Prin „Abonament la educație“, campanie lansată la începutul anului 2019, ne dorim să aducem în atenția publică o problemă stringentă cu care se confruntă elevii din România, anume faptul că aceștia nu beneficiază de reducerea de minimum 50% pentru transportul în comun, deși acest aspect este stipulat în lege.

Mai mult decât atât, dorim să focalizăm atenția factorilor decizionali și asupra navetei elevilor, al cărei cost nu este, deseori, decontat integral.

Consiliul Național al Elevilor a îndemnat toți elevii din România să protesteze în data de 9 septembrie, în timpul desfășurării festivităților de deschidere a anului școlar, purtând o banderolă sau alt articol vestimentar de culoare neagră.

Cea mai recentă măsură apărută în sfera educației, prin care elevii care obțin medii de admitere sub 5 la finalul gimnaziului sunt repartizați direct în școlile profesionale, a fost motivul principal care ne-a determinat să ieșim la protest în curtea școlii.

Considerăm că propunerea venită din partea Ministerului Educației Naționale anulează eforturile depuse în ultimii ani pentru a crește relevanța învățământului profesional și distrage atenția de la cauzele reale pentru care unii elevi nu au performanțe la Evaluarea Națională: subfinanțarea sectorului educațional, ineficiența actului de predare-învățare, lipsa de incluziune din mediul școlar.

La începutul anului 2018, Consiliul Național al Elevilor dădea startul unei campanii care viza schimbările din aria curriculară la nivel de liceu, campanie în cadrul căreia s-au strâns peste 136.000 de semnături.

Câteva dintre solicitările noastre erau:

• prioritizarea etapelor dezvoltării curriculumului (elaborarea planurilor-cadru să pornească de la profilul absolventului);
• planul de învățământ să fie conceput astfel încât să favorizeze anumite ieșiri din sistem (să ne asigurăm că, fie că alege învățământ superior, piața muncii sau altă alternativă, elevul are anumite competențe „pentru viață”);
• prioritizarea disciplinelor studiate;
• focalizare mai intensă asupra particularităților elevilor;
• transferul accentului de pe școală pe elev prin transformarea curriculumului la decizia școlii în curriculum la decizia elevului din oferta școlii;
• grupe formate dintr-un număr minim de aproximativ 15 elevi pentru organizarea materiilor din curriculum la decizia elevului din oferta școlii;
• trunchiul comun să conțină discipline cu o largă aplicabilitate, precum educație pentru sănătate, educație juridică, limba română, oratorie, gândire critică ș.a.m.d.;
• transparență în procesul de definitivare a planurilor-cadru.

Ca urmare a demersului, s-a constituit un grup de lucru pe planurile-cadru, din care făceau parte și reprezentanții elevilor. Cu toate acestea, în urma numeroaselor schimbări din fruntea Ministerului Educației Naționale, grupul nu a mai avut activitate.

Elevii reprezentanți s-au plictisit de cadourile clasice de Crăciun! În iarna anului 2018, nu i-au mai scris moșului despre dorințele din domeniul educației, ci au trimis cereri către toate consiliile locale, să vadă cum au progresat de-a lungul anilor în ceea ce privește finanțarea complementară.

Scopul demersului a fost realizarea unei comparații între sumele de bani pe care primăriile le-au alocat în ultimii ani pentru sectorul educațional și sumele investite în alte sfere: cultură, religie, recreere.