2019

Prin „Abonament la educație“, campanie lansată la începutul anului 2019, ne dorim să aducem în atenția publică o problemă stringentă cu care se confruntă elevii din România, anume faptul că aceștia nu beneficiază de reducerea de minimum 50% pentru transportul în comun, deși acest aspect este stipulat în lege.

Mai mult decât atât, dorim să focalizăm atenția factorilor decizionali și asupra navetei elevilor, al cărei cost nu este, deseori, decontat integral.

2017

În acest an, elevii au dat #foaiagoală la simulările examenelor naționale, alăturându-se protestului inițiat de Consiliul Național al Elevilor.

Câteva motive ce au stat la baza mișcării, formulate în primăvara anului 2019, sunt enumerate mai jos:

  • „Dăm foaia goală pentru că simulările nu ne vor evalua competențele, ci doar cunoștințele. Nu ne vor evalua capacitatea de a gândi critic, ci doar capacitatea de a reproduce informațiile care ne-au fost dictate la clasă.”
  • „Dăm foaia goală pentru că schimbările nefundamentate nu sunt soluția în educație. Itemii de tip obiectiv nu au fost etalonați, iar noi, deși suntem beneficiarii direcți ai educației, nu am fost
    consultați.”
  • „Dăm foaia goală pentru a trage un semnal de alarmă înainte
    să fie prea târziu, înainte să ajungem în punctul critic în care vom susține simulări de examene naționale anual, pentru că decidenții își doresc să pună cât mai multă presiune pe noi.”

Astfel, elevii au fost încurajați ca în loc să rezolve subiectele, să își scrie pe foaie nemulțumirile cu privire la sistem, militând simbolic pentru o schimbare.

Consiliul Național al Elevilor a îndemnat toți elevii din România să protesteze în data de 9 septembrie, în timpul desfășurării festivităților de deschidere a anului școlar, purtând o banderolă sau alt articol vestimentar de culoare neagră.

Cea mai recentă măsură apărută în sfera educației, prin care elevii care obțin medii de admitere sub 5 la finalul gimnaziului sunt repartizați direct în școlile profesionale, a fost motivul principal care ne-a determinat să ieșim la protest în curtea școlii.

Considerăm că propunerea venită din partea Ministerului Educației Naționale anulează eforturile depuse în ultimii ani pentru a crește relevanța învățământului profesional și distrage atenția de la cauzele reale pentru care unii elevi nu au performanțe la Evaluarea Națională: subfinanțarea sectorului educațional, ineficiența actului de predare-învățare, lipsa de incluziune din mediul școlar.

2018

La începutul anului 2018, Consiliul Național al Elevilor dădea startul unei campanii care viza schimbările din aria curriculară la nivel de liceu, campanie în cadrul căreia s-au strâns peste 136.000 de semnături.

Câteva dintre solicitările noastre erau:

  • prioritizarea etapelor dezvoltării curriculumului (elaborarea planurilor-cadru să pornească de la profilul absolventului);
  • planul de învățământ să fie conceput astfel încât să favorizeze anumite ieșiri din sistem (să ne asigurăm că, fie că alege învățământ superior, piața muncii sau altă alternativă, elevul are anumite competențe „pentru viață”);
  • prioritizarea disciplinelor studiate;
  • focalizare mai intensă asupra particularităților elevilor;
  • transferul accentului de pe școală pe elev prin transformarea curriculumului la decizia școlii în curriculum la decizia elevului din oferta școlii;
  • grupe formate dintr-un număr minim de aproximativ 15 elevi pentru organizarea materiilor din curriculum la decizia elevului din oferta școlii;
  • trunchiul comun să conțină discipline cu o largă aplicabilitate, precum educație pentru sănătate, educație juridică, limba română, oratorie, gândire critică ș.a.m.d.;
  • transparență în procesul de definitivare a planurilor-cadru.

Ca urmare a demersului, s-a constituit un grup de lucru pe planurile-cadru, din care făceau parte și reprezentanții elevilor. Cu toate acestea, în urma numeroaselor schimbări din fruntea Ministerului Educației Naționale, grupul nu a mai avut activitate.

Elevii reprezentanți s-au plictisit de cadourile clasice de Crăciun! În iarna anului 2018, nu i-au mai scris moșului despre dorințele din domeniul educației, ci au trimis cereri către toate Consiliile Locale, să vadă cum au progresat de-a lungul anilor în ceea ce privește finanțarea complementară.

Scopul demersului a fost realizarea unei comparații între sumele de bani pe care primăriile le-au alocat în ultimii ani pentru sectorul educațional și sumele investite în alte sfere: cultură, religie, recreere.

2017

Demersurile Consiliului Național al Elevilor s-au orientat către superficialitatea cu care sunt tratate bursele școlare de către autorități încă de la începutul anului 2017.

Ce se presupunea a fi o intervenție simplă în sensul reglementării nu doar a obligativității, ci și a unei sume minime pentru acordarea burselor, s-a dovedit a fi o luptă împotriva persoanelor aflate la cârma sistemului educațional. 

Proiectul Consiliului Național al Elevilor a urmat procedura parlamentară, Legea 38/2019, care intră în completarea Legii Educației Naționale 1/2011, fiind adoptată recent. Din păcate însă, demersul pentru burse continuă, deoarece interesele autorităților administrației publice locale sunt puse mai presus de cele ale elevilor, iar Guvernul României nu își respectă angajamentul luat.

2016

Statutul Elevului este primul document ce reglementează distinct drepturile și obligațiile elevilor înmatriculați în instituțiile de învățământ preuniversitar de stat, particular sau confesional din România.

Existența acestui act normativ este esențială pentru un sistem de învățământ de calitate, democratic, centrat pe elev și pe doleanțele lui. Statutul Elevului reprezintă în totalitate o inițiativă a elevilor, conținutul acestuia fiind dezbătut și votat în cadrul Adunării generale a Consiliului Național al Elevilor desfășurată în județul Hunedoara, în decembrie 2015.

În urma numeroaselor ore de negocieri, a presiunilor din partea multor actori din sistemul de învățământ preuniversitar, a multiplelor amendamente dezbătute şi a luptelor constante în care opinia elevilor era considerată irelevantă, documentul a fost adoptat prin OMENCŞ nr. 4742 din 10 august 2016, fiind publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, la 23 august 2016 și intrând în vigoare 30 de zile mai târziu, pe 22 septembrie 2016.