Redeschiderea școlilor și a universităților în condiții de siguranță – în continuare o nebuloasă!

În această dimineață, a fost publicat în Monitorul Oficial al României Ordinul Comun al Ministrului Sănătății și al Ministrului Educației privind redeschiderea școlilor și a desfășurării activității didactice în universități, începând cu data de 8 februarie. Consiliul Național al Elevilor (CNE) și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) critică lipsa unui dialog social mai larg în realizarea acestui ordin, care a fost aprobat fără a consulta, în mod adecvat, beneficiarii primari ai sistemului educațional: elevii și studenții. 

În privința învățământului preuniversitar, atragem atenția asupra procesului birocratic pe care unitățile de învățământ trebuie să îl parcurgă pentru redeschidere: Direcția de Sănătate Publică/Direcția de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti (DSP/DSPMB) informează inspectoratul școlar cu privire la situația epidemiologică de la nivelul fiecărei localități, inspectoratul școlar transmite datele către unitățile de învățământ, iar unitatea de învățământ propune inspectoratului școlar și DSP/DSMB un anumit scenariu de funcționare, spre avizare, în timp ce  Comitetul Județean pentru Situații de Urgență/Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență (CJSU/CMBSU) emite hotărârea finală. Considerăm că ziua de vineri, ultima zi rămasă înainte de redeschiderea școlilor, nu este suficientă pentru a realiza toate aceste pregătiri atât din punct de vedere birocratic, cât și din punct de vedere material. 

Mai mult, conform ordinului, școlile au datoria de a stabili spațiile specifice atât pentru derularea procesului de învățământ, cât și pentru izolarea persoanelor simptomatice sau testate pozitiv. În acest sens, atragem atenția asupra lipsei spațiilor școlare de tip „izolator” și a lipsei resursei umane medicale, fără de care persoanele simptomatice nu pot beneficia de niciun fel de ajutor specializat, precum testarea rapidă antigen COVID-19. 

În același timp, considerăm că prevederile art. 9, alin. (1) din Ordinul Comun nu respectă indicațiile sanitare precizate până acum de către autorități și experți în sănătate publică, deoarece cursurile fizice se suspendă pentru 14 zile doar la „apariţia a două cazuri confirmate de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 într-o clasă de învățământ gimnazial, liceal, profesional și postliceal”. Altfel spus, dacă un singur elev este testat pozitiv pentru COVID-19, toți ceilalți elevi din clasă merg în continuare la școală, expunându-se astfel unui risc substanțial.

Pe lângă toate acestea, la punctul II.3 din Anexă, „Organizarea procesului de învăţământ și a activităților sportive” observăm faptul că în timpul activităților sportive derulate în cadrul sălilor de sport, elevii nu au obligația de a purta mască, ceea ce îi expune pe aceștia la un risc semnificativ de infectare, având în vedere faptul că majoritatea sălilor de sport nu sunt/nu pot fi aerisite în mod eficient. 

În privința învățământului superior, în mod neașteptat, cvasimajoritatea reglementărilor la nivel național cu privire la normele igienico-sanitare, prevăzute în Ghidul precedent, au fost abrogate, urmând ca fiecare universitate să decidă conform autonomiei universitare. Amintim faptul că ocrotirea sănătății publice reprezintă responsabilitatea statului român, conform art. 34, alin. (2) din Constituția României. Autonomia universitară nu acoperă elemente ce țin de instituirea de norme igienico-sanitare, iar universitățile nu au calificarea necesară pentru a stabili asemenea norme. Din acest punct de vedere, în actualul ordin nu mai regăsim dispoziții privind căminele și cantinele, privind regularitatea dezinfectării sau privind grupurile sanitare.

Pentru a putea îndeplini dezideratul de a oferi toate condițiile necesare alegerii unui scenariu hibrid, cu garantarea siguranței tuturor celor implicați (studenți, cadre didactice, personal auxiliar), se impun următoarele măsuri:

• Stabilirea unui plan general de măsuri de protecție la nivelul universității, care să includă cel puțin temele precizate în ghidul abrogat și care să fie avizat de DSP în vederea asigurării conformității cu standardele de protecție igienico-sanitară;

• Stabilirea unui termen rezonabil de luare a deciziei de trecere de la scenariul online la scenariul hibrid/fizic, astfel încât studenții să aibă timpul necesar întoarcerii în centrul universitar și identificării unui loc de cazare, precum și pentru pregătirea cazării în cămine;

• Asigurarea testării rapide a studenților, în maniera prevăzută pentru învățământul preuniversitar.

„Acum două zile, Consiliul Național al Elevilor a înaintat guvernanților o propunere cât se poate de rezonabilă: ca prima săptămână de școală din al doilea semestru să aibă loc în format online, pentru a le oferi școlilor timpul de care au nevoie pentru a se pregăti. Constatăm, însă, cu dezamăgire, faptul că autoritățile continuă să susțină redeschiderea școlii în format fizic începând de luni, chiar dacă cele mai multe dintre ele nu sunt pregătite pentru acest lucru.”, a declarat Rareș VOICU, Președintele Consiliului Național al Elevilor.

„În luna septembrie, universitățile așteptau normele igienico-sanitare de la Ministerul educației pentru a putea decide modul de începere a semestrului I. Deși optica s-a schimbat, unele norme din luna septembrie fiind considerate pe bună dreptate excesive și sugerând preferința învățământului în scenariu online, soluția nu este de a oferi un cadru atât de larg, fără îndrumări. Astfel, pe lângă suita de activități necesare pregătirii adecvate a scenariilor hibrid/fizic, pentru universitățile care adoptă o asemenea decizie, precum asigurarea materialelor de protecție în stocuri adecvate, este important ca universitățile să coopereze permanent cu DSP pentru a avea siguranța că normele igienico-sanitare pe care le impun sunt suficiente și eficiente, atingându-și scopul” a declarat Horia-Șerban ONIȚA, Președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România.