Dragă cititorule,

 

Fie că ești elev, părinte sau profesor, în acest ultim an ai dus lupta pentru o educație mai bună cot la cot cu noi. Ne-ai urmărit demersurile, ridicatul din bănci, pozițiile critice la adresa sistemului educațional, ne-ai ascultat cum condamnam vehement abuzurile din același sistem și dorința noastră de a-l schimba. Mandatul 2019-2020 a ajuns a final, motiv pentru care lansăm acest raport narativ. Nu este un raport de birou, el nu are cifre și date statistice, nu măsoară eficiența angajaților pe care nu îi avem, este un raport narativ menit să orienteze lectura către bornele ultimului mandat în cadrul Consiliului Național al Elevilor, structura de reprezentare a elevilor din România.

Componența Biroului executiv al Consiliului Național al Elevilor:

Președinte – Antonia- Laura Pup (Timiș)

Secretar executiv al departamentului de organizare internă – Ștefan Manea (Mureș)

Secretar executiv al departamentului educație și comunicare (relații externe) – Andra-Maria Ion (Dolj)

Vicepreședinte al departamentului de organizare internă – Rareș Voicu (Brăila)

Vicepreședinte relații internaționale – Andreea Păun (Vrancea)

Vicepreședinte învățământ profesional și tehnic – Octavian Sandu (Iași)

Vicepreședinte învățământ confesional și vocațional – Rafael Barac Bologa (Suceava)

Vicepreședinte responsabil de comisia de voluntariat și educație nonformală – Tudor Alexandru Panait (București)

Începutul

Nici măcar începutul acestui mandat nu a fost unul lipsit de provocări. La trei zile de la preluarea lui, am rămas fără ministru la Educație, urmare a eliberării din funcție a Ecaterinei Andronescu. Conștienți că avem o datorie față de elevii pe care îi reprezentăm, conștienți de faptul că nu ar fi prima oară când Educația rămâne, luni bune, fără ministru, transmiteam politicienilor: Sperăm că interesele beneficiarilor primari ai educației vor fi mai presus de jocurile de putere ale guvernanților. Este regretabil că suntem din nou martorii unui maraton fără ministru, chiar în ajunul noului an școlar. Solicităm factorilor decizionali să abandoneze ideea numirilor pe genunchi (…).

Întregul spectru educațional era, în august 2019, cuprins de incertitudine: în spațiul public era avansată propunerea de prelungire a anului școlar 2019-2020, propunere asupra căreia noi ne-am ridicat critic. În România, avem cel mai scurt an școlar, iar o astfel de modificare cu doar câteva săptămâni înainte de începerea școlii nu servea nimănui, decât intereselor operatorilor din turism. Am sesizat acest lucru și l-am combătut cu fermitate: https://bit.ly/prelungirea-vacanței.

În luna februarie 2019, era lansat în dezbatere publică programul „Merg la școală”, prin care elevii ar fi urmat să primească vouchere de câte 250 de lei pentru rechizite, echipament sportiv și materiale auxiliare. Însă în august 2019, propunerea, care venea în sprijinul elevilor cu posibilități financiare reduse, a fost retrasă din dezbatere fără vreo explicație.  Am solicitat Guvernului menținerea intactă a bugetului alocat pentru educație și reconsiderarea importanței măsurilor de tip social având drept scop garantarea accesului elevilor la educație: https://bit.ly/merg-la-școală.

10 august 2019. Pentru cei mai mulți, doar o altă zi de sâmbătă, însă pentru noi a reprezentat un prilej de a sărbători cei 3 ani de la aprobarea Statutului Elevului, actul normativ în care sunt stipulate drepturile și obligațiile pe care beneficiarii direcți ai educației le au ca membri ai comunității școlare. Ne simțim îndatorați să vă reamintim că ceea ce este astăzi o pârghie importantă în arhitectura sistemului de educație nu ar fi existat fără concursul Consiliului Național al Elevilor (CNE) și al Asociației Elevilor din Constanța (AEC).

Ne-am opus ferm introducerii unei „trepte” pentru admiterea la liceu, măsură în urma căreia absolvenții clasei a opta care au media sub 5 la Evaluarea Națională ar fi fost repartizați obligatoriu în școlile profesionale, considerând că acestea ar trebui să reprezinte medii de formare destinate celor cu adevărat interesați de practicarea unei meserii pe viitor, nu o ultimă opțiune a elevilor care au avut rezultate slabe la examenul de final de gimnaziu. Suntem de părere că elevii au nevoie de sprijin real în alegerea și parcurgerea traseului educațional și milităm pentru o creștere organică a interesului manifestat de aceștia față de învățământul profesional.

O nouă generație de elevi reprezentanți

Septembrie 2019 a debutat cu lansarea noii ediții a Ghidului elevului reprezentant în Consiliul de Adminstrație, resursă cheie care dorim să servească reprezentării elevilor din următoarele generații. La doar câteva zile distanță, am anunțat societatea civilă, care a răspuns apelului nostru, că pe 9 septembrie, în prima zi a anului școlar, vom ține cu toții Doliu pentru educație. Doliu pentru că guvernanții au abandonat elevii din România și orice șansă pe care aceștia ar fi putut să o aibă într-un parcurs educațional care să le fructifice interesele. Doliu pentru condițiile insalubre din școli, doliu pentru bursele mult prea mici, pe care autoritățile publice locale refuză să le acorde la timp. A fost prima mișcare civică a acestui mandat, care a mobilizat mii de elevi din toată țara, care au purtat banderole negre pe braț în prima zi de școală.

Am lansat campania Ridică-te din bancă!, pentru a promova alegerile din cadrul consiliilor școlare/ județene ale elevilor, am supervizat procesul electoral pentru ca acesta să nu fie viciat, să fie ferit de intervenția oricărui profesor sau director, iar atunci când au existat sesizări, le-am rezolvat punctual. Ridică-te din bancă! a fost o campanie-manifest menită să aducă conștientizare pe băncile școlii: să îți reprezinți colegii, să lupți pentru drepturile tale și ale lor, poate fi cea mai tare experiență de liceu. I-am chemat alături de noi, i-am încurajat să își depună candidaturile și să plecăm împreună la luptă pentru un sistem educațional echitabil și de calitate. Pentru că ne plac ghidurile prietenoase pentru elevi, am creat încă unul: Ghidul Prima candidatură în Consiliul Elevilor.

Pentru a fi mai aproape de voi, ne-am făcut acest nou site, de pe care acum citiți raportul narativ al mandatului. Acesta a fost creat de elevi, voluntari în cadrul Biroului de Presă al Consiliului Național al Elevilor, pentru elevi, adică toți cei care ne pot citi și se pot informa asupra activității noastre.

Octombrie 2019. Încă din 2017, structura noastră militează pentru o structură fixă a anului școlar, astfel încât cursurile să înceapă pe 1 septembrie și să se încheie pe 1 iunie.  Vocea reprezentanților elevilor din România nu a fost ascultată în cadrul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților, iar măsura nefundamentată potrivit căreia școala va începe, anual, în a doua săptămână din septembrie, a trecut în unanimitate. Ne dorim stabilitate în sistemul educațional, însă această stabilitate trebuie obținută printr-o reformă reală, nu prin măsuri lipsite de fond, care nu tratează cauza problemelor din învățământul românesc.

Pentru că respectul nu se obține prin lege, am condamnat, cu fermitate, propunerea legislativă privind învestirea cadrului didactic cu statutul de autoritate publică. Astăzi, ne bucurăm să știm că legea nu va produce efecte, întrucât a fost declarată neconstituțională.

Odată cu schimbarea Guvernului, am solicitat miniștrilor să gândească o strategie pe termen lung pentru Educație, chiar dacă urma un an electoral. Am realizat chiar și o listă de propuneri pentru actualul Executiv: https://bit.ly/propuneri-guvernare, pe care le-am negociat și apărat în forurile din care facem parte. Privind retrospectiv, anunțăm faptul că majoritatea dintre acestea au rămas la stadiul de promisiune, prea puține au devenit realitate pentru elevii din România.

Cu ocazia alegerilor prezidențiale, am îndemnat elevii să devină observatori ai procesului electoral, să meargă la vot, informându-se în prealabil, am solicitat dezbateri între candidați și am refuzat să girăm nerespectarea acestui principiu: într-o societate democratică, dezbaterea și schimbul de idei sunt fundamentale. Am devenit parteneri în proiectul Cunoaște-ți candidatul!, alături de Alianța Națională a Organizațiilor Studentești din România și a Consiliului Tineretului din România.

În perioada 13-17 noiembrie, am organizat, la Oradea, Sesiunea Națională de Formare a Elevilor Reprezentanți, cea mai mare ediție de până acum, unde au luat parte 150 de elevi reprezentanți din întreaga țară. Timp de patru zile, aceștia au învățat despre reprezentare, despre construirea unor campanii, despre cum interacționăm cu decidenții, dar și despre care sunt mecanismele legislative prin care ne putem apăra drepturile.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Elevului și Studentului, am lansat, alături de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), două rapoarte menite să radiografieze respectarea drepturilor și îndatoririlor elevilor și studenților din România: Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel național (RISEN) și Raportul privind respectarea Codului drepturilor și obligațiilor studenților. Puținul timp pe care l-am acordat realizării acestui raport s-a transpus în calitatea îndoielnică acestuia, anumite aspecte privind sistemul educațional, precum acordarea burselor și a facilităților de transport, nefiind cuprinse în conținutul documentului. Este important ca structura să învețe din propriile-i greșeli, acesta fiind mesajul pe care dorim să îl lansăm către următoarele generații de elevi reprezentanți. Pentru o mai mare acuratețe a raportului, recomandăm ca, pe viitor, acesta să fie realizat prin respectarea unor reguli de cercetare și implementarea unei metodologii mult mai clare. La finalul lunii noiembrie, am conturat și lansat propunerile Consiliului Național al Elevilor privind bugetul de stat pentru anul 2020: https://bit.ly/buget-de-stat, accentuând nevoia unei finanțări care să urmeze elevul și să permită dezvoltarea unui sistem educațional în care fiecare copil să poată participa.

Lupta pentru o finanțare corespunzătoare a educației

În decembrie 2019, am început demersul Burse în toată România!, printr-o scrisoare deschisă adresată Guvernului, semnată de colegii din societatea civilă: https://bit.ly/scrisoare-deschisă și am solicitat Ministerului Educației și Cercetării constituirea unui grup de lucru pentru feedback-ul semestrial adresat cadrelor didactice. Alături de partenerii noștri, Declic România, am strâns 35.000 de semnături prin care cetățenii solicitau burse în toată România, care să fie cuprinse în bugetul de stat al României pentru anul 2020. Întrucât ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a tratat cu dezinteres revendicarea elevilor pe care îi reprezentăm, refuzând să participe la discuțiile cu noi, am cerut demisia demnitarului.

Am solicitat Ministerului Educației și Cercetării modificarea Ordinului de ministru 5530/2011, astfel încât din componența consiliilor de administrație ale inspectoratelor să facă parte, în calitate de observator, și un elev delegat din partea consiliului județean al elevilor. Solicitarea noastră a avut ecou la Ministerul Educației și Cercetării, însă revendicarea a fost implementată doar pe jumătate. Acum reprezentanții elevilor au statut de invitați permanenți, nu de membru. Este un pas înainte pentru reprezentarea elevilor, însă insuficient ținând cont de nevoia de participare a beneficiarilor direcți ai educației la procesele decizionale.

În 7 ianuarie 2020 am organizat Conferința Mișcarea de reprezentare a elevilor: acum și atunci, o conferință cu ateliere multiple, de consultare și dezbatere, construite în jurul domeniilor cheie care fac mișcarea de reprezentare mai puternică de la an la an: dezvoltare externă, internă, demersuri pentru dezvoltarea sectorului educațional, apărarea drepturilor elevilor. La conferință au participat elevi din întreaga țară, alumni ai Consiliului Național al Elevilor, parteneri și decidenți. Rezultatul dezbaterilor este cuprins în Rezoluția Consiliului Național al Elevilor, disponibilă aici: http://bit.ly/Rezoluție. Progresul în implementarea acestei rezoluții va fi analizat cel puțin o dată în fiecare mandat, pentru a ne asigura că ne îndeplinim obiectivele asumate în fața elevilor.

În perioada 8-11 ianuarie, la Craiova, am organizat Adunarea generală a Consiliului Național al Elevilor cu numărul 30. Forul decizional al structurii a admis amendamentele formulate de Biroul executiv al Consiliului Național al Elevilor, prin care am impus obligativitatea organizării dezbaterilor cu candidații în cadrul alegerilor din Consiliul Elevilor, de la toate nivelurile, dar și reglementarea votului online, pe care ne bucurăm că îl avem, acum că pandemia ne-a obligat să ne mutăm toate întrunirile în mediul digital. De asemenea, în cadrul sesiunii plenare a fost dezbătută problema transportului elevilor, pentru care am luptat o bună parte din anul 2020.

În 14 ianuarie 2020, am participat, prin delegatul structurii, la prima ședință a Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, în care a fost aprobat costul standard per elev. Ședința a avut un rol pur formal, costul standard per elev fiind dictat de către ministrul Finanțelor Publice și aprobat, superficial, de cei care formează majoritatea forului – reprezentanții ministerului Educației și Cercetării și cei ai inspectoratelor școlare județene. Poziția noastră și a Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar cu privire la acea întrunire și a modului defectuos de gestionare a învățământului preuniversitar poate fi consultată aici: https://bit.ly/subfinanțare.

Nevoia de echitate în educație

Pentru că de-a lungul timpului, zeci de Guverne au omis să investească în formarea cadrelor didactice pe termen lung, să le îmbunătățească tehnicile pedagogice, dar mai ales să le orienteze viziunea către nevoia elevului pentru care luptăm zilnic, am condamnat gestul ministrului Educației și Cercetării, Monica Anisie, de a izbucni asupra unei învățătoare din mediul rural, gest pe care l-am considerat nefundamentat și teatral.

Cu sprijinul Organizației Salvați Copiii, în 24-26 ianuarie, la București, am format primii 40 de ambasadori ai incluziunii educaționale, sesiunea de formare fiind parte a proiectului european Inclusive Schools. În cadrul sesiunilor și atelierelor de lucru, am învățat despre drepturile elevilor cu dizabilități, despre cum putem lupta împreună pentru școli incluzive și cum putem elimina segregarea din școli.

Consiliul Național al Elevilor a consultat peste 5000 de elevi navetiști pentru a vedea care sunt problemele cu care aceștia se confruntă. Condițiile improprii din mijloacele de transport, decontul întârziat și primit doar pe jumătate sunt doar câteva dintre cele mai stringente aspecte care au ajuns pe masa Guvernului. Am lansat, așadar, raportul denumit sugestiv Decont în parte nu e echitate!, disponibil aici: https://bit.ly/raportdecont și am mers în grupul de lucru interministerial pentru rezolvarea problemei transportului elevilor pentru a solicita abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2019, prin care transportul a fost eliminat din sfera serviciilor publice. Ministerul Educației și Cercetării părea să nu înțeleagă că sunt principalii vinovați pentru care elevii nu primesc decontul integral, întrucât au încetățenit decontul maximal, stabilind tarife maximale care nu aveau nicio legătură cu realitate din teritoriu.

De Ziua Internațională a Educației, am făcut primul apel ferm la deputații din România, solicitându-le să respingă, pe cale parlamentară, Ordonanța de urgență nr. 51/2019. Reprezentanți ai elevilor din întreaga țară au împânzit birourile parlamentare, au dus scrisori deschise, au purtat negocieri, iar noi am dezbătut cu liderii grupurilor parlamentare, care, la început, s-au arătat la fel de ignoranți asupra problemelor noastre. Am făcut apel la instituțiile europene, la Comisia Europeană și la reprezentanții din Parlamentul European, să ne sprijine demersul. Cu ajutorul societății civile și al presei, am pus suficientă presiune pe parlamentari astfel încât ordonanța a primit raport de respingere din partea comisiei prezidate de parlamentarul Iulian Iancu (urmare a protestului nostru de la Timișoara, când i-am solicitat să nu mai țină ordonanța în sertar și să dea dovadă de responsabilitate față de cetățeni) și a fost respinsă în plenul Camerei Deputaților în dimineața zilei de 10 martie. Puteți vizualiza întreaga campanie pentru respingerea Ordonanței de urgență nr. 51/2019 în acest videoclip de prezentare: https://bit.ly/GEO-protest.

Am solicitat și obținut drept de observator pentru reprezentanții consiliilor județene ale elevilor în cadrul comisiilor de concurs pentru inspectorii școlari.

În perioada 6-9 februarie, am organizat prima Școală de Comunicare a Consiliului Național al Elevilor, în cadrul căreia am format peste 70 de reprezentanți ai elevilor în domenii cheie precum campaniile digitale, comunicarea media și maximizarea impactului demersurilor noastre cu ajutor rețelelor de socializare. Le mulțumim, pe această cale, partenerilor care au făcut posibil acest proiect: UNICEF România, Consiliul Județean al Elevilor Timiș, FITT Timișoara, Universitatea de Vest din Timișoara.

Ca răspuns la solicitările Consiliului Național al Elevilor, Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea cuantumului minim de acordare a burselor, astfel încât acesta să fie de 150 de lei pe lună, fondurile urmând a fi alocate prin finanțarea complementară, din bugetele locale. Suntem de părere că nevoile elevilor din România valorează mai mult decât atât, iar acest lucru trebuie cunoscut de către demnitari. Pentru ca acest lucru să devină realitate, ne orientăm demersurile către acțiune locală, iar elevii reprezentanți au participat la dezbaterile asupra bugetelor locale în luna februarie. Din nefericire, în multe județe ale țării, eforturile consiliilor județene ale elevilor sunt încă mult prea firave, așadar vocea elevilor nu este auzită de decidenții de la nivel local. Credem cu tărie că următoarea generație de elevi reprezentanți trebuie să se axeze pe convingerea autorităților publice locale, prin toate mecanismele posibile, astfel încât acestea vor respecta legea și vor acorda burse elevilor.

Educația în timp de pandemie

Conștienți de faptul că unitățile de învățământ preuniversitar pot reprezenta adevărate focare de infecție, în lipsa resurselor igienico-sanitare corespunzătoare și ținând cont de interesul superior al elevilor și nevoia de protecție a acestora, am fost prima structură din România care a solicitat suspendarea cursurilor față în față, în contextul pandemiei provocate de COVID-19. Deși în primă fază ministrul Educației și Cercetării a negat importanța acestei măsuri, Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a decis asupra suspendării cursurilor.

În perioada imediat următoare, eforturile noastre s-au orientat către rezolvarea problemei elevilor care nu au acces la Internet. Pasivitatea Guvernului în raport cu elevii și profesorii dezavantajați ne-a determinat să solicităm abrogarea OMEC 4135/2020, deoarece Executivul nu prezentase un plan coerent pentru dotarea cu echipamente electronice pentru elevii și profesorii care nu aveau acces la școala online. Mai mult decât atât, am atras atenția cu privire la superficialitatea ministrului Monica Anisie în gestionarea acestei situații, arătând, cu ajutorul studiului IRES, că o treime din elevi nu au acces la educație în mediul digital. Am dat drumul unei petiții intitulate Educația trebuie să continue pentru toți!, care astăzi are peste 20 de mii de semnături.

Întreaga noastră agendă de evenimente a fost afectată de incertitudinea privind evoluția pandemiei, însă ne-am adaptat rapid și am început o nouă serii de evenimente, în mediul digital. Am organizat webinarii deschise tuturor cetățenilor pe următoarele teme:

  • Recuperarea orelor de curs;
  • Școli incluzive;
  • Combaterea inechității în educație;
  • Implicarea civică de acasă;
  • Protecția împotriva fake news și a dezinformării;
  • Sistemul de acordare al burselor în alte state europene;
  • Inegalitatea de gen;
  • Tranziția de la elev la student;
  • Importanța sănătății mentale

Martie 2020. Ministerul Educației și Cercetării a lansat o consultare publică cu privire la noile planuri-cadru pentru învățământul gimnazial, chestionarul fiind dedicat doar profesorilor și părinților. Fiind de părere că viitoarele planuri-cadru trebuie să fie realizate în concordanță cu nevoile și interesele elevilor din România, am pornit o consultare la care au participat peste 12 mii de elevi. Printre solicitările elevilor se numără propuneri precum implementarea curriculumului la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), eliminarea materiilor precum limba latina și cultura romanică, educația muzicală și educația plastică din trunchiul comun și tratarea acestora drept discipline opționale. Pentru a lectura raportul complet al consultării, accesați următorul link: https://bit.ly/planuri-cadru-gimnaziu.

La sfârșitul lunii, am solicitat președintelui României să promulge legea privind respingerea Ordonanței de urgență nr. 51/2019, legea intrând în vigoare la începutul lunii aprilie.

La începutul lunii aprilie, am organizat primul festival online dedicat educației, creat de elevi, pentru elevi. În perioada 7-11 aprilie, am conversat cu peste 200 de elevi din România, în cadrul atelierelor, dezbaterilor și a sesiunilor prin care am împărtășit resurse importante cu privire la reprezentarea elevilor. Am vorbit cu elevi care nu au auzit de Consiliul Elevilor și, interesați de misiunea și viziunea noastră, au devenit ambasadori ai structurii în microsistemele lor educaționale. Așa a fost festivalul Dă play la educație!, despre a trece împreună peste o perioadă dificilă, care ne-a dat pe toți peste cap.

Am lansat un raport privind calitatea școlii din mediul online și am formulat o serie de propuneri pentru îmbunătățirea cadrului în care se desfășoară procesul educațional în mediul digital, urmare a consultării a 11 mii de elevi din România: bit.ly/raport-educație-online.

Ignorând demersurile elevilor reprezentanți din întreaga țară pentru obținerea transportului gratuit, Guvernul României a anunțat emiterea unei Ordonanțe de urgență prin care licențele transportatorilor vor fi prelungite, motiv pentru care am solicitat premierului Orban să respingă această propunere. Am reușit să apărăm sistemul educațional de o nouă catastrofă câteva săptămâni, însă Guvernul a cedat presiunilor operatorilor de transport și, în 14 mai 2020, a anunțat prelungirea licențelor. Am apelat la Avocatul Poporului pentru ridicarea unei excepții de neconstituționalitate privind Ordonanța de urgență nr. 70/2020, care transfera, din nou, transportul de persoane în sfera serviciilor comerciale.

Am solicitat și obținut exceptarea conținuturilor aferente semestrului al II-lea din cadrul programei pentru examenele naționale: Evaluarea Națională și Bacalaureatul. De asemenea, am solicitat Consiliului Național al Rectorilor să aibă în vedere exceptarea acestor conținuturi și din programa pentru examenele de admitere, ceea ce s-a și întâmplat.

Pentru că ministrul Educației și Cercetării ne auzea, dar nu ne asculta, atunci când vorbeam despre problemele elevilor navetiști, am creionat un manifest al acestora, prin care solicitam abrogarea hotărârilor de Guvern care împiedicau decontul integral al navetei: https://bit.ly/manifest-navetiști. În stare de urgență, am fost nevoiți să protestăm virtual pentru drepturile noastre, tot cu pancarte, de data aceasta postate pe rețelele de socializare de către elevii reprezentanți din România.

Reprezentarea continuă online

Am organizat, în perioada 12-15 aprilie, prima Adunare generală a Consiliului Național al Elevilor desfășurată doar în mediul online. Pe lângă problemelor cu privire la continuitatea procesului educațional în plină pandemie, am dezbătut și votat Agenda Consiliului Național al Elevilor, un document programatic menit să orienteze atenția decidenților privind problemele cu care ne confruntăm. Pe lângă problemele generale, precum accesul limitat la educație, am vorbit despre școli incluzive pentru elevii cu dizabilități, despre condițiile din cămine, cantine și biblioteci, despre integrarea migranților și refugiaților în sistemul educațional și despre rezolvarea conflictelor interetnice din școlile românești. Agenda poate fi regăsită aici: https://bit.ly/agenda-CNE.

În plină stare de urgență, reprezentarea trebuia să continue, iar dialogul cu autoritățile trebuia menținut. În acest sens, am elaborat o poziție prin care solicitam autorităților publice locale să deschidă audiențele online pentru a putea asculta problemele elevilor din comunități: https://bit.ly/audiențe-online. Prin inițiativa Fii olimpic la solidaritate!, am îndemnat olimpicii din România să nu stea pe țusă cât olimpiadele naționale sunt amânate și să vină în sprijinul colegilor lor cu rezultate slabe la învățătură.

În timp ce Guvernul negocia prelungirile licențelor, situația din Parlament nu era cu nimic mai bună pentru elevii navetiști. Am condamnat inițiativa legislativă a senatorului Vasilică Toma, prin care se solicita prelungirea licențelor operatorilor de transport, practic continuarea desfășurării acestui serviciu în regim comercial. Datorită presiunilor noastre, inițiativa legislativă a fost retrasă.

Demersul privind asigurarea dreptului la educație în mediul online a continuat în luna mai, prin campania User versus Loser, formulând totodată o plângere prealabilă către Ministerul Educației și Cercetării în vederea abrogării OMEC 4135/2020 – am argumentat faptul că este imposibil să obligi elevii să participe la cursurile online, atâta timp cât Guvernul nu a garantat accesul la dispozitive. Executivul a anunțat achiziția a 250.000 de tablete, însă calitatea acestora este neconformă procesului educațional, o spun specialiștii, nu doar reprezentanții elevilor. Am continuat să milităm pentru asigurarea unui dispozitiv – tablet sau laptop – pentru toți elevii din România, de data aceasta prin Parlament. Legea 109/2020 a fost promulgate și este în vigoare, așadar Ministerul Educației și Cercetării trebuie să asigure accesul la aceste dispozitive pentru toți elevii care depun o astfel de cerere. Am avut alături de noi reprezentanții profesorilor și ai părinților: https://bit.ly/achiziție-deviceuri.

Pentru a arăta că reprezentarea elevilor se poate face și online, în 29 aprilie am lansat micul ghid de reprezentare online, care conține toți pașii de care un elev are nevoie pentru a-și apăra drepturile și în mediul digital: https://bit.ly/ghid-reprezentare-online.

În acest an, singura probă de competenţe digitale la concursul de inspectori şcolari generali a fost cea de trimitere a unui e-mail, potrivit metodologiei de concurs publicată în Monitorul Oficial, iar punctajul acordat pentru această operațiune valorează 15% din nota finală a probei scrise. Sistemul educațional din România trebuie să progreseze la capitolul competențelor digitale de bază, fapt care ne-a motivat să contestăm modul în care inspectorii școlari vor fi evaluați în cadrul acestei testări. De asemenea, am propus ca Ministerul Educației și Cercetării să își asume ca politică educațională la nivel național formarea cadrelor didactice pentru dobândirea competențelor digitale: https://bit.ly/competențe-inspectori.

Sunt drepturile elevilor cu adevărat respectate?

În 14 mai am început procesul de consultare al elevilor din România în vederea radiografierii modului în care este respectat Statutul Elevului în școlile din țară, pentru prima dată cu ajutorul unei platforme dedicate, prin care puteam vizualiza în timp real numărul respondenților, transparentizând procesul. Peste 14 de mii de elevi au fost chestionați cu privire la modul în care se respectă actul normativ în școlile lor.

În data de 14 mai, vicepremierul Raluca Turcan anunța elevii din România că vor beneficia de transport gratuit pe toate mijloacele de transport, proiectul fiind aprobat printr-o Ordonanță de urgență a Guvernului. Cu toate acestea, realitatea este una diferită. Prin această Ordonanță, valabilitatea licențelor de transport a fost prelungită, ignorându-se eforturile elevilor reprezentanți din România de a menține transportul elevilor în sfera serviciilor publice, odată cu respingerea OUG nr. 51/2019. În lipsa unui contract de serviciu public, elevii care fac naveta folosind mijloacele de transport județean și interjudețean nu vor beneficia de niciun fel de facilitate. Am trimis amendamente și puncte de vedere în Parlament, iar forma propusă de noi a primi raport favorabil din partea comisiei de învățământ, știință, tineret și sport din Senat. Deși am solicitat președintelui Camerei Deputaților să prioritizeze educația și să avanseze pe ordinea de zi proiectul, votul a fost amânat pentru luna septembrie. Elevii beneficiază de transport gratuit cu trenul, de transport local gratuit, însă transportul județean și interjudețean rămâne prejudiciat. De aceea, am preferat să privim cu un ochi critic politicile în domeniul transportului elevilor, dezideratul nostru rămănând garantarea transportului gratuit, de orice fel, pentru toți elevii din România.

În perioada 29 mai – 1 iunie, am organizat prima școală de reprezentare a elevilor în mediul digital, Fii vocea colegilor tăi! online, obiectivul principal fiind formarea viitorilor membri din cadrul consiliilor școlare ale elevilor și asigurarea continuității la nivelul structurii. Peste 80 de participanți au fost formați în urma acestui proiect.

Am condamnat, cu fermitate, inițiativa legislativă prin care se dorește impunerea uniformei obligatorii, argumentând că echitatea nu este despre modul în care ne îmbrăcăm, ci despre șanse egale la educație: https://bit.ly/uniforme-poziție.

Conștienți de nevoia de predictibilitate în Educație, am lansat propunerile Consiliului Național al Elevilor cu privire la noul an școlar încă din 9 iunie: https://bit.ly/ce-se-întâmplă-cu-școala-după-COVID-19. Analog, astăzi, 29 iulie, propunerile decidenților din educație nu au fost încă lansate.

Atunci când politicienii propuneau, ca subiect pe agenda publică, anularea examenului de Bacalaureat, ne-am coalizat cu reprezentanții părinților, profesorilor și cu asociațiile de elevi din România pentru a solicita, cu fermitate, blocarea oricărei initiative prin care s-ar fi putut ca diploma de Bacalaureat să fie echivalată cu mediile anilor de liceu. Am adus argumente de ordin juridic, medical și logic pentru susținerea examenelor naționale și nu am acceptat sacrificarea unei generații de elevi, dar nici acordarea diplomei de Bacalaureat pe nemerit.

Am îndemnat elevii din România să acorde feedback semestrial profesorilor, în luna iunie, folosind platformele digitale.

Pentru că educația nu ține cont de ideologie, alături de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, am solicitat președintelui României, Klaus Iohannis, să nu promulge legea care interzice educația privind identitatea de gen. Școlile trebuie să fie medii incluzive, în care fiecare elev să fie inclus și potențialul acestuia – valorificat. Am lansat campania de educație și conștientizare #SmileOutOfTheCloset, alături de Asociația Accept, POV 21 și Festivalul de Film Super.

Consilierea școlară în România este precară și îndoielnică din punct de vedere calitativ, așadar am acordat asistență elevilor în procesul de admitere la nivel liceal, aducând (virtual, ce-i drept) în fața lor elevi din diverse medii de învățare (școli profesionale și tehnice, vocaționale, licee teoretice) prin seria de webinarii Liceenii.

Am lansat o scrisoare deschisă președintelui României, alături de reprezentanți ai părinților, profesorilor, asociații de elevi, ONG-uri din educație prin care am solicitat promulgarea legii privind acordarea echipamentelor prin care participarea la școala online să devină o normalitate, nu un privilegiu. În următoarea zi, legea a fost promulgată, iar normele de aplicare sunt așteptate cu interes, chiar dacă deputații încearcă modificarea legii astfel încât acest drept al elevilor să fie restrâns: https://bit.ly/lege-digitalizare.

Final de mandat

Am militat, prin poziții și intervenții în presă, pentru înființarea școlilor pilot și operaționalizarea curriculumui la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ). Neînțelegând tergiversarea, am întrebat ministrul Educației: unde sunt școlile pilot promise în martie? Hotărârea de Guvern a fost aprobată cu întârziere, în luna iulie, însă ne-am angajat să susținem această politică privind dezvoltarea educației până la capăt.

În 4 iulie, am lansat cele 10 obiective pentru dezvoltarea educației, pe un format similar Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU. Acestea au fost transmise partidelor din România și am solicitat asumarea fermă a acestora înainte de alegerile parlamentare. Mai mult decât atât, am adus politicienii la aceeași masă (virtuală) pentru a discuta aceste obiective, organizând o dezbatere online. Cele 10 obiective pentru dezvoltarea educației pot fi vizualizate aici: https://consiliulelevilor.ro/10-obiective-pentru-educatie/.

Deși nu multă lume vorbește despre acest fenomen, el constituie una dintre cele mai stringente probleme ale acestui sistem de învățământ: copiatul. Susținem implementarea unor politici antiplagiat în școli și am discutat despre asta în cadrul unei dezbateri online, identificând direcții de acțiune importante.

Discrepanțele dintre punctajele acordate în primul val de corectări și al doilea din cadrul examenelor naționale ne-au îndemnat să solicităm Ministerului Educației și Cercetării operaționalizarea unui Corp Național de Experți în Evaluare: https://bit.ly/corp-experți.

Alături de cei de la Declic, am strigat catalogul elevilor care au fost privați de educație în perioada școlii online la Guvernul României. Ne dorim respectarea legii și demararea procedurii de achiziție a dispozitivelor prin care toți elevii și profesorii vor putea avea acces la educație online. În ziua manifestului nostru, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat demararea procedurii de achiziție centralizată pentru cele 250.000 de tablete pentru elevii din mediile dezavantajate. Ne-am ridicat critic pentru a sublinia faptul că 250.000 de tablete nu sunt suficiente pentru continuarea procesului educațional în mediul online.

În 18 iulie a avut loc Gala Elevului Reprezentant, ediția a treia. S-a desfășurat cu sprijinul World Vision România și nu a fost o simplă ceremonie de premiere. Am purtat discuții cu sens despre educație cu activiști, profesori de 10, părinți – agenți ai schimbării și elevi implicați în comunitate. Pentru a asigura egalitatea de șanse, am acordat câte două distincții la fiecare categorie, una va merge în mediul urban, iar una în mediul rural.

Nu am tolerat să fim excluși de la masa discuțiilor pentru stabilirea noilor planuri-cadru. Deși facem parte din comisie, nu am fost chemați la prima întâlnire a forului: https://bit.ly/poziție-planuri-cadru.

În 23 iulie, am lansat demersul Educația prioritară nu doar în campania electorală! prin care am solicitat un angajament din partea tuturor candidaților la alegerile locale privind prioritizarea educației și respectarea atribuțiilor în administrarea școlilor: https://bit.ly/educația-prioritară. Pentru a responsabiliza decidenții în această direcție, în următoarea zi am lansat un antiraport cu privire la starea învățământului preuniversitar din mediul rural: https://bit.ly/cum-arată-școala-la-sat.

În 28 iulie, am lansat un raport privind problemele din învățământul profesional și tehnic, alături de Liga Elevilor Meseriași, care conține un set de recomandări privind dezvoltarea acestui tip de învățământ, propuneri formulate chiar de către beneficiarii sistemului: https://bit.ly/raport-ÎPT.