Epidemia de violență din școlile noastre

În ultima săptămână, au ieșit la iveală mai multe cazuri grave de violență școlară. Primul a avut loc în municipiul București, unde un elev de clasa a VI-a s-a aruncat de la etajul I al școlii, fiind batjocorit de colegii săi de clasă până în ultimul moment. Cel de-al doilea caz a avut loc în Timișoara, acolo unde o elevă de 15 ani cu cerințe educaționale speciale a fost agresată verbal și fizic de către două colege de clasă, sub privirile amuzate ale celor care au filmat întregul eveniment.

 

Aceste evenimente nu sunt, însă, izolate. Un studiu recent realizat de organizația World Vision România arată faptul că 71% dintre elevi au fost martori sau victime ale violenței fie în drumul spre școală, fie în timpul pauzelor sau chiar în timpul orelor de curs. Mai mult, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, România a fost clasată pe locul 3 în ceea ce privește bullyingul, în cadrul unui studiu la care au participat 42 de state. 

 

Majoritatea cadrelor didactice nu sunt pregătite, din punct de vedere psihopedagogic, pentru a depista violența școlară în formele ei precoce, înainte de a deveni un fenomen acutizat la nivelul colectivului clasei/al unității de învățământ.

Consiliul Național al Elevilor dezaprobă profund atitudinea Ministerului Educației în raport cu această problemă ce crește de la o zi la alta.  Considerăm că soluția în fața unui astfel de fenomen nu este înființarea unui grup de lucru anti-bullying la nivelul unității de învățământ (conform art. 71, alin. (2), pct. e) din ROFUIP, există deja o comisie permanentă la nivelul fiecărei unități de învățământ, responsabilă de combaterea violenței), ci formarea cadrelor didactice pentru a depista cazurile de violență școlară în forma lor precoce și instruirea consilierilor școlari pentru a putea realiza un management de caz eficient în ceea ce privește reabilitarea agresorului și a victimei, atunci când cazurile nu sunt extrem de grave.

 

Astfel, solicităm Ministerului Educației să își asume în mod public prioritizarea sănătății mintale și a stării de bine a elevilor în spațiul școlar, astfel încât să se asigure în fiecare unitate de învățământ din România un mediu propice învățării și dezvoltării armonioase a elevilor.

 

„Soluția Ministerului Educației în fața problemei violenței școlare, de a îngropa unitățile de învățământ în noi comitete, comiții și grupuri de lucru, nu poate avea, din păcate, sorți de izbândă. La nivelul fiecărei școli există deja o comisie responsabilă de combaterea violenței, însă, de cele mai multe ori, membrii acesteia nu își iau în serios atribuțiile, fie pentru că nu au competențele necesare, fie pentru că nu consideră violența școlară a fi un fenomen grav, ce necesită a fi abordat, în țara în care 20% dintre părinți consideră că bătaia reprezintă un mijloc de educație. E de datoria Ministerului Educației să își asume și de datoria fiecărui director să implementeze în mod real politici pentru creșterea siguranței în școală și pentru cultivarea stării de bine a fiecărui elev, prin crearea de spații sigure pentru învățare.”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Începe școala, dar cum ajungem la ea?

În data de 5 mai 2021, cursurile se reiau cu prezență fizică în majoritatea unităților de învățământ, pentru elevii din clasele non-terminale din peste 1700 de localități, urmând ca, în zilele viitoare, să revină la școală și elevii din anii terminali, indiferent de ratele de incidență ale localităților.

 

Consiliul Național al Elevilor atrage atenția asupra accesului la educație pentru peste 430.000 de elevi navetiști din România, care nu vor primi decontul aferent drumului până la și de la școală, în condițiile în care prevederile legale nu reglementează explicit modul în care autoritățile centrale și locale se implică în asigurarea transportului gratuit pentru elevii navetiști.

 

Cauza principală a acestei lacune este reprezentată de un vid legislativ existent, în speță o serie de prevederi contradictorii în ceea ce privește finanțarea mecanismului de decontare a navetei elevilor, prezente în Legea educației naționale nr. 1/2011. În repetate rânduri, Guvernul României, prin ministerele de resort (Ministerul Educației, Ministerul Transporturilor, Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării), și-a asumat să clarifice cadrul legislativ și să simplifice procedura de decontare a abonamentelor elevilor navetiști, astfel încât autoritățile locale și operatorii de transport să poată întreprinde măsurile necesare asigurării accesului la educație pentru toți elevii. Cu toate acestea, însă, nici până la momentul actual situația nu a fost clarificată de către autorități, ceea ce va impacta în mod negativ sute de mii de elevi care nu vor putea ajunge la școală.

 

De aceea, Consiliul Național al Elevilor solicită ferm Guvernului României să ia măsuri urgente pentru ca elevii navetiști să nu fie prejudiciați în niciun fel, dar și să trateze cu celeritate problematica decontării navetei, care a afectat, de-a lungul timpului, întregi generații de elevi și care a avut drept efect principal creșterea ratei părăsirii timpurii a școlii.

 

„Înainte de începerea vacanței de Paști, Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică un proiect de OUG privind transportul elevilor, menit să clarifice prevederile legislative pe această temă. O lună mai târziu, nu există nicio reglementare nouă în acest sens, iar cadru legal privind asigurarea gratuității transportului elevilor navetiști este la fel de neclar ca înainte, nefiind posibilă decontarea/subvenționarea transportului elevilor navetiști. Din aceste motive, solicităm Guvernului României clarificarea, în regim de urgență, a cadrului normativ privind naveta elevilor. Începând de astăzi, elevii ar trebui să se întoarcă la școală; întrebarea este: vor avea cu ce?”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor. 

 

Consiliul Național al Elevilor propune mecanisme pentru sporirea comunicării dintre elevi și profesori!

Conform articolului 7, alin. aa) din Statutul Elevului, aprobat prin OMENCȘ nr.
4742/2016, elevii au dreptul de a acorda feedback semestrial cadrelor didactice care
predau la clasă, prin fișe anonime, pentru a identifica cele mai eficiente metode didactice.
Acest proces de acordare a feedback-ului se întâmplă, însă, de foarte puține ori. În
majoritatea unităților de învățământ din România, cultura comunicării deschise dintre
elevi și profesori și schimbul de feedback reciproc este aproape inexistentă.

Din acest motiv, Consiliul Național al Elevilor a propus Ministerului Educației
elaborarea unei proceduri de acordare a feedbackului semestrial, menită să sporească și
să eficientizeze comunicarea dintre elevi și cadrele didactice. Această metodologie nu are
drept scop aplicarea de măsuri coercitive pentru cadrele didactice, ci sprijinirea acestora
în conturarea unui act educațional de calitate, centrat pe elev. Salutăm deschiderea
Ministerului Educației cu privire la această inițiativă, ce va avea drept efect pe termen
lung îmbunătățirea actului de predare-învățare.

Printre posibilele întrebări ce vor face parte din instrumentul de feedback se
numără itemi privind încurajarea, de către profesor, a participării elevilor la oră, utilizarea
metodelor inovative de predare, ritmul de parcurgere a materiei și atmosfera generală
din cadrul orelor de curs. Răspunsurile elevilor vor fi ponderate în funcție de participarea
lor la ore.

„După aproape 5 ani de când elevii au dobândit dreptul de a acorda feedback
semestrial cadrelor didactice, Consiliul Național al Elevilor a propus crearea unui
instrument de feedback reglementat, care să asigure acordarea corectă a acestuia. Ce ne
dorim noi este ca în sălile de clasă din întreaga țară să pornească dialoguri cu privire la
calitatea actului de predare și învățare, așa cum este el perceput de către elevi. Doar în
acest fel vom putea vorbi despre o educație de calitate, centrată cu adevărat pe nevoile
elevilor. Menirea acestui instrument este, așadar, să creeze un canal de comunicare,
pentru a construi relații de colaborare între elevi și profesori, nu de a căuta vinovați sau
de a arăta cu degetul. Salutăm decizia Ministerului Educației de a aborda acest subiect,
în interesul tuturor elevilor din România.”, a declarat Rareș Voicu, președintele
Consiliului Național al Elevilor.

Educația noastră nu e experimentul vostru!

Încă din luna aprilie a acestui an, Guvernul României a început să lanseze în spațiul public promisiuni și supoziții cu privire la începerea anului școlar 2020-2021. În ciuda acestui fapt, acum, la mai puțin de două săptămâni până la începerea cursurilor, statul român nu e nici pe departe pregătit pentru deschiderea anului școlar. Sarcina de a achiziționa materiale de protecție a fost pasată autorităților locale, urmând ca aceste achiziții să fie decontate de la bugetul de stat. Perioada de depunere a cererilor de decontare începe, însă, în luna decembrie. Multe consilii locale nu au bugetul necesar pentru a realiza aceste achiziții, iar acest fapt va determina apariția discrepanțelor în ceea ce privește nivelul de siguranță din diferite unități de învățământ.

Mai mult, ținând cont de faptul că școlile din anumite localități vor începe cursurile exclusiv online, este imperios să atragem atenția cu privire la dotarea cu dispozitive conectate la internet pentru elevi și profesori, fapt care nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că Legea 109/2020 prevede obligativitatea Executivului de a asigura infrastructura digitală necesară actului educațional virtual, pentru orice elev sau profesor care solicită acest lucru. Procesul de achiziție publică a celor 250.000 de tablete promise de către Guvernul României a fost tergiversat, iar acum, la mai puțin de două săptămâni până la debutul cursurilor, elevii care nu au avut acces la școala online pe durata stării de urgență vor fi privați din nou de acest drept.

Un alt factor ce denotă lipsa de pregătire a Guvernului pentru a deschide anul școlar constă în incoerența în declarațiile făcute de către autorități. Cu câteva zile în urmă, Consiliul Național al Elevilor a tras un semnal alarmă cu privire la iresponsabilitatea declarațiilor vicepremierului Raluca Turcan și premierului Ludovic Orban în legătură cu posibilitatea Guvernului de a asigura materiale de protecție împotriva virusului, în discordanță cu Ordonanța de urgență ce prevedea alocarea a 50 milioane de euro pentru achiziția acestor materiale. Mai mult, ținând cont de faptul că multe unități de învățământ sunt secții de votare, este nevoie de o igienizare riguroasă a acestora după desfășurarea procesului electoral, pe data de 27 septembrie, ținând cont de fluxul mare de oameni care va lua parte la vot.

În cursul zilei de astăzi, miniștrii educației și sănătății au realizat o conferință de presă comună, în cadrul căreia au prezentat normele sanitare privind începerea anului școlar. Am constatat, cu dezamăgire, faptul că în cadrul acestei conferințe de presă nu au fost anunțate aspecte noi privind începerea cursurilor. Tot în acest fel au fost ignorate recomandările experților epidemiologi legate de distanța minimă între elevi, cea de 1,5 metri, prin ordinul comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății ce prevede obligativitatea păstrării distanței de 1 metru.

„Astăzi, cei doi miniștri au făcut declarații de presă comune privind începerea cursurilor. Nu am aflat nimic nou, același discurs rigid, lipsit de substanță. Conform calendarului prezentat de ministrul sănătății, școlile vor avea la dispoziție doar două zile să se pregătească pentru începerea anului școlar. Materiale sanitare nu, distanțare nu, dispozitive nu. Autoritățile au ales, cu bună știință, să pună în pericol sănătatea elevilor din România.”, declară Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.