Profilul pedagogic, fiind unul vocațional, pregătește de mult timp cadre didactice pentru învățământul primar și preșcolar, absolvenții acestui profil având inclusiv posibilitatea de a se angaja în acest domeniu, imediat după liceu. Singurele modificări care au fost aduse în structura acestora în ultimii zeci de ani au fost micșorarea numărului de ani de liceu pedagogic la standardul general de patru și introducerea specializării de educator-puericultor. România este singura țară europeană care încă pregătește învățători cu nivel de calificare patru, fără studii universitare. Sunt cei patru ani de liceu suficienți pentru a pregăti viitoarele cadre didactice care vor forma bazele unor întregi generații de elevi? Orele de practică pentru profilul pedagogic și structurarea programei școlare cu siguranță oferă o formare timpurie pentru orice elev care și-ar dori să urmeze o carieră didactică pe viitor.
Cu toate acestea, specializarea și aprofundarea reală a competențelor și cunoștințelor necesare obținerii calificării de învățător se poate realiza doar prin intermediul studiilor superioare. Modul de funcționare actual al întregului proces de intrare în sistemul de învățământ primar permite ca atât finalizarea liceului pedagogic, cât și finalizarea PIPP să fie echivalente, singura diferență fiind salarizarea. Această echivalare se răsfrânge și asupra calității actului de predare-învățare-evaluare de la clasă? În cadrul formei proiectului de lege apărut la începutul lunii ianuarie pe surse, se specifică faptul că elevii vor avea doar opțiunea de a urma specializarea educatori-puericultori, specializarea de învățători-educatori fiind mutată din mediul preuniversitar, în cel universitar.
Consiliul Național al Elevilor susține pașii făcuți prin intermediul proiectului de lege spre a adera la standardele europene de calitate a învățământului prin asigurarea unei formări mult mai substanțiale a cadrelor didactice pentru ciclul primar. Liceul privit dintr-o perspectivă generalizată, la fel cum este prevăzut în noul proiect de lege, ar oferi un pachet larg de cunoștințe și competențe în toate domeniile, inclusiv fiind asigurată baza necesară urmării unei facultăți de științele educației. Specializarea de educatori-puericultori, de asemenea, asigură asimilarea unor deprinderi fundamentale în formarea viitoarelor cadre didactice. Eliminarea posibilității de a preda elevilor din învățământul primar doar cu nivel de calificare patru va aduce cu sine și un parcurs educațional mult mai complex pentru viitoarele cadre didactice. Însă, toate exemplele de bune-practici observate de-a lungul timpului în cadrul liceelor pedagogice ar trebui preluate și dezvoltate în mediul universitar, practica pedagogică fiind esențială pentru cariera didactică, menținerea acesteia și în noul proiect de lege fiind un lucru absolut necesar, luând în calcul faptul că inclusiv absolvenții specializării de educatori-puericultori ar putea urma o facultate în domeniul educației.
„Este extrem de necesar să fie monitorizată, de asemenea, și implementarea materiilor de specialitate în mediul universitar, alături de cea mai importantă pregătire a viitoarelor cadre didactice – practica pedagogică. Asigurarea prezenței la orele de practică prin introducerea unor reglementări în acest sens și formarea substanțială a cadrelor didactice prin intermediul unei perioade de stagiatură didactică, spre exemplu, ar garanta tranziția dintre pregătirea pentru această specializare atât în mediul universitar, cât și în mediul preuniversitar către formarea pentru cariera didactică exclusiv în învățământul superior. ”, a declarat Miruna Croitoru, președintele Consiliului Național al Elevilor.