De ce am ajuns aici?

În ultimele luni, sistemul educațional din România a fost definit de haos – măsuri impredictibile dictate de la nivel central, lipsă de viziune pe termen lung și gândire nerealistă raportată la starea de fapt din teritoriu, plusată de iresponsabilitatea celor care ar fi trebuit să exprime fermitate și compasiune față de educație. Toate au dus la un profund dezechilibru sistemic, care va avea urmări grave pentru următoarele generații. 

 

Deciziile din educație

 

Ministrul Educației a promis multe, a întârziat nepermis de mult, iar asumarea greșelilor a lipsit din discursul public. Mai mult decât atât, ministerul a încercat să ne învinovățească pentru propriile eșecuri sau propuneri controversate. În tot acest timp, nimeni nu și-a asumat un set de măsuri clare care să promoveze o educație incluzivă și de calitate – învățământul online a rămas un ideal lipsit de viziune, o improvizație, nicidecum o alternativă reală pentru învățământul față în față. În doi ani de zile, deși cu toții am fost conștienți că pandemia e departe de a se sfârși, nu s-a promovat niciun fel de intenție pentru a garanta accesul la educația online pentru toți elevii. 

 

Am fost martorii unei deschideri haotice a școlilor, acolo unde, de multe ori, infrastructura nu permitea prezența fizică, cu toate că știm educația de calitate este în sala de clasă. În cele două săptămâni de vacanță forțată, autoritățile nu au reușit să se mobilizeze pentru a finaliza procedurile de achiziție și de livrare a testelor non-invazive în școli, deși oficialii au afirmat în repetate rânduri că testarea și vaccinarea sunt două condiții esențiale pentru continuarea cursurilor cu prezență fizică.

 

Lipsa dialogului cu partenerii de dialog social

 

Responsabilitatea, coerența și asumarea sunt trei valori esențiale pentru a avea o educație incluzivă și de calitate în contextul actual; dar lipsesc cu desăvârșire.

 

Sindicatele și asociațiile de părinți nu au promovat vaccinarea, deși ar fi trebuit să fie un exemplu de responsabilitate pentru generațiile tinere. În cadrul Consiliului Economic și Social, sindicatele din învățământ au votat împotriva legii privind obligativitatea certificatului verde.

 

Majoritatea declarațiilor publice ale adulților din ultimele luni, indiferent de pe ce parte a baricadei au fost – deopotrivă reprezentanți ai societății civile și ai ministerului, au avut rolul de a ataca și de a distruge, nu de a construi. În această perioadă, măcar în al doisprezecelea ceas, solicităm ferm responsabilitate, coerență și asumare din partea tuturor celor implicați în sistemul educațional.

 

Impredictibilitatea

 

În niciun moment din ultimii 30 de ani sistemul educațional nu s-a mai aflat într-o asemenea situație incertă, impredictibilă pentru elevi. Prea puțini au înțeles că școala este cea din sala de clasă, iar activitatea didactică este un act esențial, fără de care generațiile din prezent nu au niciun viitor. Deciziile s-au luat peste noapte, luând pe nepregătite elevi, părinți, profesori, directori de școli, care au încercat să adapteze starea de fapt la infrastructura de care dispun, deși, în mod evident, ar fi trebuit să fie exact invers.

 

Noi, elevii, am fost prinși la mijlocul unui război de orgolii al adulților cu putere de decizie și de reprezentare, iar rezultatele sunt vizibile: haos, nemulțumire generalizată și, cel mai important, educație de slabă calitate și discriminatorie.

 

Este nevoie să înțelegem că noi toți suntem parte a sistemului pe care îl blamăm, iar pasarea responsabilității asupra altuia va duce doar la adâncirea problemelor. Este nevoie ca fiecare să-și asume rezolvarea situației actuale!

 

Cine se poate vaccina să se vaccineze!

Cine are simptome să anunțe, să se izoleze și să se testeze imediat!

Dacă cineva este într-un spațiu închis, să poarte masca în mod corect!

Dacă cineva sfidează regulile de protecție sanitară trebuie atenționat, pentru a se conforma!

 

Responsabilitatea este a fiecăruia, este o responsabilitate comună!

 

Școala este o activitate esențială!

Vremurile se schimbă, pandemia evoluează pe zi ce trece și, din păcate, autoritățile din România tot nepregătite au rămas. 

 

În doi ani în care statul s-a jucat de-a „închide – deschide școala”, nimeni nu a făcut nimic pentru ca învățământul online să fie o alternativă cu adevărat viabilă pentru școala în format fizic. La acest moment, din cauza lipsei infrastructurii sanitare (cum ar fi teste non-invazive din salivă cu care guvernanții s-au lăudat săptămâni în șir), autoritățile au decis să închidă școlile pentru o perioadă de două săptămâni, urmând ca materia să fie recuperată în format fizic, prin modificarea structurii anului școlar.

 

Totuși, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, și ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, au declarat în repetate rânduri că este posibil ca elevii să nu se poată întoarce fizic la școală nici după vacanța impusă până pe 5 noiembrie. Astfel, se ia considerare fie prelungirea acestei vacanțe, fie trecerea în scenariul online a tuturor școlilor din România, indiferent de rata de incidență și de situația epidemiologică de la nivel local. 

 

Vacanța forțată este o măsură de compromis pe care Consiliul Național al Elevilor a agreat-o strict din perspectiva recuperării cursurilor în format fizic, cunoscând limitele școlii online și dorindu-ne ca elevii să nu mai resimtă lipsurile educaționale generate de închiderea școlilor. În acest sens, condamnăm ferm o prelungire stării de latență în care ne aflăm și considerăm total inoportună suspendarea unitară a cursurilor în format fizic în toată țara după cele două săptămâni de vacanță, având în vedere că, până la acest moment, decidenții au spus în repetate rânduri că școlile trebuie deschise primele și închise ultimele”

 

În contextul în care nu au fost adoptate măsuri restrictive ferme pentru prevenirea răspândirii COVID-19 la nivel societal, trecerea în online a tuturor unităților de învățământ după două săptămâni de vacanță este doar o recunoaștere a incapabilității statului de a menține școlile deschise în siguranță. 

 

De aceea, solicităm ferm Ministerului Educației să ia toate măsurile care se impun pentru redeschiderea școlilor în format fizic și să nu se complacă în ideea școlii online, care a fost recunoscută în repetate rânduri de oficialii guvernamentali ca fiind o catastrofă. Școala trebuie să rămână o activitate esențială, la fel cum sunt și sistemul sanitar și activitatea economică, iar măsurile de compromis de acest fel nu reprezintă o variantă sustenabilă pentru educația din România. Astfel, este imperios ca școlile să funcționeze în continuare după principiul descentralizării, astfel încât să poată suspenda cursurile în format fizic doar în urma unei analize serioase a infrastructurii și a capacității pe care o au la nivel local.

 

Reiterăm mai jos propunerile formulate de Consiliul Național al Elevilor și transmise către Ministerul Educației pe cale oficială:

  • Ministerul Educației trebuie să adopte o derogare de la dispoziția referitoare la numărul minim de note la o disciplină, astfel încât elevii și profesorii să nu fie aduși în ipostaza de a forța metodele de evaluare în mod inutil, având în vedere că nu vor fi fost parcurse toate conținuturile curriculare; 
  • este absolut necesar ca, după cele două săptămâni de vacanță, autoritățile să asigure un cadru legal unitar și predictibil pentru funcționarea școlilor, precum și să asigure testarea non-invazivă a elevilor și a personalului din învățământ de cel puțin două ori pe săptămână, Astfel, ne reiterăm poziția de a menține decizia de funcționare a școlilor în mod descentralizat, cu referință la nivel local; 
  • suspendarea organizării lucrărilor scrise semestriale (teze) pentru semestrul I și înlocuirea acestora cu evaluări sumative cu subiect unic pentru toate clasele, fără notare în catalog, cu feedback individual din partea cadrelor didactice. În urma acestuia, profesorii și elevii vor putea contura un plan individual de recuperare a conținuturilor pierdute;
  • extinderea programului de ore remediale pentru orice elev care solicită acest lucru, fără criterii de accedere la aceste cursuri;
  • finalizarea procedurii de licitație și achiziție a testelor non-invazive pe bază de salivă, astfel încât elevii și profesorii să beneficieze de o testare periodică, bisăptămânală, începând cu data de 7 noiembrie, pentru a permite menținerea cât mai multor unități de învățământ cu activitate didactică în format fizic.

Redeschiderea școlilor și a universităților în condiții de siguranță – în continuare o nebuloasă!

Redeschiderea școlilor și a universităților în condiții de siguranță – în continuare o nebuloasă!

 

În această dimineață, a fost publicat în Monitorul Oficial al României Ordinul Comun al Ministrului Sănătății și al Ministrului Educației privind redeschiderea școlilor și a desfășurării activității didactice în universități, începând cu data de 8 februarie. Consiliul Național al Elevilor (CNE) și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) critică lipsa unui dialog social mai larg în realizarea acestui ordin, care a fost aprobat fără a consulta, în mod adecvat, beneficiarii primari ai sistemului educațional: elevii și studenții

 

În privința învățământului preuniversitar, atragem atenția asupra procesului birocratic pe care unitățile de învățământ trebuie să îl parcurgă pentru redeschidere: Direcția de Sănătate Publică/Direcția de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti (DSP/DSPMB) informează inspectoratul școlar cu privire la situația epidemiologică de la nivelul fiecărei localități, inspectoratul școlar transmite datele către unitățile de învățământ, iar unitatea de învățământ propune inspectoratului școlar și DSP/DSMB un anumit scenariu de funcționare, spre avizare, în timp ce  Comitetul Județean pentru Situații de Urgență/Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență (CJSU/CMBSU) emite hotărârea finală. Considerăm că ziua de vineri, ultima zi rămasă înainte de redeschiderea școlilor, nu este suficientă pentru a realiza toate aceste pregătiri atât din punct de vedere birocratic, cât și din punct de vedere material. 

 

Mai mult, conform ordinului, școlile au datoria de a stabili spațiile specifice atât pentru derularea procesului de învățământ, cât și pentru izolarea persoanelor simptomatice sau testate pozitiv. În acest sens, atragem atenția asupra lipsei spațiilor școlare de tip „izolator” și a lipsei resursei umane medicale, fără de care persoanele simptomatice nu pot beneficia de niciun fel de ajutor specializat, precum testarea rapidă antigen COVID-19. 

 

În același timp, considerăm că prevederile art. 9, alin. (1) din Ordinul Comun nu respectă indicațiile sanitare precizate până acum de către autorități și experți în sănătate publică, deoarece cursurile fizice se suspendă pentru 14 zile doar la „apariţia a două cazuri confirmate de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 într-o clasă de învățământ gimnazial, liceal, profesional și postliceal”. Altfel spus, dacă un singur elev este testat pozitiv pentru COVID-19, toți ceilalți elevi din clasă merg în continuare la școală, expunându-se astfel unui risc substanțial.

 

Pe lângă toate acestea, la punctul II.3 din Anexă, „Organizarea procesului de învăţământ și a activităților sportive” observăm faptul că în timpul activităților sportive derulate în cadrul sălilor de sport, elevii nu au obligația de a purta mască, ceea ce îi expune pe aceștia la un risc semnificativ de infectare, având în vedere faptul că majoritatea sălilor de sport nu sunt/nu pot fi aerisite în mod eficient. 

 

În privința învățământului superior, în mod neașteptat, cvasimajoritatea reglementărilor la nivel național cu privire la normele igienico-sanitare, prevăzute în Ghidul precedent, au fost abrogate, urmând ca fiecare universitate să decidă conform autonomiei universitare. Amintim faptul că ocrotirea sănătății publice reprezintă responsabilitatea statului român, conform art. 34, alin. (2) din Constituția României. Autonomia universitară nu acoperă elemente ce țin de instituirea de norme igienico-sanitare, iar universitățile nu au calificarea necesară pentru a stabili asemenea norme. Din acest punct de vedere, în actualul ordin nu mai regăsim dispoziții privind căminele și cantinele, privind regularitatea dezinfectării sau privind grupurile sanitare.

Pentru a putea îndeplini dezideratul de a oferi toate condițiile necesare alegerii unui scenariu hibrid, cu garantarea siguranței tuturor celor implicați (studenți, cadre didactice, personal auxiliar), se impun următoarele măsuri:

  • Stabilirea unui plan general de măsuri de protecție la nivelul universității, care să includă cel puțin temele precizate în ghidul abrogat și care să fie avizat de DSP în vederea asigurării conformității cu standardele de protecție igienico-sanitară;
  • Stabilirea unui termen rezonabil de luare a deciziei de trecere de la scenariul online la scenariul hibrid/fizic, astfel încât studenții să aibă timpul necesar întoarcerii în centrul universitar și identificării unui loc de cazare, precum și pentru pregătirea cazării în cămine;
  • Asigurarea testării rapide a studenților, în maniera prevăzută pentru învățământul preuniversitar.

„Acum două zile, Consiliul Național al Elevilor a înaintat guvernanților o propunere cât se poate de rezonabilă: ca prima săptămână de școală din al doilea semestru să aibă loc în format online, pentru a le oferi școlilor timpul de care au nevoie pentru a se pregăti. Constatăm, însă, cu dezamăgire, faptul că autoritățile continuă să susțină redeschiderea școlii în format fizic începând de luni, chiar dacă cele mai multe dintre ele nu sunt pregătite pentru acest lucru.”, a declarat Rareș VOICU, Președintele Consiliului Național al Elevilor.

„În luna septembrie, universitățile așteptau normele igienico-sanitare de la Ministerul educației pentru a putea decide modul de începere a semestrului I. Deși optica s-a schimbat, unele norme din luna septembrie fiind considerate pe bună dreptate excesive și sugerând preferința învățământului în scenariu online, soluția nu este de a oferi un cadru atât de larg, fără îndrumări. Astfel, pe lângă suita de activități necesare pregătirii adecvate a scenariilor hibrid/fizic, pentru universitățile care adoptă o asemenea decizie, precum asigurarea materialelor de protecție în stocuri adecvate, este important ca universitățile să coopereze permanent cu DSP pentru a avea siguranța că normele igienico-sanitare pe care le impun sunt suficiente și eficiente, atingându-și scopul” a declarat Horia-Șerban ONIȚA, Președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România.