2019 – anul finanțării educației!

Consiliul Național al Elevilor, structura reprezentativă a elevilor din România, declară: 2019 – anul finanțării educației! Nenumărate studii, poziții ale reprezentanților principalilor actori din sistemul de învățământ și ale altor organizații civice, precum și reacții ale specialiștilor în educație relevă același lucru: educația este subfinanțată!

Cu scopul de a crește valoarea fondurilor alocate sectorului educației, atât de la nivel central, cât și de la nivel local, Consiliul Național al Elevilor a demarat campania „2019 – anul finanțării educației”, care are următoarele obiective:
1. „Abonament la educație” – Acordarea reducerii de minimum 50% a tarifului pentru transportul local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și pentru transportul intern auto, feroviar și naval, pe tot parcursul anului calendaristic, alături de decontarea integrală a cheltuielilor cu transportul pentru elevii navetiști și eliminarea tarifului maxim per kilometru aferent abonamentului de transport rutier al elevilor. Deși prin măsura de a plafona prețul abonamentelor pentru transportul rutier intern al elevilor s-a dorit decontarea integrală a costurilor cu transportul pentru elevii navetiști, efectele preconizate nu s-au concretizat. În urma unui studiu realizat de către Consiliul Național al Elevilor, intitulat „Raport privind implementarea Statutului Elevului la nivel național, în anul școlar 2017-2018”, s-a constatat că există nenumărate cazuri în care beneficiarilor primari ai educației nu li se acoperă decât un procent din prețul real al abonamentului, după cum urmează: doar 13% dintre elevii navetiști beneficiază de decontul integral al navetei, 41% primesc înapoi mai puțin de 30% din costul real al abonamentului, în timp ce procentaje minuscule sunt și în cazul elevilor care primesc un decont în valoare de mai mult de 70% din costul total, cât și pentru cei ce primesc între 50-70%: 3%, respectiv 4% dintre respondenți. În urma unei solicitări formulate în baza Legii 544/2001, transmise Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, s-a constatat că această instituție, prin structurile deconcentrate, a întocmit un număr de (doar) patru procese-verbale pentru nerespectarea tarifului maxim impus de către Guvern, în valoare de 36.000 de lei, în județele Argeș și Vâlcea, în contextul în care hotărârea de Guvern care stabilește prețurile practicate este datată din anul 2016 și un procent uriaș de elevi nu beneficiază de decontarea integrală a costurilor cu transportul. Măsurile propuse de către Consiliul Național al Elevilor sunt eliminarea tarifului maxim impus de către Guvern, alături de respectarea legii în privința acordării reducerii de minimum 50% de către administrațiile locale. Coroborând cele două măsuri, o parte din presiunea financiară care apasă pe umerii instituției centrale, în speță Ministerul Educației Naționale, va fi transferată autorităților locale, în speță consiliilor județene, care vor avea și rolul de a responsabiliza operatorii de transport care vor să profite de fondurile publice.

2. „Niciodată prea mult!” – analizarea finanțării educației, atât de la nivel central, cât și de la nivel local. Niciodată nu se acordă „prea multe” fonduri către segmentul educație.
Deși se spune că bugetul pentru învățământ are cea mai mare valoare de până acum, creșterea nu acoperă unele dintre ariile importante. Dacă pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora, majorarea este una substanțială, de aproximativ 22% (de la 4413 RON la 5384 RON), creșterea procentuală a costului standard per elev/preşcolar privind cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar „bunuri şi servicii” este de doar 4,225% (de la 355 RON la 370 RON), datorită indexării indicelui inflației.
Din cauza unei valori infime a costului standard per elev/preşcolar, în raport cu nevoile reale, privind cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar „bunuri şi servicii”, există în continuare numeroase unități școlare unde se practică strângerea și folosirea de fonduri ilegale („fondul clasei”, „fondul școlii” și altele), ceea ce face ca învățământul să nu fie gratuit, așa cum prevede Constituția României.
Totodată, activitatea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP) a fost, din 2011 până acum, pur decorativă. Acțiunile CNE au scopul de a întări rolul acestui organ consultativ în creșterea finanțării educației, astfel încât bugetul alocat acestui sector să fie în concordanță cu nevoile reale ale sistemului. Creșterea bugetului educației fără stabilirea și fundamentarea sumelor necesare pentru fiecare coeficient în parte este imposibilă și împotriva unei bune guvernări. Din acest motiv, CNE și-a propus realizarea unor analize prin care să se determine sumele pe care le cheltuie părinții în locul autorităților publice centrale și locale, pentru a putea fundamenta majorarea costului standard per elev/preşcolar privind cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar „bunuri şi servicii”, alături de modul de acordare și cuantumul sumelor pe care le alocă administrațiile locale către unitățile de învățământ preuniversitar.
3. Bursele acordate elevilor – stabilirea unui cuantum minim favorabil elevilor pentru bursele de ajutor social, de studiu, de merit și de performanță, precum și modificarea unor hotărâri de Guvern din aria aceasta.

În urma demersului inițiat de către Consiliul Național al Elevilor în anul 2017, autoritățile locale sunt obligate să acorde burse elevilor într-un cuantum minim, stabilit anual prin hotărâre de Guvern. Dacă din 2011 până la intrarea în vigoare a Legii nr. 38/2019, formularea „elevii […] pot beneficia de burse” era interpretată de către autoritățile locale într-un mod care prejudicia elevii, considerând că pot să acorde sau nu burse, formularea introdusă la inițiativa CNE obligă autoritățile să facă acest lucru. În continuare, este nevoie de stabilirea unui cuantum minim care să avantajeze elevii, alături de modificarea ordinului de ministru care stabilește criteriile de acordare a acestor burse. Motivația acestui demers constă în faptul că diferențele dintre valorile burselor acordate elevilor sunt foarte mari, în special în raport cu mediul unității de învățământ, rural, urban mic și urban mare.

Pe lângă aceste lucruri, se va milita pentru actualizarea unor hotărâri de Guvern astfel încât elevii care frecventează învățământul profesional să beneficieze de bursa profesională pe toată perioada anului școlar, iar criteriile financiare care stau la baza acordării altor ajutoare sub formă de bani să fie actualizate, în raport cu creșterea salariului minim net pe economie.
4. „Dezinfectăm sistemul” – ce facem cu cantinele, internatele și condițiile igienico-sanitate din școli?

La momentul actual, peste 1400 de unități de învățământ au toaleta în fundul curții. În același timp, nenumărate școli nu asigură minimul necesar pentru igiena școlarilor: hârtie igienică, săpun și apă curentă. Pe lângă aceste lucruri, în majoritatea cantinelor și internatelor școlare, condițiile nu sunt prielnice activității elevilor – gândaci, igrasie, mizerie, mobilă uzată. CNE va milita pentru acordarea fondurilor necesare aducerii în condiții optime pentru elevi a infrastructurii școlare, astfel încât aceștia să nu mai învețe în unități de învățământ ale căror condiții igienico-sanitare și dotări sunt anacronice, precum și pentru actualizarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1955/1995, pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor.

„Ideea acestei campanii ample a venit în urma ședinței CNFIP din decembrie 2018; după acea întâlnire, am ieșit mâhnit pe ușa MEN. Era clar că trebuie să facem ceva cu finanțarea educației: de la finanțarea de bază și cea complementară, la transportul elevilor, la bursele acestora și la infrastructura școlară, până la fondurile informale de tipul fondul clasei, fondul școlii și altele. Am întors ideea pe toate părțile, i-am găsit un nume potrivit și am ordonat conținutul. Vom pune presiune pe autoritățile centrale și locale, astfel încât finanțarea segmentului educației să fie în concordanță cu nevoile reale ale sistemului. Efectele subfinanțării învățământului sunt foarte grave și abia încep să apară: de la calitatea personalului didactic, care pare să aibă o descreștere, la rezultate din ce în ce mai slabe la evaluările naționale, până la clase supraaglomerate, unde actul didactic devine ineficient. Cauzele acestor probleme au legătură și cu formările inițială și continuă ale cadrelor didactice, cu discrepanțele de ordin calitativ dintre unitățile de învățământ și cu alte aspecte, însă și pentru rezolvarea lor este nevoie de fonduri. Toate acestea se răsfrâng, pe perioade mari de timp, asupra societății: de la procentele enorme de analfabeți funcțional, la corupția generalizată, la lipsa de oameni calificați pe piața muncii și migrația tinerilor, până la calitatea guvernării. Pe scurt, finanțarea precară duce la o populație lipsită de educație și formare.” a declarat Petru APOSTOAIA, președintele Consiliului Național al Elevilor

Acte normative și documente de referință:
1. Legea Educației Naționale nr. 1/2011 –http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/125150
2. Legea serviciilor publice de transport persoane în unitățile administrativ-teritoriale nr.
92/2007 – http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/81267
3. OMECTS privind aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din
învățământul preuniversitar de stat nr. 5576/2011 –
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/132567
4. Hotărârea de Guvern privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea
costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de
învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate
din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar nr. 72/2013
(actualizată doar până la data de 20 ianuarie 2017, însă a mai suferit modificări) –
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/146077
5. Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel național, în anul școlar
2017-2018 –
https://drive.google.com/file/d/1wWcz8f4BtpYVHgBDMDp7POLRuK_W_OKG/view
6. Ordinul Ministrului Sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile
pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor nr. 1955/1995 –
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/7629

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *