Încă din vara anului 2022, odată cu lansarea în dezbatere publică a proiectului de lege a învățământului preuniversitar, a fost (re)introdus termenul de admitere diferențiată pentru colegiile naționale care își doresc acest lucru. Pe parcursul ultimelor luni, asupra acestei propuneri inițiale din pachetul legislativ, au fost aduse în spațiul public de către Ministerul Educației și de către Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, numeroase modificări, precum perioada de susținere a acestei admiteri, modul în care vor fi redactate subiectele și modul general de organizare și desfășurare a întregului proces de admitere la liceu.

În urma ședinței coaliției de guvernare din data de 10 ianuarie, a fost prezentată o nouă abordare a examenului de admitere la liceu: orice liceu, indiferent de clasificare, colegiu național, colegiu, liceu teoretic sau tehnologic, grup școlar, ar urma să poată organiza admitere pe 90% din locuri pentru clasele la care la precedentele sesiuni a existat concurență, ulterior susținerii examenului propriu-zis de Evaluare Națională.

Consiliul Național al Elevilor se opune cu fermitate susținerii admiterii la liceu în mod descentralizat, luând în calcul atât incertitudinea în privința structurii finale a examenelor de admitere, cât și rezultatele indirecte ale acesteia, care s-ar putea concretiza în meditații private, nivel de stres ridicat și dificultate crescută în alegerea filierei și liceului potrivit.

De asemenea, trebuie subliniat și caracterul obligatoriu al învățământului liceal din România, motiv pentru care procesul de admitere ar trebui să fie unul unitar (repartizare computerizată), bazat pe standarde clare de evaluare, care să se desfășoare într-un mod non-competitiv. Admiterea la liceu, în forma în care a fost prezentată zilele trecute, va aduce după sine o multitudine de probleme, precum diferențe între elevi, segregare școlară și o probabilitate crescută de repartizare inechitabilă în învățământul liceal.

Stabilirea descentralizată a unor criterii de admitere, precum asigurarea ca un procent din media de admitere să fie reprezentat de media de la Evaluarea Națională, pe lângă media de la concursul propriu, va stârni doar discrepanțe uriașe între licee și va încălca principiul de bază al accesibilității obligatorii a elevilor în învățământul liceal, prin diversele dificultăți cauzate de admiterea diferențiată. Prioritățile pentru elevii absolvenți ai ciclului gimnazial ar fi trebuit să fie reprezentate de creșterea numărului de ore de consiliere în carieră, reforma în structura de admitere fiind doar una de suprafață, nu una de substanță.

Noile modificări apărute în spațiul public cu siguranță că încă ne lasă cu semne de întrebare cu privire la aplicabilitatea și consecințele reale ale admiterii diferențiate, mai ales în contextul unei reforme în sistemul de educație, ce ar trebui să fie bazată pe evaluare standardizată, standarde clare de evaluare și desegregare școlară, luând în calcul inclusiv rezultatele parțiale ale recensământului populației derulat anul trecut care arată că 40% din românii rezidenți nu au reușit să ajungă în învățământul liceal.

Examenul de bacalaureat – generalizat sau specializat?

În noua formă a proiectului de lege a învățământului preuniversitar, apărută la începutul lunii ianuarie pe surse, este prevăzută și o reformă de substanță în ceea ce privește examenul de bacalaureat.

În primul rând, această modificare trebuie privită ca pe o consecință directă a noilor programe și planuri-cadru, nu ca pe o schimbare de sine stătătoare. Totodată, trebuie menționat și faptul că prima generație care ar susține acest examen ar fi elevii vor intra în clasa a IX-a în septembrie 2023.

Examenul de bacalaureat reflectă ce s-a asimilat cu adevărat în urma celor patru ani de liceu. Introducerea mai multor probe, pe lângă cele aferente specializării și profilului, ar asigura profilul unitar al absolventului de liceu. Competențele-cheie acumulate în timpul liceului ar putea fi testate, în acest fel, și în cadrul examenului de bacalaureat.

Consiliul Național al Elevilor solicită urgentarea elaborării noilor programe și planuri-cadru pentru liceu, astfel încât, odată cu intrarea în vigoare a noii legi a educației, acestea să fie axate pe necesitățile reale ale elevilor. În acest sens, trebuie să punem accentul pe monitorizarea modului în care noile planuri-cadru vor fi implementate pentru a putea discuta despre posibila structură a examenului de bacalaureat. Susținerea unor probe care să ateste competențe și cunoștințe de bază și toate domeniile cu siguranță că ar aduce elevilor mai multe avantaje pe termen lung. Introducerea noilor probe ar trebui, însă, pilotate cu mult timp înainte pentru a observa impactul acestora asupra elevilor.

Organizarea în mod periodic a unor evaluări standardizate (una predictivă, la începutul anului școlar, și una sumativă, finalul acestuia) este una dintre propunerile Consiliului Național al Elevilor pentru a asigura pregătirea reală a elevilor pentru examenele naționale. Aceste evaluări trebuie urmate de sesiuni complexe de feedback din partea cadrului didactic către elevi și de elaborarea planurilor individualizate de învățare. Astfel, elevii vor avea oportunitatea de a își urmări evoluția pe parcursul liceului și de a constata unde au mai multă nevoie să aprofundeze materia.

În acest sens, structura propusă în noul proiect de lege pentru examenul de bacalaureat poate fi privită cu optimism de către toți elevii din România, în contextul în care acesta este precedat de o reformă reală în programele școlare și în sistemul de evaluare. Totuși, fără realizarea planurilor individualizate de învățare și pilotarea, introducerea noului de tip de examen nu ar reprezenta un beneficiu real.

„Forma consolidată a legii învățământului preuniversitar trebuie discutată în prealabil cu toți actorii implicați în sistemul de învățământ – elevi, părinți și profesori. De aceea, este absolut necesară relansarea legii în dezbatere publică și asigurarea componenței acreditate în comisiile de experți care vor analiza noile proiecte de legi. Nu în ultimul rând, trebuie să ne asigurăm că reforma este axată pe necesitățile reale ale elevilor. Este impropriu să vorbim despre desegregare școlară, atunci când sunt aduse concomitent și propuneri precum admiterea diferențiată la liceu, care aduc după sine o serie de acțiuni de competitivitate și elitism excesiv. Privim cu optimism, însă, noua structură a examenului de Bacalaureat care urmează a fi bazat pe evaluarea unor competențe cheie de bază, regăsite în trunchiul comun, și elaborarea noilor programe și planuri-cadru pentru liceu axate pe competențe, pentru elevii care vor începe clasa a IX-a în septembrie 2023.”, a declarat Miruna Croitoru, președintele Consiliului Național al Elevilor.