ministerului Educației
elaborarea unei proceduri de acordare a feedbackului semestrial, menită să sporească și
să eficientizeze comunicarea dintre elevi și cadrele didactice. Această metodologie nu are
drept scop aplicarea de măsuri coercitive pentru cadrele didactice, ci sprijinirea acestora
în conturarea unui act educațional de calitate, centrat pe elev. Salutăm deschiderea
Ministerului Educației cu privire la această inițiativă, ce va avea drept efect pe termen
lung îmbunătățirea actului de predare-învățare.

Printre posibilele întrebări ce vor face parte din instrumentul de feedback se
numără itemi privind încurajarea, de către profesor, a participării elevilor la oră, utilizarea
metodelor inovative de predare, ritmul de parcurgere a materiei și atmosfera generală
din cadrul orelor de curs. Răspunsurile elevilor vor fi ponderate în funcție de participarea
lor la ore.

„După aproape 5 ani de când elevii au dobândit dreptul de a acorda feedback
semestrial cadrelor didactice, Consiliul Național al Elevilor a propus crearea unui
instrument de feedback reglementat, care să asigure acordarea corectă a acestuia. Ce ne
dorim noi este ca în sălile de clasă din întreaga țară să pornească dialoguri cu privire la
calitatea actului de predare și învățare, așa cum este el perceput de către elevi. Doar în
acest fel vom putea vorbi despre o educație de calitate, centrată cu adevărat pe nevoile
elevilor. Menirea acestui instrument este, așadar, să creeze un canal de comunicare,
pentru a construi relații de colaborare între elevi și profesori, nu de a căuta vinovați sau
de a arăta cu degetul. Salutăm decizia Ministerului Educației de a aborda acest subiect,
în interesul tuturor elevilor din România.”, a declarat Rareș Voicu, președintele
Consiliului Național al Elevilor.

Solicităm reluarea dezbaterilor pentru planurile-cadru!

Către: Ministerul Educației

În atenția: domnului ministru al educației, prof. univ. dr. Sorin-Mihai CÎMPEANU

domnului secretar de stat pentru învățământ preuniversitar, prof. Sorin ION

 

Stimate Domnule Ministru,

Stimate Domnule Secretar de Stat,

 

         Încă din anul 2017, atunci când s-a dorit pentru prima dată modificarea actualei arhitecturi curriculare, planurile-cadru au reprezentat un adevărat punct nevralgic pentru învățământul preuniversitar din România.

         De multe ori, elevii din țara noastră declară vehement că școala nu le satisface cu adevărat nevoile educaționale și, în fond, nu le asigură două componente interdependente pentru orice absolvent al școlii românești: integrarea în societate și inserția pe piața muncii. Astfel, actualele planuri-cadru pentru liceu, neschimbate de 12 ani, nu răspund aproape deloc cerințelor din zilele noastre, întrucât nu stimulează elevul să deprindă competențe precum gândirea critică și analitică sau alte abilități necesare vieții cotidiene. Relevante în acest sens sunt rezultatele testării PISA 2018, care au arătat că 40,8% dintre elevi nu pot explica și/sau înțelege ceea ce citesc, fiind încadrați în categoria analfabeților funcționali, 46,5% dintre elevi nu pot opera cu noțiuni matematice de bază, în timp ce 44% dintre elevi nu pot realiza corelații elementare în domeniul științelor. Vedem, așadar, o divizare constantă și evidentă în sistemul de învățământ preuniversitar din România, la toate nivelurile.

         În urmă cu opt ani, se înființa clasa pregătitoare. De atunci, elevii au învățat după alte planuri-cadru, alcătuite special pentru a modifica, în timp, arhitectura curriculară a întregului sistem. Totuși, însă, ne aflăm în situația în care această primă generație, aflată acum în clasa a VIII-a, va fi nevoită să învețe la liceu după aceleași planuri-cadru ca și până acum, chiar dacă întregul parcurs educațional al acestor elevi a fost modificat substanțial, prin introducerea de discipline, competențe și conținuturi noi. Cauza acestei situații este tergiversarea inexplicabilă a procesului de modificare a planurilor-cadru pentru liceu, dar și reticența și divergențele de viziune ale miniștrilor și ale reprezentanților societății civile.

         În forma lor actuală, propunerile Ministerului Educației pentru modificarea planurilor cadru de liceu, care s-au aflat în proces de consultare publică până la sfârșitul lunii ianuarie, dezamăgesc prin faptul că nu aduc o viziune reformatoare în plan curricular, ci păstrează abordarea desuetă prezentă în toate modelele curriculare aprobate și promovate în ultimii ani. 

Ne aflăm într-un moment crucial pentru sistemul educațional din România, în care putem să reflectăm asupra a ceea ce nu a funcționat în ultimii ani și să luăm atitudine pentru a schimba în bine elementele de bază, precum finanțarea, curriculumul, formarea cadrelor didactice, participarea elevilor la procesele decizionale din școală etc. Proiectul Președintelui României, România Educată, oferă o perspectivă clară pe tema curriculumului centrat pe elev: unul dintre pilonii din arhitectura sistemului de educație românesc presupune ca sistemul de învățământ să fie centrat pe nevoile beneficiarului, oferind experiențe de învățare autentice pentru fiecare copil sau tânăr, pornind de la profilul și înclinațiile acestuia.

În plus, pentru a ne asigura de faptul că implementarea noilor planuri-cadru va fi posibilă, este necesară realizarea unei analize de costuri (privind modificarea normării cadrelor didactice ș.a), care să reprezinte unul dintre punctele de plecare pentru conturarea finanțării educației în anii următori.

         Având în vedere toate aspectele prezentate mai sus, semnatarii prezentei scrisori vă solicită reluarea dezbaterilor din cadrul grupului de lucru pentru planurile-cadru din cadrul Ministerului Educației, astfel încât, până la finele anului 2021, noua arhitectură curriculară să fie deja creionată, iar viitoarele generații de elevi să poată învăța după programe noi, adaptate cerințelor societății actuale.

 

Inițiator:

Consiliul Național al Elevilor

Semnatari:

Fundația Agenția Împreună

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți

Consiliul Tineretului din România

Federația Coaliția pentru Educație

MAKOSZ – Uniunea Liceenilor Maghiari din România 

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România 

Părinții cer schimbare – grup civic 

Organizația Salvați Copiii România 

 

Bursele școlare – povestea noastră

Trei ani. Trei ani plini de negocieri, de întrevederi cu decidenții de la nivel local și central, de ședințe în miez de noapte, de planuri regândite, de manifestații, petiții și proteste, de victorii de etape, de statistici și, în final, o reușită pentru sute de mii de elevi din România.

Demersul „Burse în toată România!” a luat naștere din dorința de a lupta pentru un drept fundamental al elevilor, care, de prea multe ori, a fost ignorat sau pus în așteptare de autorități. Astfel, în 2018, Consiliul Național al Elevilor a început o luptă asiduă pentru ca toți elevii din țară să primească burse școlare.

Pentru că, acum, după mai mult de trei ani de muncă, ne-am atins dezideratul, vrem să aducem în vedere tot ceea ce a stat în spatele acestei victorii.

Anul 2018 – La acel moment, Consiliul Național al Elevilor a gândit un proiect legislativ care să modifice Legea educației naționale și care să aducă pe masa decidenților, pentru prima oară, noțiunea de „cuantum minim al burselor școlare”. Nemulțumiți de localități care acordă burse de 8 lei pe lună, am considerat cuantumul minim o soluție ideală, astfel încât aceste situații să nu mai existe.

 

 

Ianuarie 2019 – În continuare, Consiliul Național al Elevilor s-a asigurat că propunerea legislativă intră pe circuitul parlamentar – ceea ce s-a și întâmplat. În ianuarie 2019, Parlamentul României a adoptat proiectul, iar Președintele României a promulgat-o, devenind Legea 38/2019. Astfel, aceasta menționa: „…cuantumul minim al bursei de performanță, al bursei de merit, al bursei de studiu și al bursei de ajutor social se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului”.

Decembrie 2019 – Pentru că, în decurs de un an, legea nu a fost respectată, iar cuantumul minim nu a fost stabilit prin hotărâre de guvern, am inițiat, alături de comunitatea Declic, petiția „Burse în toată România”, care a strâns peste 36.500 de semnături.

În acest sens, mai mulți membri ai societății civile care au înțeles nevoia de acordare a burselor școlare în mod echitabil: Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Tineretului din România, Federația Natională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar, Makosz (Romániai Magyar Középiskolások Szövetsége), Salvați Copiii România, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Consiliul Tinerilor Instituționalizați, FONPC, World Vision Romania, Asociația Studenților Romi din București Terni Godi și Funky Citizens.

Petiția a fost depusă de o delegație a Consiliului Național al Elevilor la Ministerul Finanțelor Publice și la Ministerul Educației și Cercetării, acolo unde au avut loc negocieri cu secretarul de stat Sebastian Burduja și ministrul Monica Anisie.

 

 

Aprilie 2020 – După patru luni în care substructurile Consiliului Național al Elevilor au solicitat și centralizat situația din plan local a burselor școlare, în luna aprilie a anului trecut, am lansat analiza națională privind acordarea burselor elevilor, în urma căreia am aflat pura realitate: zeci de comunități de elevi nu primiseră niciodată burse, iar alte sute de consilii locale alocau burse în cuantumuri infime, din cauza faptului că nu dețineau suficiente fonduri. În acel moment, ne-am dat seama, mai mult decât niciodată, cât de importantă este aprobarea unui cuantum minim al burselor școlare.

Octombrie 2020 – Au avut loc alte negocieri purtate cu factorii decizionali. Am calculat impactul bugetar al acestei măsuri și am înaintat ministrului educației și cercetării de la acea vreme, Monica Anisie, propunerea Consiliului Național al Elevilor privind bursele școlare. Au urmat alte negocieri purtate cu factorii decizionali.

 

Noiembrie 2020 – Pentru că nicăieri nu exista o situație centralizată a elevilor eligibili care ar trebui să primească burse, am solicitat inspectoratelor școlare să ne transmită numărul elevilor care ar trebui să primească burse.

Decembrie 2020 – La sfârșitul anului trecut, după un an de la adoptarea Legii 38/2019, Guvernul a adoptat, pentru prima oară, o hotărâre care aproba cuantumul minim al burselor școlare. Astfel, HG 1064/2020 prevede acordarea unei sume de 100 de lei, lunar, pentru toate toate tipurile de bursă.

Ianuarie 2021 – Timp de o lună, motoarele au fost turate la maximum, astfel încât hotărârea anterior menționată să se reflecte și în legea bugetului de stat. Astfel, am avut multiple întrevederi cu membri ai guvernului, în cadrul căreia am solicitat, pornind de la o analiză de impact bugetar, includerea în bugetul de stat a fondurilor necesare acordării bursele școlare.

 

 

Februarie 2021 – Pe data de 11 februarie, Consiliul Național al Elevilor a manifestat în fața Guvernului României, subliniind nevoia finanțării adecvate a sistemului educațional, prin garantarea dreptului la transport gratuit și la burse școlare adecvate. Protestul nostru a avut ecou, astfel că, la finalul zilei, am purtat negocieri cu vicepremierul Dan Barna, în cadrul cărora am expus, din nou, nevoia cuprinderii fondurilor pentru burse în bugetul de stat. La doar o zi distanță, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de lege a bugetului de stat, în cadrul căruia peste 520 de milioane de lei au fost alocați pentru bursele școlare.

Nu în ultimul rând, vă mulțumim vouă – elevi, părinți, profesori și activiști din educație, pentru faptul că ați fost alături de Consiliul Național al Elevilor în toată această luptă. A fost un drum lung, plin de obstacole, dar care, însă, ne-a motivat constant să mergem înainte și să avem ca prim scop un singur gând: acela ca fiecare elev din România să poată beneficia de un drept fundamental, ignorat prea mult timp de către statul român. 

Împreună reprezentăm vocea colegilor noștri!

Biroul de Presă al CNE și-a mărit echipa!

De curând, data limită pentru depunerea aplicațiilor în Biroul de Presă al Consiliului Național al Elevilor a fost atinsă, iar echipa noastră a analizat constant și cu atenție lucrările candidaților.

Cu entuziasm pentru noul început, anunțam componența din mandatul 2020-2021:

Social media manager:
Aura-Maria Badiu

Redactori:
Lorena Rus
Ana Mocanu
Iulian Brînzoi
Eliza Maria Cucu
Alexandra Rus
Alexia Lupu
Andreea Teodorescu
Timotei Istrate
David Bularca

Graphic designeri/ ilustratori:
Ioana Tencu
Damian Cozma
Andreea Crișan
Ana Năstase
Bianca Mocanu
Mara Ioana Muca
Ovidiu Lascu
Ana Andrei
Mario Chirică

Fotografi:
David Piuaru
Denis Rotari
Antonio Pavăl
Krisztian Matyas

Videografi:
Șerban Hâncu
Mihai Boca

Web developeri:
Mihai Sturza
Cosmin Andrei
David Niculae
Andrei Stan
Roberto Barbaras
Andrei Visoiu

Suntem nerăbdători să demarăm noi demersuri menite să apere drepturile și interesele elevilor din România, alături de actuala echipă a Biroului de Presă! Felicitări tuturor!

Educația noastră nu e experimentul vostru!

Încă din luna aprilie a acestui an, Guvernul României a început să lanseze în spațiul public promisiuni și supoziții cu privire la începerea anului școlar 2020-2021. În ciuda acestui fapt, acum, la mai puțin de două săptămâni până la începerea cursurilor, statul român nu e nici pe departe pregătit pentru deschiderea anului școlar. Sarcina de a achiziționa materiale de protecție a fost pasată autorităților locale, urmând ca aceste achiziții să fie decontate de la bugetul de stat. Perioada de depunere a cererilor de decontare începe, însă, în luna decembrie. Multe consilii locale nu au bugetul necesar pentru a realiza aceste achiziții, iar acest fapt va determina apariția discrepanțelor în ceea ce privește nivelul de siguranță din diferite unități de învățământ.

Mai mult, ținând cont de faptul că școlile din anumite localități vor începe cursurile exclusiv online, este imperios să atragem atenția cu privire la dotarea cu dispozitive conectate la internet pentru elevi și profesori, fapt care nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că Legea 109/2020 prevede obligativitatea Executivului de a asigura infrastructura digitală necesară actului educațional virtual, pentru orice elev sau profesor care solicită acest lucru. Procesul de achiziție publică a celor 250.000 de tablete promise de către Guvernul României a fost tergiversat, iar acum, la mai puțin de două săptămâni până la debutul cursurilor, elevii care nu au avut acces la școala online pe durata stării de urgență vor fi privați din nou de acest drept.

Un alt factor ce denotă lipsa de pregătire a Guvernului pentru a deschide anul școlar constă în incoerența în declarațiile făcute de către autorități. Cu câteva zile în urmă, Consiliul Național al Elevilor a tras un semnal alarmă cu privire la iresponsabilitatea declarațiilor vicepremierului Raluca Turcan și premierului Ludovic Orban în legătură cu posibilitatea Guvernului de a asigura materiale de protecție împotriva virusului, în discordanță cu Ordonanța de urgență ce prevedea alocarea a 50 milioane de euro pentru achiziția acestor materiale. Mai mult, ținând cont de faptul că multe unități de învățământ sunt secții de votare, este nevoie de o igienizare riguroasă a acestora după desfășurarea procesului electoral, pe data de 27 septembrie, ținând cont de fluxul mare de oameni care va lua parte la vot.

În cursul zilei de astăzi, miniștrii educației și sănătății au realizat o conferință de presă comună, în cadrul căreia au prezentat normele sanitare privind începerea anului școlar. Am constatat, cu dezamăgire, faptul că în cadrul acestei conferințe de presă nu au fost anunțate aspecte noi privind începerea cursurilor. Tot în acest fel au fost ignorate recomandările experților epidemiologi legate de distanța minimă între elevi, cea de 1,5 metri, prin ordinul comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății ce prevede obligativitatea păstrării distanței de 1 metru.

„Astăzi, cei doi miniștri au făcut declarații de presă comune privind începerea cursurilor. Nu am aflat nimic nou, același discurs rigid, lipsit de substanță. Conform calendarului prezentat de ministrul sănătății, școlile vor avea la dispoziție doar două zile să se pregătească pentru începerea anului școlar. Materiale sanitare nu, distanțare nu, dispozitive nu. Autoritățile au ales, cu bună știință, să pună în pericol sănătatea elevilor din România.”, declară Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Tinerii continuă responsabil lupta cu COVID-19

Consiliul Național al Elevilor (CNE)Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Tineretului din România (CTR) îndeamnă elevii, studenții și tinerii din România să rămână responsabili și în perioada de după starea de urgență care a fost decretată pentru a limita efectele pandemiei de COVID-19 în țară.

Este necesar ca, pe lângă responsabilitate, să dăm dovadă de solidaritate. Astfel, salutăm tinerii și organizațiile de și pentru tineret care s-au implicat în comunitate, în vederea limitării răspândirii și diminuării efectelor negative cauzate de virusul SARS-CoV-2. Acțiuni ca participarea la actul educativ, implicarea în comunitate prin sprijin oferit categoriilor vulnerabile și celor care au luptat în „linia întâi”, respectarea îndemnului „Stați acasă!” sunt doar câteva dintre modalitățile prin care tinerii s-au făcut vizibili la nivel național.

CNE, ANOSR și CTR încurajează tinerii să aibă în continuare o conduită civică adecvată, chiar dacă România nu va mai fi în stare de urgență. Astfel, cele trei structuri îndeamnă tinerii:

  • să respecte cu strictețe regulile de igienă personală și folosirea măștii de protecție;
  • să păstreze distanța socială și să evite zonele aglomerate;
  • să evite deplasările nejustificate în afara localității;
  • să rămână acasă dacă prezintă simptome de gripă sau răceală (tuse, febră, dificultăți în respirație) și să sune medicul de familie pentru a solicita sfaturi;
  • să se implice în continuare în activități de voluntariat pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 sau să sprijine și să promoveze inițiativele din comunitatea lor;
  • să aloce timp suficient procesului de învățare;
  • să se informeze doar din surse oficiale. Să evite știrile ce conțin: exprimări pompoase, alarmiste, tratamente naturiste, homeopatice sau medicamentoase împotriva COVID-19;
  • să adopte o conduită civică adecvată atunci când desfășoară activități în aer liber și să nu se deplaseze într-un grup mai mare de 3 persoane.

În ultima perioadă, la nivelul unora dintre comunitățile locale, discursul populist a primat în dezavantajul cetățenilor. Condamnăm, cu fermitate, toate acțiunile politicienilor care au avut drept scop nu garantarea siguranței cetățenilor și a participării acestora la procesele de învățare în mediul online, ci consolidarea unei imagini în scop electoral. În aceste vremuri de criză, elevii, studenții și tinerii din România au nevoie de o clasă politică responsabilă, care să elaboreze politici publice în beneficiul cetățenilor.

Facem un apel deschis, pe această cale, la Ministerul Educației și Cercetării, dar și la Ministerul Sănătății, pentru a garanta siguranța elevilor, unii dintre ei viitori studenți, care vor susține în săptămânile următoare examenele naționale. Autoritățile publice de la nivel central și local trebuie să își coordoneze resursele pentru a se asigura că examenele se desfășoară în condiții optime.

Așteptăm, de asemenea, un răspuns mai viguros din partea Ministerului Tineretului și Sportului, prin care să acorde în mod real suport către structurile de tineret, respectiv grupurile informale de tineri. Apreciem deschiderea arătată în acest sens, însă sperăm la concretizarea seriei de măsuri care să ajute sectorul neguvernamental și grupurile de voluntari formate și/sau dedicate tinerilor.

Chiar și în aceste vremuri de criză, elevii, studenții și tinerii trebuie să fie ascultați, iar autoritățile publice locale trebuie să valorifice, prin resursele digitale, participarea cetățenilor la procesul decizional. Pandemia provocată de Coronavirus nu este un motiv pentru a priva elevii, studenții și tinerii de dreptul la participare în cadrul comunităților lor. Audiențele online, consiliile consultative pe probleme de tineret în mediul digital, organizarea dezbaterilor publice prin intermediul resurselor digitale trebuie să devină realitate deoarece avem nevoie să fim ascultați, nu doar auziți.